foto: Muzeul Național Cotroceni/ fb
Azi au avut loc audierile candidaților la șefia ICR, în cadrul comisiilor de politică externă și de cultură ale Senatului. Liviu Jicman, propunerea PNL, a primit cele mai multe voturi, așa cum era de așteptat după noua alianță politică dintre PNL- PSD – UDMR.
Liviu Jicman, actualul director al Muzeului Național Cotroceni, a primit 15 voturi, în timp ce George Pleșu, fost membru PLUS, candidat acum ca independent la propunerea USR, a primit 4 voturi. Andrei Novac, propus de Uniunea Scriitorilor din România, a primit două voturi.
Apoi, PSD, PNL și UDMR și-au împărțit și posturile de vicepreședinte. Mirel Taloș, actual director interimar al ICR și propunerea PSD, a primit 16 voturi, la fel ca Attila Weinberger, propus de UDMR.
Avizele comisiilor au rol consultativ, urmând ca votul decizional să fie dat de Senat, instituția care controlează Institutul Cultural Român, însă el va fi o simplă formalitate, având în vederea actuala majoritate politică.
Cine este Liviu Jicman
Liviu Jicman conduce din decembrie 2016 Muzeul Național Controceni, aflat în subordinea Administrației Prezidențiale.
El a mai fost în trecut consilier personal al ministrului Culturii Daniel Barbu, în guvernul USL condus de Ponta, precum și vicepreședinte al ICR între anii 2013 – 2016.
Prin numiri politice el a mai ocupat funcții de consilier sau director de cabinet și în Ministerul Sănătății sau la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.
Politizarea ICR, criticată de intelectualii români
Funcția de președinte al ICR este una dintre cele mai râvnite în domeniul cultural, având autonomie în cheltuirea bugetului și distribuirea lui către filialele din marile orașe ale lumii.
Prin urmare, ca multe funcții publice cu miză, postul din conducerea ICR a fost și el politizat de-a lungul anilor, numirile fiind făcute de partidele politice ori de președinte (așa cum era organizarea inițială).
În ultimii ani, mai mulți oameni de cultură au criticat politizarea ICR și distribuirea funcțiilor prin nepotisme. O petiție inițiată de scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis la începutul acestui an, însă fără reușită.
În scrisoarea deschisă, scriitorii susțineau că “în 2012, această instituție performantă a fost decapitată și ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”
Peste 4000 de semnatari ai petiției au cerut președintelui Iohannis depolitizarea Institutului Cultural Român și reorganizarea lui, sub tutela administrației prezidențiale, nu a Senatului.
În urmă cu câteva luni, guvernul Cîțu pregătise un proiect de ordonanță de urgență prin care intențională să treacă, în schimb, ICR în subordinea Guvernului, inițiativă de asemenea criticată de oamenii de cultură.
