Skip to content

Apelul Muzeului Bruckenthal pentru sporirea securității în muzee: “Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private, ci despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ.”

Managerul Muzeului Național Bruckenthal din Sibiu, Alexandru Constantin Chituță, a transmis un apel public către clasa politică pentru sporirea securității muzeelor din România, precum și pentru consolidarea și modernizarea clădirilor care găzuidesc muzeele românești.

Mesajul vine ca urmare a jafului de la Muzeul Drents din Olanda, în urma căruia au fost furate Cofiul de la Coțofenești și 3 brățări regale dacice de la Sarmizegetusa Regia.

În 1968, de la Brukenthal au fost furate 8 tablouri extrem de valoroase, dintre care doar 4 au fost recuperate în mandatul de președinte al lui Emil Constantinescu și cu ajutorul președintelui american Bill Clinton. În cele mai multe cazuri similare, artefactele nu se mai găsesc niciodată.

Iată mesajul directorului Muzeului Bruckenthal:

“Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultiuma frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns.

Acest jaf de artă, nu singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania, ar trebui să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.

Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968 când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România!

În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment, în anul 2022, am atras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative.

O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972!

Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor.

Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal urmat și de documentarul realizat împreună cu HISTORY.

În mai multe rânduri am atras atenția decidenților politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului: expoziții, evenimente etc, cât mai ales patrimoniului cultural național deținut.

1. Și în cadrul întâlnirii avute cu Ministrul Culturii, Natalia Intotero, din această săptămână, am fost singurul manager care am ridicat problema pazei din instituțiile muzeale. Părerea mea, subliniată de ani buni a fost aceea că cei din Ministerul de Interne, cum ar fi Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care dețin un patrimoniu cultural național valoros. Asta ar aduce atât economii cât și personal calificat!

2. Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. La Muzeul Național Brukenthal în ultimii 3 ani am acordat o atenție deosebită în ceea ce înseamnă schimbarea sistemelor vechi, amplasarea de noi camere, ș.a.

3. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparte de dectare fum, persoane, spargeri etc. Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!

Anul trecut Muzeul Național Brukenthal împreună cu reprezentanții ISU au desfășurat cea mai importantă acțiune de acest fel din istoria muzeului. Scenariul exercițiului a simulat un incendiu izbucnit într-o încăpere a muzeului, fiind necesară o intervenție rapidă și eficientă pentru a limita pagubele și a asigura siguranța personalului și vizitatorilor.

4. Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. De asemenea Direcțiile Județene de Cultură, specialiștii și arhitecții trebuie să fie deschiși la minte, raționali și să înțeleagă că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărămâm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare!

5. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!

6. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare.

Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în Muzee!”


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *