Ministerul Educației a pus în dezbatere publică noua programă școlară pentru clasa a lX-a, trunchiul comun, fiind totodată și prima programă elaborată în ultimii 16 ani.
Dacă până acum la literatură era recomandată, printre clasici, studierea unor scriitori precum Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Simona Popescu sau Horia Roman Patapievici, aceștia au dispărut complet de pe lista autorilor recomandați în noua programă. Mai mult decât atât, pe noua listă nu se află nicio scriitoare.
***
Potrivit noii programe școalare, lista de autori recomandați la literatură este următoarea: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal.
Aceștia ar trebui studiați odată cu conceptele: basmul cult, basmul popular, biografia, comicul, contextul, cronica, cultura populară, cultura scrisă, identitatea individuală/colectivă, Iluminismul, instituția culturală, istoria națională, legenda istorică, legenda populară, literatura, memorialul de călătorie, mitul, nuvela realistă, nuvela romantică, oralitatea, portretul, premodern(itatea), Realismul, Renașterea, romanul, Romantismul, Școala Ardeleană, Umanismul.
Din grupul de lucru care a elaborat noua programă au făcut parte 33 de profesori și intelectuali – profesori de liceu, profesori universitari, membri ai Academiei Române (Rodica Zafiu, Mircea Martin), precum și reprezentanți ai Ministerului Educației. Lista autorilor este scrisă sub formă de recomandare, nu este obligatorie.
Tot în noua programă se arată că:
“La finalul fiecărui an școlar, se recomandă activități de sistematizare și de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema „Oameni ai timpului lor”. Prin acestea, vor fi prezentate personalități definitorii pentru epoca respectivă, evidențiind evenimentele biografice esențiale care au influențat dezvoltarea culturii române/a societății românești. Elevii vor alege un autor dintre cei reprezentativi pentru epocile studiate, de exemplu, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale, Ion Creangă etc.”
Deși literatura română a dat și autoare importante, precum Nina Cassian, Angela Marinescu, Nora Iuga, Gabriela Adameșteanu sau Ana Blandiana, nici una dintre acestea nu se regăsește pe lista autorilor recomandați. Ana Blandiana e singurul nume care apare menționat scurt în noua programă, la capitolul „de ce scriu” – problematica scrisului și a responsabilității celui/celei care scrie (de ex., „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” din Letopisețul de la Aron vodă încoace de Miron Costin; „Domnul Sarsailă autorul” de Ioan Heliade Rădulescu; fragmente din: scrisorile lui M. Blecher către Geo Bogza; fragmente Jurnal. 1935–1944, de Mihail Sebastian; Cititul și scrisul de Nicolae Manolescu; Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal 31 august 1988-12 decembrie 1989 de Ana Blandiana).
În nota de prezentare a noii programe, grupul de lucru susține că “în formarea intelectuală și culturală a elevilor de liceu, disciplina Limba și literatura română ocupă locul esențial prin capacitatea de a dezvolta înțelegerea fenomenelor lingvistice și literare într-un cadru cultural mai larg și în evoluția lor istorică. Totodată, disciplina cultivă conștiința identitară, dezvoltă gândirea critică și conferă atributele necesare raportării reflexive la societate și la lumea din jur.”
Lista de autori recomandați a fost mult simplificată față de programa anterioară, scrisă în 2009. Până acum, recomandarea era ca la fiecare temă să fie studiați doi autori din epoci diferite. Iată lista din vechea programă:
- Ficţiunea literară
- pentru tema Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram; Ionel
Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop; o povestire
de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri; J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară,
Alain-Fournier, Cărarea pierdută, William Golding, Împăratul muştelor etc. - pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Nina Cassian, Poezii în
limba spargă; Tudor Arghezi, Prefaţă la Ţara piticilor, Mircea Cărtărescu, Orbitor;
Simona Popescu, Exuvii, J.W.Goethe, Poezie şi adevăr, Mark Twain, Tom Sawyer,
Lewis Caroll, Alice în ţara minunilor, Italo Calvino, Baronul din copaci etc. - pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Ioan Slavici, Mara, Duiliu
Zamfirescu, Viaţa la ţară, Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzică de
Bach, Marin Preda, Moromeţii; Fănuş Neagu, Vară buimacă, Honoré de Balzac,
Moş Goriot, John Steinbeck, La răsărit de Eden etc. - pentru tema Şcoala: C. Negruzzi, Cum am învăţat româneşte; Ion Ghica, Şcoala acum 50 de
ani; I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de şcoală nouă; D. R.
