Skip to content

Cum reușește Italia să facă din piața de carte cea mai profitabilă industrie culturală

Bookfest, cel mai important salon internațional de carte organizat în România, are loc până dumincă la Romexpo, având Italia drept invitat de onoare al acestei ediții.

În centrul pavlionului B2, italienii au construit un stand impresionant, înconjurat de măslini înfloriți și de cale care redau culorile drapelului italian. Dincolo de eleganța binecunoscută, Italia a adus, însă, la Bookfest, ceva și mai important – un model de succes care face ca piața de carte să fie lider în topul vânzărilor înregistrate de industriile culturale, cu o cifră de peste 3 miliarde de euro.

Așadar, italienii dau mai mulți bani pe cărți decât pe abonamente TV, cinema, teatre, concerte sau expoziții, depășind chiar și industria jocurilor pe calculator.

De cealaltă parte, România, țară gazdă, se confruntă cu noi statistici îngrijorătoare – 42% dintre români nu au citit o carte în ultimul an, iar dintre cei care nu citesc, cei mai mulți sunt tineri între 18 și 24 de ani – 51%.

8 edituri italiene și-a prezentat ieri strategiile și oferta de carte în fața colegilor de breaslă din România. Pentru a înțelege mai bine ce funcționează în piața de carte din Italia și ce ne lipsește nouă, am stat de vorbă cu mai mulți profesioniști din domeniu.

***

Cel mai recent studiu, finalizat zilele trecute de D&D Reserch, arată că 42% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Iar cifrele sunt optimiste, dacă ținem cont de faptul că studiul a fost realizat în cele mai mari 20 de orașe din România, cu o populație de peste 100.000 de locuitori, localități unde există cel puțin o librărie sau o bibliotecă.

Dintre cei care nu citesc cărți, 23.8% au între 35 și 49 de ani, 26.5%: 25 – 34 de ani, 29.4%: 50 – 65 de ani, iar 51% au între 18 și 24 de ani. Așadar, tinerii citesc cel mai puțin. Alternativele mai bune sunt principalul motiv invocat de cei care nu citesc. 27.4% au spus că pur și simplu nu au obiceiul de a citi, 25.9% au declarat că există surse mai bune de a se informa, iar 25.6% spun că există forme mai bune de relaxare. Alți 7.9% spun că nu citesc pentru că niciun prieten nu face asta.

De cealaltă parte, italienii vin cu niște cifre impresionante. Pe parcursul anului, există două perioade de vârf în vânzările de carte – Crăciunul și luna februarie. Ce se întâmplă, mai exact, în februarie?

De 7 ani încoace, tinerii care împlinesc 18 ani primesc de la guvernul italian un voucher cultural în valoare de 500 de euro. Aproximativ 70% din sumă este cheltuită de tinerii italieni pe cărți, deși au posibilitatea să folosească voucherele și la cinema, teatre, muzee sau la concerte.

“Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei.”, ne explică Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor.

Și în România au existat mai multe inițiative venite din societatea civilă pentru introducerea voucherelor culturale, însă parlamentarii care ar trebui să legifereze asta au lăsat proiectele la stadiul de promisiuni.

“Nu au fost niște simple discuții, au fost proiecte de lege care voiau să introducă aceste vouchere și au fost respinse în Parlament. Și într-o piață mare, precum cea a Italiei, e nevoie de susținerea statului pentru acest sector cultural, ca să îl faci un ajutor pentru populația generală. La noi suntem obligați să ne descurcăm singuri, mai mult,ni se pun și obstacole, precum timbrul cultural”, spune Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România.

Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România

Pe lângă voucherele culturale, Italia se bucură și de un aport uriaș adus de TikTok în rândul tinerilor. Noii trendsetteri vin de jos în sus, de la simpli utilizatori către mase, nu de la marii influenceri, cum se întâmplă încă în România. De exemplu, un simplu adolescent care vorbește despre o carte pe TikTok poate crea reacții în lanț și determina mii de alți tineri să citească acea carte. Fenomenul e explicat chiar de reprezentantul editorilor italieni.

“Nu ne-am așteptat niciodată ca TikTok să aibă o asemenea influență pozitivă. Foarte foarte mulți tineri au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut ceva pe TikTok și pentru că vor să împărtășească aceleași interese cu prieteni din rețea. E vorba despre ceva foarte organic și oarecum magic.”

Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor

Copiii care citesc acum sunt copiii părinților care citesc

În rândul editurilor, la nivel internațional, Italia este cunoscută drept regina cărților pentru copii. Iar asta nu se întâmplă de ieri. Probabil și voi ați avut în biblioteca familiei Cuore, inima de copil, de Edmondo de Amicis.

Așadar, având o vastă istorie a literaturii pentru copii, Italia a făcut din acest segment o industrie extrem de profitabilă. Dincolo de literatură, editurile italiene se concentrează și pe volume care prezintă metode de educație, benzi desenate, ce se bucură de o creștere uriașă în ultimii ani, sau pe titluri dedicate copiilor cu dizabilități.

De altfel, la standul Italiei puteți descoperi Reggio Children, un centru internațional pentru apărarea și promovarea drepturilor și a potențialului tuturor copiilor, ce publică proiecte și lucrări despre Reggio Emilia Approach sau Editura Erickson, care publică volume despre metodele educative Montessori sau vinde materiale de lucru Montessori.

Și în România se întrevede o speranță dinspre cei mici. Dar pentru ca acea speranță să crească este nevoie de o schimbare în profunzime a sistemului educațional și a accesului la educație și cultură.

“Uneori, la o anumită vârstă, este prea târziu să introduci unei persoane un obicei pe care nu l-a avut niciodată. Cea mai importantă muncă trebuie depusă în școli, fiindcă acest obicei trebuie creat din copilărie.”, spune Bruno Giancarli.

“Consumul de carte de copii stă bine, dar în interiorul acelei anvelope de consumatori de carte, care e foarte mică. De circa un deceniu crește consumul de carte de copii în România, eu îmi explic asta și prin conștientizarea de către părinți a eșecului educațional.

Dacă vezi că la școală Ministerul Educației îți pune pe bancă aceleași manuale învechite, cu programa atât de densă, îți dai seama că dacă vrei să nu îl pierzi, trebuie să îi cumperi tu cărți. Pe lângă asta, e importantă și creșterea numărului de autori români. E foarte sănătos și pentru piață și pentru copii, au ocazia să întâlnească autorii pe care îi citesc.”, completează Mihai Mitrică.

Succesul Italiei, o sinergie între grupurile mari și editurile mici, guvern, societate civilă și familii

În 2021, în Italia au fost publicate peste 81.000 de volume, iar țara se află pe locul 4 în Europa, după Germania, UK și Franța, ca vânzări înregistrate pe piața de carte.

Reprezentanții editurilor susțin laolaltă că acest succes nu ar putea exista fără colaborarea dintre mai multe entități, de la școli, la părinți, guvern sau mediul privat. Cu toții au înțeles că investiția în cultură înseamnă, de fapt, investiția în viitorul societății în care trăiesc.

E.S. Ambasadorul Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, și Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior

Apoi, odată armonizată această înțelegere nescrisă, editurile mici și mari sunt încurajate să publice titluri cât mai diverse, care acoperă o paletă largă de interese. De exemplu, Editura Edra Publishing, prezentă la Bookfest sprijină dezvoltarea studenților la Medicină, fiind lider în domeniul manualelor universitare, iar Editurii Hoepli, prezentă și ea la standul Italiei, este specializată în cărți tehnico-științifice, inginerie, arhitectură și design, afaceri și finanțe, marketing și management sau dicționare.

Editura Il Castoro se ocupă de publicarea de cărți pentru copii de toate vârstele, distinse cu numeroase premii,
Editura Keller publică volume de narațiune, eseistică, reportaje și cărți ilustrate, iar Editura White Star e specializată în albume foto și volume ilustrate pentru copii.

De la Salonul de carte nu lipsește celebra editură Mondadori, cu o istorie de peste 100 de ani și o largă ofertă.

Până duminică, 28 mai, publicul are ocazia să descopere la Bookfest cele mai populare titluri italiene traduse în limba română, iar profesioniștii din domeniu se întâlnesc pentru a lega noi colaborări.

Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior

“Scopul prezenței aici este să promovăm excelența în rândul editurilor și să prezentăm posibile noi oportunități de traducere a autorilor italieni în România, dar și să familiarizăm cititorii români cu volumele deja existente pe piața din România. Nu în ultimul rând, ne dorim să punem în contact autori români cu edituri italiene”, explică Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior.

În zilele ce urmează vor avea loc mai multe întâniri cu autori italieni și români și dezbateri pe teme diverse, cum ar fi scrierea în secolul 21, Sicilia literară, universul lui Dante sau istoria graffiti-ului.

Intrarea la Bookfest este liberă.


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *