După doi ani de renovări, Palatul Galliera, sediul Muzeului de Modă din Paris, și-a redeschis porțile la 1 octombrie cu mult așteptata expoziție Chanel – Gabrielle Chanel. Manifeste de mode – o primă retrospectivă dedicată legendarei creatoare.
Cele peste 350 de exponate provin din colecțiile Muzeului Galliera, din patrimoniul Chanel, de la alte muzee internaționale precum Victoria & Albert Museum Londra, De Young Museum San Francisco, Museo de la Moda de Santiago de Chile, MoMu Anvers, dar și din câteva colecții private.
Într-un parcurs cronologic bine marcat, prima parte a vizitei e dedicată celor dintâi modele jersey marinière din anii 1916, continuând cu ținutele de o alură mai sportivă, până la rochiile sofisticate din anii ‘30.

O cameră este dedicată parfumului Chanel 5, parfum creat la Grasse în 1921, cu ajutorul parfumierului Ernest Beaux. Gabrielle Chanel dorește un “parfum pentru femeie cu mireasmă de femeie”, iar această nouă fragrance cu licăriri aurii va bulversa universul parfumeriei, devenind un ambasador olfactiv al casei Chanel de aproape 100 de ani.
Partea a doua a expoziției ne invită să admirăm și celelalte celebre articole signature : pantoful bicolor, poșeta 2.55 din țesut matelassé și bineînțeles, taiorul, o referință pentru stilul Chanel.
În anii ‘50, după o lungă absență, Gabrielle Chanel, atunci în vârstă de 70 de ani, revine în lumea modei cu colecția de taioare, ca un răspuns-manifest împotriva stilului intens promovat de Dior, în care ținutele marchează puternic talia și constrâng corpul femeii.
Prin taior, Chanel propune practic o alternativă, un stil chic, atemporal pentru o femeie modernă. Creatoarea se insipiră din moda masculină britanică alegând modelul jersay-ului și al tweed-ului; prin dublarea interiorul sacoului cu același material al bluzei (corsajului), Chanel reușește să creeze o adevărată marcă înregistrată. Sofisticat, dar mereu confortabil.

Mătasea, material sensibil, dar atât de nobil, era adesea preferată pentru această touche de distinction din crezul Chanel.
Regina Fabiola a Belgiei, Grace de Monaco (Grace Kelly), regina Farah a Iranului, dar și actrițe precum Delphine Seyrid, Jeanne Morreau sau Romy Schneider au adoptat stilul Chanel, iar unele dintre ținutele purtate de aceste celebrități pot fi admirate în expoziție.

Am vorbit despre taior, despre parfum, despre pantofi și despre poșete, dar Chanel înseamnă și bijuteriile fantaisie, indispensabile siluetei femeii moderne și libere.

Într-un articol apărut în 1927, prințesa de origine română Martha Bibiescu (Marthe Bibesco) o numea pe Gabrielle Chanel «geniul accesoriului» și-i lăuda reușita de a aduce în peisajul modei pariziene acest “quelque chose d’imprevu qui touche, cet eclair, ce trait, ce mot de la fin, sans lequel il n‘est pas de chef-d’œuvre accompli ni de femme bien mise” ( acest ceva imprevizibil care te mișcă, această străfulgerare, acest gest, acest cuvânt de încheiere fără de care nu există capodoperă împlinită și nici femeie elegantă, îndeplinită).

Am amintit deja de Dior în rândurile de mai sus și nu pot să nu fac o scurtă paralelă cu o altă expoziție retrospectivă pe care am văzut-o în urmă cu vreo doi ani la Palatul Artelor Decorative din Paris – Christian Dior. Couturier du rêve. Uitând de frig și de orele lungi de stat la coadă, am rămas cu una dintre cele mai frumoase experiențe din lumea expozițiilor de modă și nu numai.
Dacă scenografia sumbră și parcursul impus al expoziției Chanel te dermină la o focalizare clară asupra fiecărei piese expuse, la Dior, în orice sală, parcă pluteai în mijlocul unui micro-univers, învăluit de o mulțime de culori, rochii, costume, povești și parfumuri, ca într-o dulce reverie.
Dior sau Chanel, până la urmă esența e stilul, nu-i așa? “Moda se demodează. Stilul, niciodată.” spunea Chanel.

Dincolo de Covid 19, dacă până la mijlocul lunii martie 2021 drumurile vă aduc pe la Paris, câteva ceasuri la Palais Galliera vă vor face tare bine. Și dacă tot sunteți prin cartier, la nici zece minute pe jos e și muzeul Yves Saint Laurent.
Vlad Crosman a studiat muzică barocă la Versailles și la Sorbona, este bariton și de 10 ani locuiește la Paris, unde colaborează cu prestigioase ansambluri muzicale.