Popescu, Leul albastru; Ioan Groşan, Marea amărăciune; Radu Petrescu, Ocheanul întors,
James Joyce, Portretul artistului în tinereţe, Branislav Nuşici, Anii de şcoală etc. - pentru tema Iubirea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea
Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti;
Shakespeare, Romeo şi Julieta; poezii de M. Eminescu (Dorinţa, Floare albastră,
Sara pe deal etc.), G. Coşbuc (Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată etc.),
Lucian Blaga (Nu-mi presimţi, Lumina raiului, Izvorul nopţii etc.), Tudor Arghezi
(Creion, Morgenstimmung etc.), poezii de Ion Minulescu, Nichita Stănescu
(Adolescenţi pe mare etc.), Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste, Poema
chiuvetei, Mica elegie etc.), Cântarea cântărilor, William Shakespeare, Romeo şi
Julieta, Octavio Paz, Dubla flacără etc.
Limba şi literatura română – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 14 - pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica, O călătorie de la Bucureşti
la Iaşi înainte de 1848; V. Alecsandri, Balta Albă, Istoria unui galbân; Ion Marin
Sadoveanu, Sfârşit de veac în Bucureşti, G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela
Adameşteanu, Dimineaţa pierdută; Silviu Angelescu, Calpuzanii; proză scurtă de
Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu; Victor Hugo, Mizerabilii, Honoré de Balzac,
Iluzii pierdute, Jack London, Martin Eden etc. - pentru tema Aventură, călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait
Istrati, Chira Chiralina; Jean Bart, Europolis; M. Sadoveanu, Zodia cancerului sau
Vremea Ducăi-Vodă; Radu Tudoran, Toate pânzele sus; Miguel de Cervantes
Saavedra, Don Quijote, Alexandre Dumas – tatăl, Cei trei muschetari; Herman
Melville, Moby Dick, E. Hemingway, Bătrânul şi marea etc. - pentru tema Lumi fantastice: Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis, I. L. Caragiale, La
Hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Calul Dracului, Mircea Eliade, 12.000 de capete
de vite; Ov. S. Crohmălniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor;
povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.), poezii de Leonid Dimov; Jules Verne,
20.000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal; Dino Buzzati, Secretul
pădurii bătrâne; Michael Ende, Povestea fără sfârşit; Stanislaw Lem, Solaris etc. - pentru tema Confruntări etice şi civice*: Ioan Slavici, Moara cu noroc; Liviu
Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor; Augustin Buzura, Vocile nopţii; poezii de Ana
Blandiana, Mircea Dinescu, Ileana Mălăncioiu; Milan Kundera, Gluma etc. - pentru tema Personalităţi, exemple, modele*: Mănăstirea Argeşului; N. Bălcescu,
Românii supt Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Mureşanu; M.
Sadoveanu, Fraţii Jderi; G. Călinescu, Bietul Ioanid; Eugene Ionesco, Regele
moare; P. B. Shelley, Prometeu dezlănţuit etc.
- Ficţiune şi realitate
- pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei; un fragment de
jurnal intim (de exemplu, Titu Maiorescu etc); Mircea Eliade, Memorii; Simone de
Beauvoir, Aventurile unei fete cuminţi etc. - pentru tema Joc şi joacă: descrierea unui joc pentru calculator (text publicitar);
funcţiile jocului (text ştiinţific); L. Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor; Goethe,
Poezie şi adevăr; V. Nabokov, Vorbeşte, memorie! etc. - pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţii
de familie; Marin Preda, Viaţa ca o pradă etc.
