foto: cotidianul.ro
Instrucțiunile de normare a timpului de lucru al artiștilor angajați în instituțiile publice de spectacol din subordinea Ministerului Culturii au avut la bază o recomandare a Curții de Conturi datată din decembrie 2023.
Cultura la dubă publică în exclusivitate Raportul Curții de Conturi și scrisoarea de recomandare transmisă la vremea respectivă, pe 18 decembrie 2023, Ralucăi Turcan, ministrul Culturii. Aceasta avea să-și încheie mandatul doar 5 zile mai târziu, iar sarcinile sale au fost preluate de Natalia Intotero. Ulterior, ministrul Andras Demeter a demarat lucrul la mecanismele de normare a actorilor.
Recomandarea Curții de conturi cu privire la activitatea artistică este una generală, iar modul implementării ei a fost strict responsabilitatea Ministerului Culturii, care a stabilit în acest sens un grup de lucru format predominant din manageri ai unor instituții publice de cultură, precum și specialiști din cadrul Ministerului Culturii, un dirijor și un solist vocal.
***
Raportul de audit financiar asupra activității financiare a Ministerului Culturii pe anul 2022 a fost publicat de Curtea de Conturi în decembrie 2023. Acesta este însoțit de o scrisoare către ministrul Culturii, pe atunci Raluca Turcan, care curpinde 31 de recomandări. Printre acestea se numără inventarierea patrimoniului din muzee și alte instituții de cultură, clarificarea modului de finanțare al Centrului Național al Cinematografiei, un control mai aspru asupra parteneriatelor cu companii care vând bilete la spectacole, precum și necesitatea elaborării unor instrucțiuni privind monitorizarea activității artistice din instituțiile publice de spectacol.
Mai exact, Curtea de Conturi a constatat că nu există mecanisme care să asigure o bună gestionare a cheltuielilor de personal din instituțiile de spectacol și că este necesară elaborarea unui set de instrucțiuni.
Raportul este urmat de o scrisoare care cuprinde următoarea concluzie: “Vă rugăm să elaborați norme/instrucțiuni cu scopul de a asigura instituțiilor de spectacole reglementări unitare privind organizarea activității personalului de specialitate artistică și urmărirea îndeplinirii obiectivelor de către aceștia.“
Termenul de implementare era 30.06.2024. În martie 2025, în mandatul Nataliei Intotero, a avut loc o întâlnire de follow-up între Curtea de Conturi și Ministerul Culturii, în urma căreia Curtea a întocmit un nou raport în care a constat ce recomandări au fost implementate, parțial implementate sau deloc implementate. Cele mai multe dintre ele au primit din partea Curții statusul “neimplementate”, ministerul argumentând că are nevoie de mai mult timp pentru elaborarea mecanismelor necesare.
În mandatul lui Andras Demeter, grupul de lucru care a elaborat instrucțiunile de normare a timpului de lucru în instituțiile de spectacol a fost activ în perioada 10.09.2025 – 30.10.2025, potrivit Ministerului Culturii. Ministerul nu a transmis pe ce criterii au fost selectați membrii grupului de lucru, dar una dintre nemulțumirile artiștilor prezenți la protestul de la TNB a fost că niciun reprezentant al actorilor nu a fost invitat să participe.
Într-o intervenție telefonică la Antena 3, ministrul Culturii a susținut că instucțiunile au fost elaborate de “niște colegi – actori, manageri, responsabili, soliști, care au lucrat cu bună credință și au dorit să rezolve niște situații acumulate în timp”. Totodată, Andras Demeter și-a cerut scuze pentru circulara pe care, între timp, a și anulat-o.
Componența grupului a fost următoarea: directorul și consilierii Direcției Politici Culturale, directorul și consilierul juridic al Compartimentului Managementul Instituțiilor de Cultură și Integritate, șeful și consilierii Serviciului Resurse Umane, managerul și șeful secției Ansamblu Folcloric ”Rapsodia Călimanilor” de la Centrul Cultural Toplița, directorul artistic și managerul Corului Madrigal, directorul adjunct și un solist de la Opera Națională Română din Timișoara, directorul de balet și un dirijor de la Opera Națională București, contabillul șef al Filarmonicii „George Enescu”, managerul și directorul de resurse umane de la Teatrul Național ”Marin Sorescu” din Craiova, managerul Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, managerul Teatrului „Masca” din București, managerul Filarmonicii din Ploiești și managerul Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacău.
Context:
Ministerul Culturii a publicat pe 4 februarie 2026 normele privind “organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru funcțiile de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte“, o recomandare cerută de Curtea de Conturi a României în decembrie 2023. Noile reguli, implementate printr-o circulară transmisă instituțiilor, ar fi obligat personalul angajat în instituțiile publice de spectacol să ponteze timpul de lucru – repetiții, spectacole sau să declare sub semnătură “activitatea de lucru invizibilă”, cum ar fi la actori memorarea textelor sau la muzicieni studiul de acasă pentru un concert, astfel încât numărul lunar de ore lucrate să fie de 180 de ore.
Andras Demeter a retras circulara ca urmare a criticilor din spațiul public și a protestului artiștilor organizat pe 10 februarie la TNB, spunând că vor fi invitați să participe la elaborarea unui nou set de norme.
“Proiectul va fi supus unei revizuiri, grupul de lucru va fi extins, iar colaborarea cu profesioniștii din sector rămâne esențială pentru identificarea unei soluții optime. Scopul final este să răspundem atât cerințelor administrative, cât și realităților cotidiene și specificului muncii artistice.
În spațiul public au existat tensiuni apărute pe fondul unor discuții privind sectorul cultural. Îmi asum responsabilitatea pentru modul în care anumite mesaje au fost comunicate și regret dacă acestea sunt percepute ca o formă de distanțare față de comunitatea profesională. Vă asigur de buna mea credință și de disponibilitatea constantă de a susține, prin dialog deschis, identificarea soluțiilor adecvate pentru orice situație semnalată., a transmis ieri Andras Demeter, ministrul Culturii.
CURTEA DE CONTURI: 60% DINTRE BUNURILE CULTURALE MOBILE DEȚINUTE DE MINISTERUL CULTURII SUNT INVENTARIATE CU VALORI SUB 10 LEI
Principala recomandare a Curții de Conturi către Ministerul Culturii a fost inventarierea patrimoniului mobil din muzee și alte instituții din subordinea ministerului. Potrivit Curții, mai mult de jumătate (60%) dintre bunurile culturale mobile deținute de Ministerul Culturii și de instituțiile din subordine au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei.
În cadrul unei misiuni de audit de conformitate la Ministerul Culturii, Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniului public și privat al statului, în perioada 2023-2024.
Constatări:
60% dintre bunurile culturale mobile au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei;97% dintre bunurile culturale mobile sunt neclasate, contrar obligațiilor legale;lipsa unei evidențe centralizate și actualizate a patrimoniului cultural;sisteme de siguranță deficitare în muzee și neasigurarea bunurilor valoroase;imobile închiriate ilegal;monumente istorice degradate și nevalorificate.
Recomandări:
– clasarea și reevaluarea bunurilor culturale mobile;
– reformarea evidenței patrimoniale și contabile;
– măsuri urgente pentru protecția, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural.
Cel mai bogat muzeu al țării, Muzeul Național de Istorie a României, își ține cea mai mare parte a patrimoniului în depozite, de 23 de ani încoace, clădirea șubredă fiind un pericol zilnic. Valoarea a doar 60% dintre obiectele evaluate acolo se ridică la peste 1 miliard 300.000 de lei. Potrivit conducerii muzeului, Andras Demeter nu a vizitat niciodată MNIR în mandatul său de ministru al Culturii. (update n.r. Andras Demeter a vizitat MNIR chiar după publicarea acestui articol, într-o vizită oficială alături de omologul său din Moldova.)
***
Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.
Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.
