Cele mai vândute cărți în 2021: “Răspunsuri scurte la marile întrebări”, “Tată bogat, tată sărac”, “Minciuna lui Michelangelo”, “Istoria românilor”, “Țup în lumea nouă”

Marile edituri din România au făcut bilanțul celui de-al doilea an al pandemiei, care a continuat să afecteze piața de carte, mai ales în lipsa organizării marilor târguri de la București, Gaudeamus și Bookfest, și în lipsa unui sprijin financiar din partea statului.

Decembrie a rămas luna cu cele mai mari încasări și odată încheiată și ea, editurile au transmis publicului obișnuitele topuri anuale de vânzări.

Unele au preferat să se concentreze pe titlurile nou apărute în 2021, altele au publicat topul general al vânzărilor, unde, pe alocuri, se păstrează aceleași bestsellere ca în anii anteriori.

***

HUMANITAS

Editura Humanitas a publicat un top 12 al celor mai vândute cărți publicate în 2021, oferind inclusiv numărul volumelor, lucru pe care celelalte edituri nu l-au făcut. De aceea nu vom putea spune dacă locul 1 în topul unei edituri echivalează ca număr de volume vândute cu locul 1, 2 sau 3 de la altă editură.

Humanitas precizează, de asemenea, data publicării, pentru a ține cont de perioada de timp în care cartea respectivă a fost pe piață.

Iată care sunt primele 5 cărți noi cumpărate de români de la Humanitas în 2021:

1. Stephen Hawking, “Răspunsuri scurte la marile întrebări” (12 000 exemplare – 25 februarie)

2. Tatiana Niculescu, “Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale” (8000 exemplare – 1 februarie)

3. Radu Paraschivescu, “Acul de aur și ochii Glorianei” (6000 exemplare – 24 mai)

4. Gabriel Liiceanu, “Impudoare. Despre „eu“ va fi vorba” (5900 exemplare – 27 octombrie)

5. Suleika Jaouad, “Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” (5900 exemplare – 11 octombrie)

HUMANITAS FICTION

Humanitas Fiction a transmis un top similar, din care menționăm mai jos primele 5 poziții:

1. Auschwitz, ultima stație, Eddy de Wind (14000 exemplare – 19 ianuarie)
2. Jurnalul unei iubiri pierdute, Eric-Emmanuel Schmitt ( 9500 exemplare – 2 februarie)

3. Trenul spre Samarkand, Guzel Iahina (8700 exemplare – 1 noiembrie)

4. Cofetăria cu miracole, Christian Escriba, Silvia Tarrago (8000 exemplare – 2 aprilie)

5. Din cer au căzut trei mere, Narine Abgarian (6800 exemplare – 3 septembrie)

POLIROM

Editura Polirom, în schimb, a oferit un top general al vânzărilor, care nu ține cont de data apariției cărții, precum și topuri separate cu literatură română sau nonficțiune scrisă de autori români.

În topul general rămâne lider, la fel ca în ultimii ani, istoricul israelian Yuval Noah Harari, care a cucerit întreaga lume cu cărțile sale. Surprinzător este că printre bestsellerele lui Harari se află și cunoscutul roman al literaturii universale – De veghe în lanul de secară (1951), atât de popular printre tineri și adolescenți.

1. Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii
2.  Yuval Noah Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului 
3.  Elif Shafak, Fetița căreia nu-i plăcea numele său
4.  Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI
5.  J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară

Editura Polirom este, în același timp, unul dintre cei mai importanți promoteri ai tinerilor autori români. Iată mai jos topul celor mai vândute titluri Polirom din literatura română.

1. Simona Popescu, Exuvii
2. Lavinia Braniște, Mă găsești când vrei
3. Adrian Schiop, Să ne fie la toți la fel de rău
4. Dan Lungu, Sunt o babă comunistă!
5. Cristian Fulaș, Ioșca

La categoria nonficțiune autori români, rămâne în top binecunoscutul Jurnalul fericirii, dar urcă pe 2 cartea profesorului de psihologie Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai.

1. N. Steinhardt, Jurnalul fericirii
2. Daniel David, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală
3. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, în colaborare cu Mădălin Hodor, Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989
4. Ioan T. Morar, Fake news în Epoca de Aur. Amintiri și povestiri despre cenzura comunistă
5. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatră la misterele din Eleusis

CURTEA VECHE

Curtea Veche a publicat atât topul general al vânzărilor, cât și topul noutăților, topul autorilor străini și cel al autorilor români.

