Dumincă, 1 Decembrie, românii sunt chemați la vot pentru a-și alege reprezentanții în cele două camere ale Parlamentului – Senat și Camera Deputaților. Scrutinul este cu atât mai important în actualul context politic, în care se renumără voturile din primul tur al prezidențialelor.
Parlamentul este cel care propune și votează legi și, foarte important, votează sau nu instaurarea unui guvern, poate depune moțiuni de cenzură împotriva guvernului sau poate cere suspendarea președintelui României.
În funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare, partidele politice pot constitui alianțe și majorități care să dea guvernul României.
Iată mai jos principalele informații pe care trebuie să le știți despre alegerile din 1 Decembrie:
Alegerile parlamentare în țară
- La alegerile din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Senatorii și deputații sunt aleși pe liste propuse de partidele politice
- Votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00. Dacă la ora 21.00 încă se află alegători la coadă, la sediul secției de votare, programul se prelungește până când aceștia își exercită dreptul, dar nu mai târziu de ora 23.59
- Pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
- La alegerile parlamentare puteți vota doar în județul în care aveți reședința sau domiciliul. În acest sens, marile universități din țară au mutat cursurile de vineri și de luni în online sau au declarat zile libere, pentru ca studenții să poată să își exercite dreptul de vot în județele de care aparțin.
- Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 134 sunt senatori.
Alegerile parlamentare în străinătate
Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot:
➢ prin corespondență;
➢ în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință.
Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:
▪ au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
▪ au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;
Pot vota în străinătate și:
- personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
- membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
- militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
- candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbăta, 30 noiembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală), și duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală).
Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei legi, aceștia putând vota până cel mult la ora 23.59.
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă
Istoric al Parlamentului României
În anul 1831, Țara Românescă a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulamentul organic, aplicat apoi, în 1832, și în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.
Începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în conditiile în care, prin Conventia de la Paris din 1858, realizată în baza Tratatului de la Paris din 1856, ce punea capăt Războiului Crimeii, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunări elective.
Într-un context politic intern și internațional complicat, al intențiilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a moderniza societatea românească, apare „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” (1864) care consacră principiul bicameralismului, prin înfiintarea Corpului Ponderator, alături de Adunarea Electivă.
Legea electorală introdusă simultan cu instituția parlamentară de tip bicameral împarte alegătorii în două categorii, după criteriul averii, respectiv alegătorii direcți, categorie în care erau incluse persoanele care plăteau o contribuție de cel puțin 4 galbeni, aveau vârste de peste 25 de ani, știau carte, și alegatorii primari, categorie în care erau incluse persoanele care nu știau carte, dar care își plăteau contribuția la veniturile statului.
Deschiderea Adunarii elective de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, 29 februarie 1860
După forțarea abdicării domnitorului Al. I. Cuza, elitele politice pașoptiste au adoptat sistemul parlamentar bicameral, având ca model Constituția belgiană din 1831.
Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat devine singurul organ legislativ, având rolul de a bloca eventuale tendințe spre autoritarism.
Votul cenzitar (discriminatoriu, în funcție de venituri și educație) a fost menținut până la finalul Primului Război Mondial. Votul universal, introdus în noiembrie 1918 a produs schimbări importante în viața politică a României interbelice.
Parlamentul a devenit cu adevărat independent de puterea executivă (guvern), căpătȃnd largi atribuții legislative și politice, începȃnd cu 1 iulie 1866, cȃnd a fost promulgată noua Constitutie a Romȃniei, care rămâne în vigoare pȃna în anul 1923.
Cele mai importante acte adoptate de Parlament în acea perioada și în istoria României moderne au fost Declarația de Independență din 9 mai 1877 și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Adunarea Deputaților și Senatul au votat în zilele de 26-27 martie 1923 o nouă Constituție, care a întârit rolul Parlamentului. Prin Constituția din 1923 se menține sistemul bicameral, se întăresc funcțiile Parlamentului, fiind exprimat principiul separației puterilor în stat.
Legea fundamentală din 1923 consacră principiul monarhiei constituționale.
În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a a subminat rolul institutiei parlamentare și a impus un regim de monarhie autoritară.
Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuții. În toamna anului 1940, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată.
Incepând din 1946, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost suspendat sistemul bicameral. Prin Constituția RPR din 1948 s-a instituit democrația populară, prin care separația puterilor în stat a fost eliminată, iar Marea Adunare Națională a devenit devine „organul suprem al puterii de stat”. Partidele politice, altele decât PCR, au fost astfel interzise, fiind instaurat un regim totalitar al Partidului Comunist, condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu.
Prin Constituția din 1965, Marea Adunare Națională era definită drept “unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România“.
Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor și raspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluționară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituție, aprobată prin referendum în 1991 și revizuită în 2003.
sursa: Parlamentul României
Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
