Conac CN Popp Salcuta

“Este o bătaie de joc la adresa ideii de istorie” – Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului despre reabilitarea Conacului Popp

foto: Monumentalist

O imagine cu noua fațadă a conacului C. N. Popp din comuna Sălcuța, județul Dolj, publicată de pagina Monumentalist, a stârnit zilele acestea un val de revoltă din partea publicului. Din fotografiile făcute înainte și după restaurare se vede că noul aspect al cădirii istorice nu mai are nicio legătură cu bijuteria arhitecturală din trecut.

Stucaturile au fost complet înlăturate, iar la ferestre au fost montate termopane.

Proiectul a fost realizat de către Primăria Sălcuța și finanțat din fonduri guvernamentale, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, iar acolo ar urma să fie deschise cabinete medicale.

Am încercat să aflăm cum s-a ajuns la transformarea clădirii și ce valoare avea ea. Dacă directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici, susține că proiectul este o distrugere a valorilor, primarul actual al comunei spune că “a fost varianta mai ieftină” și că îi place ce a ieșit.

Iată ce spune directorul INP, Ștefan Bâlici:

Domnule director, ca arhitect și specialist în protejarea patrimoniului, cum comentați această restaurare făcută, așa cum arată din imagini?

Este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat acolo. E o bătaie de joc la adresa ideii de istorie. Nu vorbim acum de statut juridic, dacă e monument istoric, nu e monument istoric. Era o clădire istorică valoroasă, cu calități arhitecturale deosebite, cu valori estetice, istorice, memoriale.

“Acum e o cutie de chibrituri, e o clădire lipsită de absolut orice fel de identitate, în condițiile în care era un monument din punctul de vedere al capacității de a evoca memorie.”

Ștefan Bâlici, directorul INP

Și nu pot să înțeleg cum un gospodar, primar, care dorește să aibă grijă de o clădire, poate să producă o astfel de anihilare, distrugere a valorilor.

Cum poate fi protejată de lege o astfel de clădire, care nu este clasată ca monument istoric, pentru ca astfel de situații să nu se repete?

Există și nivelul de protecție sub cel de monument istoric, sub protecția strictă a legii există categoria valorilor locale, care pot fi instituite prin documentație de urbanism, tot în atribuția autorităților locale.

Autoritățile chiar trebuie să fie preocupate, să identifice acele valori locale, pe care să le protejeze prin reglementările urbanistice, prin PUG sau PUZ. Este răspunderea primarilor să facă aceste lucruri.

Mai e un aspect. Observ că este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, care este un program al Guvernului României.

“Un program guvernamental fără filtru de calitate, fără principii de calitate e o calamitate. Un program guvernamental care alocă milioane de lei pentru a distruge, n-ar trebui existe.”

Deci programul trebuie regândit, în așa fel încât așa cum finanțează mii de grădinițe, de școli, să aibă în vedere că în țara asta majoritatea școlilor sunt clădiri istorice și nu trebuie anihilată valoarea lor.

Trebuie stabilit, în primul rând, de ce dăm banii ăia? Doar ca să avem, în cazul ăsta, un cabinet medical? Sau și pentru a pune în valoare o bijuterie a patrimoniului local?

Conacul C.N. Popp înainte de reabilitare/ sursa: Monumentalist

Vorbind despre valoarea clădirii, ce i-a lipsit pentru a fi clasată ca monument istoric?

Sunt convins că nu i-a lipsit nimic, decât atenția oamenilor.

Lista Monumentelor Istorice este o listă deschisă, ea crește în permanență și un pic scade, există și cazuri de declasare. E firesc că nu e un document final, el permanent necesită ajustări. Există nenumărate clădiri în țară care au calități pentru a fi recunoscute ca monumente istorice, dar nimeni n-a cerut asta și n-a parcurs procedura necesară.

Conacul C.N. Popp după reabilitare/ sursa: Monumentalist

Dar cine ar trebui să ceară asta? Cine are această responsabilitate?

Sunt mai mulți factori abilitați de lege să ceară clasarea. În primul rând proprietarul, în cazul ăsta comuna. În al doilea rând, pot fi instituțiile cu abilitare în domeniul protejării patrimoniului, cum sunt direcțiile județene pentru cultură și cum e institutul nostru, Institutul Național al Patrimoniului.

Noi facem anual câteva zeci de dosare de clasare și sprijinim alți solicitanți. Dar noi suntem la București.

Ștefan Bâlici, directorul INP/ sursa: INP

Și de la INP nu a avut nimeni informații despre această clădire?

Nu, nu. Dar vă asigur că sunt sute de clădiri despre care nu avem informații sau pur și simplu nu avem capacitatea de a face ceva. Nicăieri în lume nu este doar statul care se ocupă de protejarea patrimoniului. Trebuie să existe și alte entități.

O altă entitate care poate cere clasarea este un ONG cu activitate în domeniul protejării patrimoniului. ONG-urile sunt foarte importante, uitați, ele ne atrag atenția.”

