Casa Muzeelor de la Iași se va deschide publicului joi, 22 iulie 2021, și găzduiește cinci muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poeziei, Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism, Muzeul Pogromului de la Iași. Intrarea va fi liberă pe tot parcursul zilei de deschidere, începând cu ora 10:00 până la 17.00.
Muzeul Literaturii Române a fost mutat din Casa Pogor și integrat în Casa Muzeelor. Acesta cuprinde paisprezece săli, dintre care unsprezece prezintă cronologic personalități literare, iar ultimele trei săli sunt conceptuale, având instalații realizate de trei artiști vizuali. Sălile sunt denumite astfel: ,,Boema ieșeană” de Ion Barbu; ,,Rezervația de îngeri” de Felix Aftene și ,,ABIS.03” de Matei Bejenaru.
Una dintre cele trei săli, ,,Rezervația de îngeri” este dedicată poetului Emil Brumaru și surprinde o parte din cadrul în care acesta își petrecea zilele scriind sau citind. O serie de fotografii expuse arată cum locuința poetului s-a transformat într-un labirint din munți de cărți până la tavan.
Printre aceste tuneluri ale lecturii, Emil Brumaru își uita ceștile de cafea, astfel cele 16 căni au fost integrate în această încăpere.
,,Lucrarea lui Felix Aftene pornește de la o documentare realizată în casa lui Emil Brumaru, care în ultimii ani ai vieții poetului devenise un labirint, cu mii de volume tencuite până în tavan, iar în mijloc, cuibul îndrăgostitului până la obsesie de literatură, cel care dormea mereu cu un volum de Dostoievski sub pernă. Instalația reface metaforic dormitorul scriitorului”, ne povestește scriitoarea Nicoleta Dabija, cea care ne-a fost ghid pe parcursul vizitei.
Muzeul Poeziei, format din trei săli, cuprinde expoziții conceptuale, axate pe tema poeziei, semnate de artistul Ion Barbu. Una dintre instalații este creată din încălțări care au aparținut unor scriitori, printre care Ana Blandiana, Dan Stanciu, Andrei Crăciun, etc.
Încălțările sunt îndreptate către niște ”valuri ale poeziei” formate din sticle cu poeme. O altă sală reunește 10 mașini de scris, iar fiecare este dedicată unui poet. Una dintre ele are pioneze în loc de taste, iar din ea iese o pagină pe care scrie ,,Eu nu sunt decât o pată de sânge”, fiind dedicată lui Nichita Stănescu.
Muzeul Teatrului Evreiesc în România este alcătuit din 11 săli expoziționale și a fost realizat cu sprijinul Teatrului Evreiesc de Stat din București, UNITER, Comunităților Evreilor din Iași, Federației Comunităților Evreiești și al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.
Directorul muzeului, Lucian Dan Teodorovici spune că o bună parte din cultura Iașului de astăzi este formată din contribuția socială și culturală a comunității evreiești.
,,Ca simbol al acestei contribuții a fost ales teatrul evreiesc, pornind de la faptul că aici a fost fondat, în 1876, în grădina de vară Pomul Verde, primul teatru profesionist în limba idiș din lume, de către dramaturgul, actorul și regizorul Avram Goldfaden. Acest muzeu se desfășoară la parterul clădirii”, spune Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Literaturii Române.
Muzeul Copilăriei în Comunism cuprinde două săli și este realizat în parteneriat cu Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași. Creat precum o sală de clasă, propunerea acestuia este de a invita vizitatorii să facă un pas în trecut, amintindu-și ce însemna educația în perioada regimului comunist.
Muzeul Pogromului de la Iași cuprinde 5 săli, la parterul și demisolul clădirii, și este dedicat groaznicelor zile de 27-30 iunie din 1941. În urma ordinului generalului Ion Antonescu adresat colonelului Constantin Lupu de a ,,curăța Iașul de evrei”, în trei zile au fost uciși 13.266 de evrei. În acele vremuri clădirea actuale Case a Muzeelor era sediul Chesturii de Poliție din Iași, iar mii de evrei au fost aduși în curtea și demisolul clădirii. Muzeul este realizat de Institutul Elie Wiesel din România și Consiliului Județean Iași.
Clădirea, în care se află cele cinci muzee, este una dintre cele mai vechi ale orașului Iași. A fost biroul editorial al revistei Viața Românească apoi, după mutarea editurii la București în 1934, a fost cumpărată de Ministerul de Interne și transformată în Inspectoratul Județean al Jandarmeriei și al Chesturii de Poliție. Clădirea a fost restaurată în urma finanțării FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională).