Limba şi literatura română – clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 15 - pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţământului (Maiorescu, Delavrancea
etc.); un raport despre starea învăţământului; un fragment din legislaţia educaţională;
Cătălin Bursaci, Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul întors etc. - pentru tema Iubirea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului; o scrisoare
de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y
Gasset, Octavio Paz etc.), un fragment din Cântarea cântărilor, un fragment de
jurnal sau de memorii etc. - pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă; un text
istoriografic; un fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau
din actualitate etc. - pentru tema Aventură, călătorie: un text documentar despre exploratori celebri; un
itinerar de călătorie; un eseu despre călătorie (Octavian Paler, Ana Blandiana etc.);
un reportaj despre un eveniment aventuros etc. - pentru tema Lumi fantastice: un text ştiinţific despre fenomene “paranormale”; o
mărturie despre extratereştri; un eseu despre fantastic etc. - pentru tema Confruntări etice şi civice*: un text eseistic (N. Steinhardt, Jurnalul
fericirii; Andrei Pleşu, Minima moralia; H. R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă
etc.); un discurs oratoric laic (Delavrancea, Cicero, Shakespeare, Antoniu şi
Cleopatra etc.) sau religios; o polemică jurnalistică pe probleme etice etc. - pentru tema Personalităţi, exemple, modele*: un portret din G. Călinescu, Istoria
literaturii române…; I. L. Caragiale, În Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie;
un fragment de biografie sau de istorie romanţată etc.
- Literatură şi alte arte: literatură şi cinematografie
- ecranizări după opere de Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu,
Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Geo Bogza, William Shakespeare,
Franz Kafka, Stanislaw Lem ş.a.
Mircea Cărtărescu: “Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut!“
Mircea Cărtărescu, cel mai cunoscut și premiat autor român în viață, pe care mulți dintre noi l-am descoperit chiar în manualul de clasa a lX-a, a reacționat în această seară într-o postare ironică pe facebook:
“Au înnebunit moderniștii! Un comando de dadaiști și integraliști inconștienți au venit cu o nouă programă pentru clasa a noua de liceu, în care autori tineri și încă nevalidați de critică precum Ion Neculce, Ioan Codru Drăgușanu sau Dinicu Golescu, experimentaliști stricători de limbă, uzurpă locul cuvenit clasicilor venerați și iubiți de elevi, Pitarul Hristache, Macarie, Eftimie și Azarie, ca să enumerăm doar câțiva. Unde sunt faimoasele Pripeale? Unde e Palia de la Orăștie? Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut! Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!”
Radu Vancu: “Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă.”
“Până și pe vremea mea, acum o jumătate de mileniu, când eram în clasa a noua, cronicarii erau plictiseala absolută. Nimeni nu-i citea, atunci când îi citea, altfel decât cu silă ironică & exasperată.
Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă. Vor crește convinși că literatura e o artă defunctă, care nu poate interesa pe nimeni care vrea să înțeleagă lumea contemporană, cu temele ei atât de pasionante: AI, străpungerile din științele minții & științele naturale, editarea genetică, încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor etc.
Clasa a noua era, pentru profesorul de română, cea mai permisivă: avea pentru un an libertatea de a le aduce copiilor scriitori contemporani, care să le arate că literatura e și despre toate temele contemporane, y compris cele enumerate mai sus (& multe altele pe lângă ele). Că ea vorbește hipnotic despre bucuriile & spaimele lumii contemporane.
Că literatura le poate fi un aliat în lumea asta nouă. Un aliat de la care pot învăța. Și care le poate aduce plăcere & bucurie, în cel puțin la fel de multă măsură ca și jocurile & rețelele.
Acum, posibilitatea asta s-a închis. O minte birocratică înfiorător de închisă face ca literatura să fie, pentru copiii noștri, ceva înfiorător de anacronic. Și de lipsit de orice relevanță. Și de separat de orice formă de plăcere.”, a reacționat și scriitorul Radu Vancu.
Liviu Papadima: “Trei decenii întoarcere din drum”
Liviu Papadima, profesor universitar la Facultatea de Litere din București și teoretician al literaturii române, scrie pe contributors.ro:
“Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult.
Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre. Asta, evident, începând cu clasa a IX-a, cea mai anostă dintre toate, o bună conductoare a mesajului ”Copii, băgați-vă mințile în cap! A început Liceul!”
Regret, nu am fost capabil nici la 15 ani și nu sunt în stare nici la 68 să îmi bag mințile în cap. Îmi repugnă în continuare credința că un model de ”școală bună” sunt liceele militare, în care adolescenții rebeli învață să își sugrume puseele anarhice pentru a îmbrăca cu onoare uniforma de soldat. Am un respect nețărmurit pentru oștenii antrenați să facă față pe câmpul de luptă, tocmai pentru ca datorită lor noi ceilalți, ”civilii”, să ne putem păstra libertățile de care suntem atașați.”
Programa școlară este pusă în dezbatere publică. Ea poate fi consultată AICI.
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