Cea mai vândută carte în 2021 este una de dezvoltare personală prin educație financiară. Ironia face ca această carte, care te înavță cum se economisești bani, a fost anii trecuți și una dintre cele mai furate cărți din librăriile românești.

Top 10 cele mai vândute titluri în 2021:

1. „Tată bogat, tată sărac” de Robert T. Kiyosaki

2. „Cele cinci limbaje ale iubirii” de Gary Chapman

3. „Când corpul spune nu” de Gabor Maté

4. „Inteligența emoțională” de Daniel Goleman

5. „Secretele succesului” de Dale Carnegie

Top 10 noutăți în 2021:

1. „Când corpul spune nu” de Gabor Maté

2. „Țup în lumea nouă” de Alex Donovici, cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa

3. „Astăzi, aici, acum” de Mirela Retegan

4. „Dragă, unde-s banii?” de Adrian Asoltanie

5. „Pădurea” de Marian Godină

Surpriza vine din zona literaturii pentru copii, Alex Donovici, autorul seriei “Țup” devenind anul acesta cel mai vândut scriitor român la Curtea Veche, fiind urmat de soția sa, Cristina Donovici, fondatoarea seriei de povești pentru copii Poveștile Cristinei.

De altfel, cărțile “Țup” au apărut anul acesta traduse în China, Turcia, Ungaria, Coreea de Sud, Vietnam, Slovacia și Spania, urmând să apară în 2022 și în Cehia.

Top 10 autori români:

1. Alex Donovici

2. Cristina Donovici

3. Ramona și Radu F. Constantinescu

4. Mihaela Bilic

5. Geanina Staicu-Avram

ALL

Vânzările din topul editurii ALL ne arată că românii sunt în continuare interesați de istorie, la fel ca în ultimii ani, dar nu este de ignorat faptul că în o parte din acest interes vine pe fondul unui val de naționalism care crește considerabil și poate fi lesne observat în comportamentul românilor în social media, la vot sau la protestele de stradă.

Pe primul loc în top se află Istoria românilor, scrisă de cunoscutul istoric Constantin G. Giurescu, apărută în 3 volume care prezintă istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până la sfârșitul epocii fanariote.

Aceasta este urmată de o carte premiată cu Pulitzer, care pretinde să răspundă diferit unor întrebări puse de istoria tradițională.

1. Istoria românilor, Constantin G. Giurescu
2. Arme, visuri și oțel, Jared Diamon
3. Curiozități bizantine, Anthony Kaldellis
4. Capcanele mâncatului emoțional, Laura Ene
5. Pasărea liră, Cecelia Ahern

LITERA

La Editura Litera rămâne lider incontestabil autorul român de literatură Igor Bergler, realizator de emisiuni de televiziune care a stabilit primul record pe piața românească de carte în 2017, cu volumul Testamentul lui Abraham. Până acum acesta s-a vândut în peste 300.000 de exemplare.

1. Minciuna lui Michelangelo, Igor Bergler
2. Fecioarele, Alex Michaelides
3. Apă proaspătă pentru flori , Valerie Perrin
4. Portocala sângerie,  Harriet Tyce
5. Oricine poate avea o relație fericită, Stefanie Stahl

***

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte, potrivit ultimului raport publicat de Eurostat în ianuarie 2021.

Conform acestuia, 93.5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an și nici la bibliotecă nu merg.

În 2019, Biblioteca Națională a României înregistra 900 de vizitatori pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 320.000 de vizitatori pe an. Iar în 2020, în primul an al pandemiei, numărul a scăzut la 250 de vizitatori pe zi.

Prin comparație, Biblioteca Națională a Franței înregistra 1,3 milioane de vizitatori pe an, dintre care 900.000 de cititori, iar restul participanți la diverse evenimente: expoziții, concerte, dezbateri.

În plus, aceeași instituție a înregistrat 41 de milioane de vizite în spațiul virtual, care se bucură de mare succes în special pentru accesul la mediatecă (muzică, filme).

Din păcate, bibliotecile românești au rămas mult în urmă și sunt departe de modernizarea necesară pentru a stârni interesul publicului. În plus, în 2020 și 2021, în plină criză financiară, mai multe primării au tăiat bugetele dedicate bibliotecilor, și așa slab finanțate, acestea fiind nevoite să reducă personalul sau programul pentru public.