Ana Blandiana

Ana Blandiana: “Dacă nu vom înțelege că acum chiar avem prilejul să schimbăm lucrurile, înseamnă că a mai rămas ceva din caracterul vegetal al poporului.”

foto: anablandiana.ro

Scriitoarea Ana Blandiana și una dintre cele mai importante figuri care au luptat pentru libertatea civică în România, a comentat pentru Cultura la dubă importanța alegerilor parlamentare de azi, 6 decembrie 2020.

Declarațiile de mai jos fac parte dintr-un interviu amplu, pe care îl veți putea citi luna aceasta, cu ocazia aniversării a 31 de ani de la Revoluție.

Având în vedere mișcările civice și protestele de amploare care au avut loc în ultimii ani în România, în ce măsură credeți că mai suntem un „popor vegetal”?

Aș prefera să răspund la întrebarea aceasta după ziua de duminică. Suntem într-un moment crucial din multe puncte de vedere, iar dacă nu vom înțelege că acum chiar avem prilejul să schimbăm lucrurile în bine, înseamnă că a mai rămas ceva din caracterul acela vegetal.

Deci alegerile de duminică sunt un fel de test pe care trebuie să îl trecem? Credeți că au potențialul de a ne schimba cu adevărat viitorul?

Da. Foarte mulți ani, cu câteva întreruperi, a fost același partid la conducerea țării și lucrurile au mers prost. E clar că acum, și cu prilejul pandemiei, avem ocazia de a o lua de la capăt într-un fel mai responsabil.

Noi am mai avut, totuși, ocazia de a o lua de la capăt. Cum credeți că ar fi arătat România astăzi dacă Punctul 8 din Proclamația de la Timișoara ar fi fost pus în aplicare în anii ‘90?

Cu siguranță ar fi arătat cu totul și cu totul altfel și am fi fost infinit mai departe.

“Este clar că această perioadă, pe care o putem numi postcomunism, a fost în permanență o frână a schimbării.”

Ana Blandiana

Sentimentul meu înainte de ’89 a fost că aveam de-a face cu o contraselecție, că pentru a avea o funcție trebuia să minți, să lingușești, să ai o relație cu Securitatea.

Dacă eu cunoșteam pe cineva, să spunem un inginer, care îmi făcea o primă impresie bună, în momentul în care aflam că are o funcție de director renunțam la părerea inițială. Îmi spuneam că probabil nu mă pricep eu la oameni, pentru că, dacă cel din fața mea ar fi fost așa bun cum mi se părea mie, nu ar fi ajuns director de fabrică.

Această contraselecție a funcționat și după 1989.

Ce am câștigat atunci a fost libertatea, mulți tineri au plecat la studii în străinătate, dar când au vrut să se întoarcă, nu au fost primiți, pentru că posturile erau ocupate de foștii funcționari comuniști sau de copiii lor, iar cei care veneau cu o mentalitate occidentală și diplome adevărate erau îndepărtați prin tot felul de mijloace.”

Eu cred

Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranţa
Că vom mai fi în stare să ne naştem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal-
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?

Ana Blandiana


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *