foto: Raul Ștef/ Cultura la dubă
Cu o experiență de peste 20 de ani în învățământ, Elena Radu predă în prezent cinci discipline la Școala 136 din Ferentari și este în același timp alumnă Teach for Romania. Iar activitatea sa nu se oprește aici.
Principala sa misiune este să lupte pentru drepturile elevilor, să combată discriminarea și bullyingul, fiindcă a simțit din propria experiență cum este să fii victimă. Povestea sa este un exemplu că educația nu ține doar de metodologii și programa școlară, ci și de respectul reciproc și egalitatea de șanse.
Este profesoară de Limba și literatură română, Limba și literatura romani, Istoria și tradițiile romilor, Limba Latină și oferă, în acelaști timp, Consiliere și Orientare. Recent a devenit și inspector școlar.
Și-a dedicat întreaga viață de adult educației, cu toate ramificațiile ei. În cancelarie este cunoscută drept apărătoare a drepturilor elevilor și, la nevoie, combate abuzurile făcute de alte cadre didactice.
Un astfel de caz a determinat-o să scrie un proiect special, care să aibă în centrul atenției fenomenul bullyingului – identificarea cazurilor de bullying, conștientizarea pericolului și a efectelor emoționale asupra elevului și prevenirea lui.
„Bullyingul este o acțiune repetată de violență sau jigniri asupra unui elev sau grup de elevi, ori alte forme de intimidare, precum perceperea unei taxe de protecție. De cealaltă parte, o agresiune se referă la un act de violență punctual, nu repetitiv.”
Într-un interviu pentru Cultura la dubă, Elena Radu povestește cum a devenit preocupată de acest fenomen.
„Am scris proiectul când un elev a fost victima unui cadru didactic, caz care a plecat de la deținerea unui telefon mobil în timpul orei și de acolo o întreagă acțiune împotriva copilului, doar pentru că era rom, se solicita mutarea copilului într-o altă școală. Cercetând cazul, am descoperit că nu se punea problema mutării, iar dacă trebuia să fie sancționat, trebuia să fie sancționați și ceilalți 390 de elevi.”
Așa, dar și ținând cont de propria experiență, a ajuns să organizeze cursuri de formare pentru colegii săi profesori, în cadrul cărora aceștia au învățat cum să se raporteze la copiii din grupuri vulnerabile și să identifice cazurile de bullying.
“Discriminarea mea a început din clasa I, pentru că eu mi-am asumat de fiecare dată apartenența la grupul etnic și, în ciuda faptului că am absolvit mai multe forme de învățământ superior, încă sunt victima discriminării în cancelarie.
Există bullying și discriminare și în cancelarie?
Cu siguranță. Frica nu le-a permis cadrelor didactice să ne cunoască pe noi, romii, vin cu acest handicap al fricii, când încercăm să ne apropiem, apar anumite gesturi care arată frică, de exemplu își ascund poșetele. Apoi, când apar diverse situații școlare ale elevilor, spun „așa sunt țiganii”.
Elena Radu a reușit să aducă elevii din clasele primare la teatru social, alături de actorii de la Studiourile Ferentari, astfel încât cei mici să afle în mod indirect cum arată un caz de bullying.
„Am realizat, împreună cu Primăria Sectorului 5, două spectacole de teatru cu actori profesioniști care au pus în scenă o poveste în care se regăseau mai multe forme de bullying. Copiii au putut astfel deduce despre ce e vorba, iar la final actorii au stat de vorba cu elevii despre ce au înțeles.”
Tot în cadrul proiectului său organizează o expoziție de pictură prin care este surprinsă viziunea elevilor despre efectele bullyingului. Și vrea, de asemenea, să transforme coridoarele școlii într-un spațiu al prieteniei.
Pe termen lung, crede că focusul pentru combaterea violenței și a discriminării în școli ar trebui să fie către cadrele didactice. În ele vede cel mai tare nevoia de schimbare.
„Cred că ar trebui să fie obligatorie formarea profesorilor în lucrul cu elevi aparținând grupurilor minoritare. Iar practica ar trebui să se realizeze într-o școală cu elevi care aparțin grupurilor vulnerabile.”
***
Material realizat de Cultura la Dubă în parteneriat cu Teach for Romania și UiPath Foundation.
