La 145 de ani de la nașterea poetului și ziaristului Tudor Arghezi, Biblioteca Academiei Române a deschis ieri o expoziție dedicată acestuia. Ea reunește manuscrise, însemnări, tipărituri și obiecte persoanale.
Pot fi văzute cărţi rare, volume cu dedicație, cărţi poştale şi scrisori afectuoase adresate de poet mamei sale şi fratelui, fotografii de familie, schițe pentru diverse dispozitive (cum este „aparatul de pocnit fără împușcătură”), dar și acte personale, precum legitimația de ziarist și certificatul din noiembrie 1944 care atestă că I. N. Theodorescu este una și aceeași persoană cu Tudor Arghezi. Sunt totodată expuse adeverința prin care se arată că Tudor Arghezi a fost închis în lagărul din Târgu Jiu, „ca urmare a poziției sale anti-naziste”, dar și memoriul adresat de un grup de literați Regelui, pentru eliberarea lui din închisoare.
Alături de mărturii ale intensei activități gazetărești a scriitorului, inclusiv faimoasele „Bilete de papagal” (1928), publicul poate admira portrete ale lui Arghezi executate de mari maeştri precum Corneliu Baba, Camil Ressu şi Iosif Iser.
„Această expoziție reprezintă un mod de evocare, dar și de omagiere a unei activități de excepție”, a subliniat, la vernisaj, acad. Gheorghe Chivu, comparând reforma limbajului poetic reușită de Arghezi cu cea realizată de Eminescu înaintea sa. Pentru Arghezi, continua căutare de „Cuvinte potrivite” a fost preocuparea de căpătâi, ceea ce s-a văzut și în publicistica sa plină de vervă. „A fost un mare gazetar”, cu un stil foarte expresiv și cu o sintaxă inovatoare, l-a descris prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Expoziţia „Tudor Arghezi – 145 de ani de la naştere” poate fi vizitată zilnic între orele 9-14, până pe 30 mai la Biblioteca Academiei Române. Intrarea este liberă.
Tudor Arghezi a fost închis între 1918 – 1919, alături de alți ziariști și scriitori, printre care și Ioan Slavici, la penitenciarul Văcăreşti, fiind acuzat de trădare, pentru colaborarea cu autorităţile germane de ocupaţie.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, poetul a fost închis timp de un an în lagărul de la Târgu Jiu, după o serie de articole scrise împotriva fasciștilor din Germania și România, ultimul fiind un pamflet la adresa baronului von Killinger, reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti.
A murit în 1967 la București.
***
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
