Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste”, începând de miercuri 2 februarie 2022. Evenimentul are loc după ce cântăreața a donat muzeului în septembrie 2021 o serie de obiecte personale.
Corina Chiriac este o figură exponențială a muzicii ușoare românești din perioada comunistă, bucurându-se de succes și vizibilitate la televiziunea publică, la concursuri naționale și internaționale de muzică între anii ’70 – ’90. Ea este, de asemenea, realizatoarea primei emisiuni tv color din România – „Eu sunt Corina”.
În perioada pandemiei, Corina Chiriac a criticat public măsurile luate de autorități, spunând într-un interviu pentru Gândul în octombrie 2020 că “Perioada asta mie mi se pare un fel de închisoare și este.” și că “față de vremurile actuale, comunismul era un sugar cu suzeta în gură.”
Conform comunicatului transmis de MNIR, “vor fi expuse documente de familie, fotografii, obiecte păstrate de câteva generații, începând cu cele ale străbunicilor artistei, Ioana și Nichita Nestorescu, negustor din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor-Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911, apoi ale fiicei lor Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, căsătorită cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București, părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei Chiriac.
O serie de portrete de familie completează expoziția, precum cel al mamei Corinei Chiriac, Arșaluiz-Eliza Calaigian căsătorită Chiriac, pianistă, absolventă a Academiei Regale de Muzică din București și profesoară la Conservator și cele ale lui Mircea Chiriac, profesor și compozitor.
Partea dedicată artistei Corina Chiriac îmbină portretele de atelier, cele apărute în presa vremii, afișele unor concerte naționale și internaționale din anii ‘70 și ‘80, dar și din anii 2000, cu rochii de scenă purtate în perioada 1970-2019.
De la rochia interbelică modificată de Corina Chiriac și purtată la festivalurile de la Dresda, R.D.G., 1975, și „Bratislavska Lyra”, 1976, și în turneele din R.D.G., Polonia și Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpă” realizată pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu în 1979, emisiune premiată la Festivalul Internațional al Filmelor de Televiziune de la Montreux, Elveția, 1979, până la rochiile purtate în America în perioada 1988-1994 și cea purtată în 2019, la recitatul susținut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov.”
Muzeul Național de Istorie a României este închis în proporție de 80% de 20 de ani, iar cea mai mare parte a patrimoniului muzeal stă departe de ochii publicului, în cutii și lăzi. Clădirea construită acum 120 de ani ar fi trebuit restaurată încă din 2002, dar din cauza unor litigii șantierul a fost blocat.
Cultura la dubă a prezentat AICI pe larg situația de la MNIR.
Muzeul Național de Istorie a României este cea mai bogată instituție din țara noastră, după Banca Națională.
La Muzeul Național de Istorie a României se află dovezile istorice ale existenței neamului nostru și chiar ale omenirii. Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri, fotografii de arhivă, cadourile primite de familia Ceaușescu de la conducători din întreaga lume, cărți rare, hărți sau documente istorice care atestă întemeierea României.