Comuna Sălcuța este condusă din această toamnă de primarul PSD Aurica Giurcă. Înaintea sa, primar ales a fost soțul ei, Eugen Giurcă, suspendat, însă, din funcție.

Primarul Aurica Giurcă

Iată ce spune doamna primar:

Bună ziua, scriem un articol despre restaurarea conacului Popp.

Nu, greșit. Greșit restaurare.

Dar? Cum să îi spunem?

Deci e greșit restaurare. Acea casă a fost donată cu titlu gratuit către primărie, pentru reabilitare și executare și extindere cabinete medicale. Acea casă putea să fie ruină. Dar eu nu pot să vă dau detalii, pentru că sunt primar nou în funcție.

Înainte de dumneavostră, cine e fost primar?

Înainte de mine a fost soțul meu, Giurcă Eugen. A fost suspendat din funcție după 3 ani, a luat Marinescu Andrei, a fost supendat la fel, un dosar penal, o incompatibilitate, apoi a preluat mandatul din rândul consilierilor Ionescu Gheorghe, până la alegerile din toamnă.

Dar, din câte știu, dumneavoastră lucrați la primărie de mai mulți ani.

Eu am lucrat la primărie din 1996, 11 ani am fost funcționar public.

Ce ne puteți spune despre acest proiect, cine a inițiat proiectul de reabilitare?

N-aș putea să vă dau eu informații, nu știu să vă spun.

Dar ca actual primar, vă place ce a ieșit, cum arată fațada?

Normal, bineînțeles. Dar nu este gata, când se va termina lucrarea, va fi mult mai frumoasă.

Directorul Institutului Național al Patrimoniului spune că acea casă avea valoare istorică și arhitecturală și că primăria ar fi putut face demersuri pentru a o clasa ca monument istoric. De ce nu a făcut asta primăria?

Eu atât știu, că acea casă a fost primită gratuit pentru reabilitare.

“Când s-a implementat acel proiect s-au făcut anumite comisii și au ajuns la concluzia că nu se poate face o restaurare. Pe ideea că sunt costurile exorbitante. Și nu acoperea nimeni acele costuri.”

Aurica Giurcă, primarul comunei Sălcuța

Deci asta a fost varianta mai ieftină.

Da, la banii care au fost, trebuia să îi dea o utilitate la casa aia.”

Din păcate, de cele mai multe ori, nici clasarea ca monument istoric nu înseamnă protecție, deși asta presupune legea. România are nenumărate monumente istorice, chiar de valoare națională, de categorie A, care sunt lăsate în paragină, chiar și când proprietar este statul român. Cel mai bun exemplu este chiar cazul Muzeului Național de Istorie a României, despre care Cultura la dubă a scris pe larg aici.

De câțiva ani se discută despre schimbarea legislației în privința protejării patrimoniului. Directorul INP spune că asta s-ar putea întâmpla chiar anul acesta.

“E foarte actuală discuția, va apărea în consultare publică foarte curând, acum vom vedea, Ministerul Culturii va definitiva documentul și îl va pune în consultare publică, dar este aproape de final noul Cod al Patrimoniului Cultural.

Eu mă aștept ca anul acesta, în 2021, să avem un document complet nou, în analiza publică și parlamentară.

Și revin puțin la ideea de activare a tuturor părților ale societății, nu se poate doar statul. Eu nu spun pentru că încerc să scap de o responsabilitate, în niciun caz. Dar nu avem capacitatea asta. O conlucrare eficientă este cea dintre stat, care creează cadrul legislativ, și comunitate, reprezentată de autorități locale, asociații, cetățeni.”, ne-a declarat Ștefan Bâlici.

Istoricul Conacului Constantin N. Popp

Constantin N Popp, născut în anul 1877 la Craiova, a fost primarul Craiovei în 1919 și prefect de Dolj între 1914-1915. Acesta provenea dintr-o celebră familie de bancheri, care avea o avere impresionantă, printre care mai multe proprietăți în Dolj.

Bancherul N. T. Popp a lăsat moșiile urmașilor săi, după cum urmează: N. N. Popp a primit moşia Padea, M. N. Popp moşia Lăcriţa şi jumătate din moşia Ostroveni, C. N. Popp a intrat în posesia moşiei Sălcuţa, V. N. Popp a primit jumătate din moşia Ostroveni, fiica sa, Marioara, căsătorită Berlescu, a primit moşia Adâncata, Elena, căsătorită Kiriţescu, a devenit posesoarea moşiilor Teiu şi Socoleşti, Lucreţia, căsătorită Coculescu, a primit moşia Constantineşti, iar Hortenţia, căsătorită J. Vuccino, a primit partea de moşie în numerar, fiind căsătorită cu un cetăţean străin. (sursa: Bancheri de Odinioară ai Craiovei, de Georgeta Ghionea)

Casa N.T. Popp din Craiova/ sursa: craiovadeieri.wordpress.com

Unele dintre aceste clădiri cu valoare istorică pot fi încă admirate în Craiova și în împrejurimi. Din păcate, nu este și cazul conacului de la Sălcuța.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *