András István Demeter, actual secretar de stat în Ministerul Culturii, este propunerea UDMR pentru ocuparea postului de ministru al Culturii în guvernul Bolojan. Fost director al Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timișoara, în perioada 1993-2005, acesta a ocupat de-a rândul timpului doar funcții la stat, fiind condamnat definitiv în 2017 de Înalta Curte pentru Casație și Justiție pentru conflict de interese. Acesta a avut interdicție de a mai ocupa funcții publice timp de 3 ani, dar Parlamentul a refuzat să aplice decizia instanței supreme.

Absolvent de actorie, András István Demeter a mai deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, în mandatul lui Lucian Romașcanu.

Ascensiunea sa pe scena politică a început în 2010 când, brusc, pe când era directorul Teatrului Csiky Gergely din Timișoara, a fost numit preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public. Potrivit G4 Media, “a semnat un ordin prin care s-a numit singur în funcția de coordonator într-un proiect POSDRU cu fonduri europene, obținând în urma activităților desfășurate un venit brut în valoare de 190.000 de lei. Potrivit ANI, Demeter a emis un act administrativ în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, încălcând astfel legea conflictului de interese”.  Acesta a fost găsit vinovat, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme, în 2017.

A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze. Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

CV-ul său, publicat pe site-ul Ministerului Culturii, este unul atipic. Acesta susține că a studiat management cultural la Dijon, Franța, dar nu precizează instituția și perioada. De asemenea, lipsesc detaliile privind studiile în drept. CV-ul său este, de fapt, un scurt rezumat al carierei sale, după cum urmează:

“Este licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru, asigurând conducerea Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara în perioada 1993-2005.

A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a dobândit experienţă atât în administraţia de stat cât şi în domeniul legislativ în calitate de director general şi, mai apoi, de secretar de stat în ministerul culturii. A fost timp de doi ani preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune şi membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public în perioada 2010 – 2021.

Din 2013, timp de 7 ani a asigurat managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române. Din martie 2021 până în mai 2023 a fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii. Ca actor poate fi văzut pe micul sau marele ecran, pe scena Teatrului Maghiar de stat din Cluj sau unor teatre lirice ori în spectacole ale unor companii teatrale de drept privat. În 2012, prin brevetul nr. 253, Regele Mihai I. al României i-a conferit Medalia Regele Mihai Pentru Loialitate.“

VIITORUL MINISTRU AL CULTURII SE AFLĂ ÎN PROCES CU MINISTERUL CULTURII

_{Pe 27 martie 2025, Natalia Intotero l-a numit din nou secretar de stat pe András István Demeter și l-a însărcinat să facă o anchetă privind spectacolul de teatru Proorocul Ilie, montat la TNB. Cultura la dubă a aflat atunci că Demeter dăduse în judecată Ministerul Culturii, în decembrie 2024, pentru organizarea concursului privind postul de manager al Teatrului de Operetă Ion Dacian, la care și el participase, dar pierduse. Am făcut atunci o solicitare către Ministerul Culturii și am întrebat dacă există cumva un conflict de interese în acest caz, dat fiind că va ocupa o funcție de conducere, cu drept de semnătură, într-o instituție cu care se află în proces.}

_{Ministerul Culturii a răspuns pe 10 aprilie 2025, prin semnătura secretarului de stat Diana Baciuna, că nu poate fi vorba despre conflict de interese dat fiind că departamentul juridic nu i se subordonează secretarului de stat Demeter, dar și că în ipoteza unui potențial conflict de interese, ar fi de datoria acestuia să se abțină de la acte care ar genera un conflict.}

Procesul este încă pe rol, la Tribunalul București. Două luni și jumătate mai târziu, Ilie Bolojan îl propune pe Andras Demeter ministru al Culturii, din partea UDMR. Acesta urmează să fie audiat în Comisia pentru Cultură a Senatului pentru avizul de investire.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post András Demeter, viitorul ministru al Culturii, se află în proces cu Ministerul Culturii. În trecut, el a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese appeared first on Cultura la dubă.

„Am avut o discuție ieri cu domnul director de la Teatrul Național. I-am solicitat să iasă public, ceea ce s-a și întâmplat printr-un comunicat de presă, să explice, dânsul, alături de echipa sa de colegi, de conducere, au prezentat explicațiile într-un comunicat de presă. (…)

Eu cred că domeniul cultural trebuie să unească, nu să dezbine, mai ales în aceste vremuri de încercare pentru români. Sunt vremuri în care cetățenii au opinii diferite, de aceea cred că, în următoarea perioadă, colegii care au atribuții în domeniu trebuie să fie mai implicați.

La Ministerul Culturii a fost schimbat un secretar de stat, avem un nou coleg secretar de stat de astăzi, care va prelua aceste atribuții de la domnul Voicu, respectiv domnul Demeter Andras, iar domnul Mădălin Voicu va trece pe o poziție de subsecretar de stat. Am avut de dimineață discuții cu domnul Demeter Andras, n-am putut să îi dau atribuțiile încă în scris, pentru că ieri seară s-a publicat această decizie, luni va prelua atribuțiile și se va implica în soluționarea nefericitului incident de la Teatrul Național.”

András István Demeter (UDMR), din nou secretar de stat

András István Demeter a mai deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, în mandatul lui Lucian Romașcanu. Este de profesie actor și a fost directorul Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara, în perioada 2005-2010.

Din 2010 a început ascensiunea sa pe scena politică, ocupând funcția de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public.

În 2017 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze.

Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

Ca secretar de stat el va supraveghea activitățiile instituțiilor din segmentul Artele Spectacolului (Teatre, Opere, Filarmonici, Coruri), domeniul cinematografic (România Film, Studiourile Sahia, AnimaFilm), Imprimeriile Coresi și se va ocupa de relația cu Parlamentul.

Regizorul Botond Nagy a depus plângeri penale pentru amenințările primite

Regizorul spectacolului Proorocul Ilie, Botond Nagy, a declarat pe pagina sa de facebook că a depus plângeri penale împotriva persoanelor care i-au transmis în spațiul public sau în privat injurii și amenințări.

“Ca urmare a evenimentelor petrecute în ultimele două zile, fac următoarele anunțuri:

În contextul controversei create în jurul spectacolului “Proorocul Ilie”, montat la Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București, am fost ținta unor mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare. Aceste mesaje conțin amenințări extrem de grave la adresa integrității mele fizice și psihice, precum și insulte și incitări la ură, motivate de originea mea etnică maghiară.

Ca urmare a acestor fapte, avocata mea a inițiat deja demersuri juridice împotriva a 14 persoane care au trimis mesaje de acest gen:

1. plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare (art. 206 Cod Penal) și incitare la violență, ură sau discriminare (art. 369 Cod Penal)

2. petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru constatarea și sancționarea contravențională a faptelor de discriminare comise împotriva mea.

Libertatea de creație artistică este un drept fundamental într-o societate democratică, iar amenințările și intimidările îndreptate împotriva unui artist din cauza operei și/sau originii sale etnice reprezintă un atac direct nu doar la persoana respectivă, ci la principiile esențiale care stau la baza unei societăți libere.​​​​​​​​​​​​​​​​

Consider că aceste mesaje depășesc în mod evident limitele libertății de exprimare și intră în sfera ilegalității.

Subliniez faptul că, așa cum a precizat și Teatrul Național București în comunicatul său oficial, spectacolul “Proorocul Ilie” nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase, ci este “o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel”.

Doresc să mulțumesc tuturor celor care și-au exprimat solidaritatea.

Voi continua să îmi desfășor activitatea artistică cu aceeași pasiune și dedicare, fără a-mi lăsa libertatea de creație limitată de acte de intimidare.” – a declarat acesta.

Ca urmare a apariției pe tiktok a unor capturi video din timpul spectacolului de teatru Proorocul Ilie, desfășurat pe scena Teatrului Național București, Biserica Ortodoxă Română a transmis un comunicat de presă prin care susține că ia “act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie”.

TNB a răspuns: “Spectacolul Proorocul Ilie 𝐧𝐮 îș𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐬ă 𝐚𝐝𝐮𝐜ă 𝐯𝐫𝐞𝐨 𝐨𝐟𝐞𝐧𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧ț𝐞𝐢 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜ă𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.”

Știrea inițială AICI.

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Natalia Intotero deleagă un secretar de stat să se ocupe de “soluționarea nefericitului incident de la Teatrul Național” appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României au susținut azi o conferință de presă în care au încercat să explice contextul și condițiile în care a fost organizată expoziția Dacia din Olanda. Ieri, 4 capodopere de aur, aparținând Tezaurului României, au fost furate, cu o zi înainte de încheierea expoziției: Coiful de la Coțofenești și 3 brățări dacice regale de la Sarmizegetusa Regia.

În cadrul conferinței, Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii a dat jurnaliștilor prezenți contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul din Drents, precum și anexele care cuprindeau valorile tuturor artefactelor transportate în Olanda. Câteva minute mai târziu, acestea au fost publicate de România TV.

Ulterior, la finalul conferinței, reprezentanții ministerului și ai muzeului au făcut apel la jurnaliști să nu publice documentele respective, fiindcă ele sunt confidențiale și, mai mult decât atât, dezvăluirea valorii celorlalte obiecte din expoziție le-ar putea pune în pericol și pe acelea, care urmează să fie transportate din Olanda în România.

“- De ce ați dat jurnaliștilor niște documente confidențiale, dacă nu voiați să fie publicate?

-De fraieri.”, a răspuns Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu a evitat să vorbească despre valoarea asigurării obiectelor furate, invocând ancheta în derulare, dar spune că întreaga expoziție era asigurată la 30 de milioane de euro de căte o mare firmă de asigurări olandeză.

Dacă cele 4 piese furate nu vor fi recuperate, România va fi despăgubită cu contravaluarea lor prevăzută în asigurare: aproximativ 4 milioane de euro pentru Coif și câte 400.000 de euro pentru fiecare brățară dacică. “Pe noi nu ne interesează banii, ci recuperarea bunurilor”, au spus azi cei prezenți. MNIR ar putea primi atât banii cât și obiectele, în cazul în care vor fi găsite peste câțiva ani, ele trebuie returnate statului român chiar dacă asigurarea ar fi plătită.

Președintele Comisiei Naționale a Muzeelor din România, Emanuel Viorel Petac, a numit jaful din Olanda drept “un atac terorist”, spunând că este pentru prima dată când s-a folosit dinamită la un jaf de artă. Informația este falsă, întrucât chiar în noiembrie 2024 a avut loc o lovitură asemănătoare, la o galerie de artă din Olanda, în urma căreia au fost furate două lucrări de Andy Warhol.

De altfel, presa olandeză scrie că metoda dinamitării este deja cunoscută acolo, iar din imaginile care au surprins momentul exploziei se poate observa că hoții au știut exact cum să dinamiteze zidul muzeului și să pătrundă în sala de expoziții, fiind vorba despre un atac profesionist.

Potrivit unor surse din cadrul MNIR, pe camerele de supraveghere ale Muzeului din Drents se vede că aceștia au folosit un baros pentru a sparge vitrinele în care se aflau, separat, Coiful și cele 3 brățări dacice. O a 4-a brățară expusă acolo, într-o altă vitrină, a scăpat. Potrivit contractului, aceste artefacte ar fi trebuit să fie expuse în vitrine speciale anti-furt, aproape imposibil de spart.

Tot conform contractului, Muzeul din Drents este răspunzător pentru asigurarea securității exponatelor pe durata întregii expoziției, iar MNIR este răspunzător pentru transportul lor din România în Olanda și înapoi în România.

În septembrie 2025, tot în Olanda ar urma să aibă loc o mare expoziție Brâncuși, la care să contribuie și Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă din Craiova.

“-În contextul actual, mai luați în considerare împrumutarea sculpturilor lui Brâncuși în Olanda, până la finalizarea anchetei?

-Vom analiza cu seriozitate situația și vom lua o decizie”, spune Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

PROBLEMA SECURITĂȚII ÎN MUZEELE DIN ROMÂNIA

În ultimele ore, mai mulți directori ai muzeelor importante din România au tras un semnal de alarmă și au făcut apel la Ministerul Culturii pentru sporirea măsurilor de securitate din clădirile care găzduiesc piese de patrimoniu.

“Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparate de dectare fum, persoane, spargeri etc.

Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite.”, a transmis directorul Muzeului Național Bruckenthal din Sibiu, Alexandru Constantin Chituță într-un comunicat de presă.

“Ar trebui să găsim soluții pentru că în momentul de față patrimoniul din România nu se află într-o stare foarte bună de conservare și foarte bună de depozitare.

Anul trecut au pornit câteva instrumente de finanțare. Din sursele pe care le-am primit ieri și astăzi, se pare că la nivel de Minister al Finanțelor se intenționează tăierea acelor fonduri prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin Timbrul Monumentelor Istorice și prin Planul Național de Restaurare.

Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziția și pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare și de restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee.

Vreau să remarc că Muzeul Național de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, și el va fi degrevat de aceste fonduri și iată că nici anul acesta nu se va întâmpla nimic cu Muzeul Național de Istorie a României. Sunt informații primite în ultimul moment și vreau să le spun către public pentru că nu este normal ce se întâmplă, doar încercăm să găsim vinovați, doar încercăm să acuzăm, dar când e vorba de a se lua decizii, nu se iau și e păcat de ceea ce s-a construit”, a declarat, pentru Starea Cetății, Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA din Sibiu și președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.

“Nu știu să existe vreo problemă de securitate în muzeele din România.”, a răspuns Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii.

În România, numeroase muzee sunt găzduite de clădiri cu risc seismic, spații improprii pentru depozitarea artefactelor, și se află în grija câtorva muzeografi. Doar marile muzee au pază oferită de jandarmie.

MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI ESTE ÎNCHIS DE 25 DE ANI ÎN PROPORȚIE DE 80%.

EXPOZIȚIILE TEMPORARE AU LOC ÎN HOLUL MUZEULUI

Cultura la dubă a prezentat pe larg situația revoltătoare în care Muzeul Național de Istorie a României se află de aproape 25 de ani. Clădirea veche de peste 120 de ani, monument istoric, a intrat într-un proces de consolidare în 2002. Dar șantierul s-a blocat după ce firma de construcții ar fi mărit suma contractuală inițială de 75 de ori. Au urmat ani întregi de procese.

În 2016, Ministerul Culturii, reprezentat atunci de ministrul Vlad Alexandrescu, a organizat un concurs internațional de arhitectură, câștigat de o firmă românească. Deși a fost parte din juriu, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a contestat concursul și au urmat alți ani de procese cu Ordinul Arhitecților din România și cu firma de arhitectură Starh.

În decembrie 2024, instanța a decis că OAR are câștig de cauză și concursul a fost corect. Pe de altă parte, Oberlander susține că nu este obligat să pună în aplicare decizia și spune că a câștigat, în schimb, procesul cu firma de arhitectură.

Acum proiectul a fost preluat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Teoretic, România are la dispoziție un împrumut de 150 de milioane de euro pentru consolidarea și modernizarea Muzeului de Istorie. Practic, litigiile continuă și clădirea se șubrezește de la un an la altul. În tot acest timp, Ministerul Culturii nu a putut găsi un spațiu sigur pentru mutarea patrimoniului.

Patrimoniul este departe de ochii publicului, ținut în mii de cutii în zona închisă a muzeului.

MAI MULȚI OAMENI AU DEPUS FLORI ȘI AU APRINS LUMÂNĂRI LA MNIR

Aproximativ 30 de oameni s-au strâns azi în fața Muzeului de Istorie, unde au adus flori și au aprins lumânări. Unii au plecat cu noaptea în cap de la Sarmizegetusa, alții de la Alba Iulia, iar alții au venit din București.

“Ne doare sufletul când o parte din istoria noastră parcă e ștearsă cu buretele și ne gândim că ar fi fost bine să fi fost mult mai bine protejate. În aceste obiecte poate era cartea de vizită a neamului nostru. Nu este un protest, este o chestie pașnică. Am depus o lumânare pentru că parcă s-a rupt o parte din istoria noastră, din sufletul nostru”, a declarat un bărbat venit de la Cugir, Alba Iulia.

“Coiful are o anumită simbolistică clară. Sunt acei doi ochi puși pe frunte, deasupra ochilor noștri fizici. Reprezintă puterea pe care Dumnezeu o dă unui neam. Este o putere enormă pe care nu o poate controla decât un popor care este cu Dumnezeu. Degeaba au luat coiful. Nu îl vor putea folosi. L-au luat pentru a aduce suferință unui neam. Dar toate se vor întoarce împotrivă.” a spus un alt om venit de la Alba Iulia, care s-a prezentat drept preot-călugăr.

TEZAURUL RĂMAS ÎN ȚARĂ POATE FI VIZITAT LA MNIR

Deși știrea jafului din Olanda a făcut înconjurul lumii, prea puțini vizitatori au trecut azi pragul colecției permanente a MNIR, Tezaurul României. Aici pot fi în continuare văzute 9 dintre cele 13 brățări dacice, 4 fiind cele trimise în Olanda, dintre care 3 au fost furate.

La intrarea în Sala Tezaurului Istoric, în care sunt expuse aproximativ 3000 de piese de aur și argint, a rămas acum doar o fotografie cu Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase capodopere ale Tezaurului României, descoperită acum aproape 100 de ani și datând din anul 450 î Hr.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Toate artefactele expuse în Olanda sunt asigurate cu 30 de milioane de euro. În realitate, pe piața de artă doar Coiful ar valora câteva sute de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

PROEDUS, centrul educațional din subordinea Primăriei Capitalei, înființat în 2009 de primarul Sorin Oprescu, dar devenit cunoscut abia în mandatul Gabrielei Firea, ocupă anul acesta locul 2 în topul bugetelor acordate de Primăria Capitalei instituțiilor de cultură și educație din subordine.

Pe primul loc se află, la fel ca anul trecut, Opera Comică pentru Copii, cu o subvenție de 20.615.000 de lei, iar pe locul al doilea regăsim Muzeul Municipiului Bucureși, dar și Centrul Educațional PROEDUS, cu o subvenție de la Primărie de 18 milioane de lei, peste ARCUB, cel mai important centru cultural al PMB, care primește doar 16.838.000 de lei.

PROEDUS este condus încă din mandatul Gabrielei Firea de către Zvetlana Preoteasa, o profesoară de engleză din Vâlcea care a avansat în carieră după ce în ultimii 20 de ani s-a dedicat politicii, la PNL și ALDE.

***

Zvetlana Preoteasa a devenit cunoscută mai întâi pe plan local, în jurul anului 2007, ca șefă a Organizației Naționale a Femeilor Liberale și consilider județean PNL.

Aceasta a râvnit la un post de parlamentar și a candidat la alegerile din 2008 pe listele PNL, dar nu s-a calificat printre câștigători.

A rămas fidelă partidului și, pe când Călin Popescu Tăriceanu era premier, a fost numită secretar de stat în Ministerul Educației, fiind responsabilă de învățământul preuniversitar. Pe atunci, presa a poreclit-o “Bacaloreat”, fiindcă așa obișnuia să pronunțe cuvântul bacalaureat.

Ulterior, după ce i-a fost șefă de cabinet, ministrul Cristian David a numit-o director al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni. IEH a fost subiectul unei anchete a Curții de Conturi, care a constatat mai multe nereguli privind cheltuielile, evaluarea personalului sau politicile întreprinse.

Ministrul Dan Stoenescu a demis-o pe Preoteasa, iar aceasta a contestat în instanță înlăturarea sa din funcție.

După desprinderea lui Tăriceanu de PNL, Preoteasa l-a urmat la ALDE.

În 2016 a candidat pe listele ALDE pentru un post de senator. Mai jos redăm mesajul său din campania electorală:

Nu a prins nici de această dată un post de senator, însă a devenit director al Biliotecii Metropolitane București.

Apoi, în 2019 a câștigat prin concurs funcția de director al PROEDUS, Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive al Primăriei Capitalei. Potrivit unui răspuns transmis redacției Cultura la dubă, mandatul său este pe o perioadă nedeterminată.

În prezent ea nu mai este membrul unui partid, dar în declarația de interese precizează că este membră a Marii Loje Feminine a României, parte a Ordinului Masonic Român, și membru în Consiliul Director al Institutului Liberal Democrat.

În mandatul Gabrielei Firea, instituția pe care o conduce s-a bucurat de bugete de peste 40 de milioane de lei anual.

În 2020, în plină campanie electorală, Firea și Preoteasa au inaugurat Muzeul Copiilor, după o investiție rapidă, care a implicat cheltuieli de 1 milion de euro în doar două luni, după cum a scris Buletin de București.

În 2021, Nicușor Dan a tăiat drastic suma alocată PROEDUS, la 14.221.000 de lei, echivalentul a 2.876.000 de euro.

În 2022, în schimb, subvenția a crescut semnificativ, la 18 milioane de lei, adică 3.640.000 de euro. Suma este aproape egală cu banii pe care îi primește Muzeul Municipiului București, care are în subordine alte 12 muzee și case memoriale din București.

Deși este finanțat din banii bucureștenilor, Muzeul Copiilor nu este accesibil oricui. Pentru un tur Ocolul Pământului în 80 de curiozități sau Kids in Roman Empire, un bilet costă 30 de lei, pentru o ediție specială a Ocolului Pământului biletul este 50 de lei, iar accesul la Escape Room “History of Light” costă 20 de lei.

Tururile se adresează copiilor cu vârste între 3 și 14 ani, iar intrarea este gratuită până la vârsta de 3 ani, adică doar pentru copiii care nu pot beneficia, de fapt, de vizită.

Printre proiectele PROEDUS se numără și un Târg Educațional care prezintă oferta liceelor bucureștene, stagii de formare pentru tineri voluntari, tabere și stagii de dezvoltare personală, unele organizate în parteneriat cu biserica.

PROEDUS are 45 de consilieri angajați

Zvetlana Preoteasa a avut în 2021, potrivit declarației de avere, un salariu net lunar de 10.437 de lei. Instituția are nu mai puțin de 20 de funcții de conducere și un total de 79 de angajați. Dintre aceștia, se remarcă un număr de 45 de consilieri.

De exemplu, șeful Serviciului Parteneriate și Finanțări are 5 consilieri, la fel ca Biroul Logistic.

Șeful Biroului Voluntariat are 3 consilieri, șeful Biroului Evenimente are 3 consilieri, șeful Biroului Multimedia – 3 consilieri, și așa mai departe. De precizat că pentru posturile de consilieri nu sunt susținute concursuri, ci conducerea face numiri.

Mai jos puteți vedea lista cu posturile din PROEDUS și salariile aferente.

Din suvenția acordată de PMB pe 2022, de 18 milioane de lei, mai mult de o treime din bani nu se duce către proiecte educaționale pentru tinerii bucureșteni, ci către salariile angajaților PROEDUS, reprezintând un total 6.199.000 de lei, echivalentul a 1.253.000 de euro.

Centrul PROEDUS se află sub supervizarea Direcției de Cultură. În fruntea Direcției de Cultură, Învățământ și Turism din cadrul Primăriei Capitalei se află de Liliana Fedorca, la rândul său fost membru ALDE și PNL, numită în funcție chiar la începutul mandatului lui Nicușor Dan. Despre aceasta, Cultura la dubă a scris AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Centrul PROEDUS, condus de Zvetlana Preoteasa, fost membru ALDE și PNL, primește unul dintre cele mai mari bugete acordate de Nicușor Dan instituțiilor culturale și educaționale appeared first on Cultura la dubă.

Diana Baciuna, consilier local la Primăria Sectorului 4, a fost numită zilele trecute secretar de stat în Ministerul Culturii, imediat după ce postul fusese eliberat de un alt liberal, Liviu Brătescu.

Numirea a fost semnată de premierul Nicolae Ciucă și publicată în Monitorul Oficial.

Diana Baciuna are 32 de ani, este de profesie jurist și va prelua, cel mai probabil, portofoliul eliberat de Liviu Brătescu, adică se va ocupa de patrimoniul din România. Ea este o apropiată a deputatului liberal Pavel Popescu, iar soțul său, Mihai Baciuna, este șef la Telecomunicații CFR.

Tânăra este din orașul Roman și tot acolo a avut primele stagii de practică la două cabinete de avocatură. Între 2013 și 2019 a lucrat ca jurist la o firmă din localitate, iar în paralel a făcut un stagiu la cabinetul de la Bruxelles al europarlamentarului Renate Weber și a fost apoi asistenta europarlamentarului Daniel Buda.

În 2020 a făcut campanie electorală pentru PNL și a primit un loc de consilier la Primăria Sectorului 4.

Aceasta și-a trecut în CV inclusiv diploma de absolvire a școlii generale, fiind șefă de promoție, rezultatele obținute la olimpiadele școlare de istorie și media obțiută la bacalaureat – 9,95. În CV nu se regăsește, însă, nicio experiență profesională conectată cu domeniul cultural.

Ea vine să completeze o echipă din care mai fac parte secretarul de stat Mădălin Voicu (PSD) și subsecretarul de stat Cristina Mirela Nedelcu (PSD), consilier local la Primăria Focșani și profesoară de chimie, de asemenea fără nicio experiență în cultură.

Cu toții au fost numiți în timpul guvernului Ciucă, sub conducerea ministrului Culturii Lucian Romașcanu. În funcție a rămas și secretarul de stat de la UDMR, numit în martie anul trecut – Andras Demeter, fost șef al Societății Române de Radiodifuziune, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese.

Liviu Brătescu, de profesie istoric, și-a anunțat plecarea printr-o postare publică. A lăsat de înțeles că ea a fost forțată și că nu a putut implementa tot ceea ce și-ar fi dorit – “Pentru toate acele corecții, neajunsuri și proiecte care nu au fost demarcate sau îndeplinite, răspunderea îmi aparține. Fără a mă justifica, schimbarea unui sistem, a unei viziuni, trebuie să fie agreată și îndeplinită în echipă, nu se poate face individual.”

Cultura la dubă a prezentat pe larg organigrama Ministerului Culturii AICI.

The post Diana Baciuna (PNL) a fost numită secretar de stat în Ministerul Culturii. Aceasta nu are nicio experiență în cultură appeared first on Cultura la dubă.

Demersul nu este suprinzător, căci în ultimii 30 de ani fiecare partid de la putere și-a instalat în funcții propriii membri de partid sau persoane de încredere. Iar de fiecare dată când se schimbă componența unui guvern, se schimbă automat și echipa care înconjoară premierul sau un ministru.

În cele ce urmează, vă vom prezenta posturile cheie din ministerul culturii, dar și celelalte poziții importante de stat care decid destinul domeniului cultural din România.

***

Lucian Romașcanu (PSD), ministrul Culturii

Lucian Romașcanu a mai fost ministrul Culturii între iunie 2017 și ianuarie 2018, în guvernul Tudose, perioadă în care s-a ocupat de organizarea Centenarului României.

Lucian Romașcanu are studii economice și a lucrat în prima parte a anilor ‘90 în industria vinului, apoi și-a început cariera în media ca director de vânzări al trustului Mediapro (1997-1999). A continuat să aibă funcții de conducere în presă, la grupul Ringier, Kanal D și la Cancan.

A devenit senator PSD de Buzău în 2016, obținând în 2020 și al doilea mandat de parlamentar.

Anul trecut, pe când era purtător de cuvânt al PSD, s-a remarcat printr-un derapaj la adresa jurnaliștilor, despre care a spus că “O să primească o p… în c… toți”. 

După acea ieșire înregistrată audio și publicată, Romașcanu a fost suspendat din funcția de purtător de cuvânt, iar acesta și-a cerut scuze.

Apoi a devenit liderul grupului de senatori PSD, până când a preluat actuala funcție de ministru al Culturii în noiembrie 2021.

Mădălin Voicu (PSD), Secretar de stat

A fost numit în funcție pe 5 ianuarie 2022 de către premierul Ciucă.

Mădălin Voicu, de profesie violonist și dirijor, unul dintre fiii celebrului violonist Ion Voicu, s-a remarcat pe scena politică încă din anii 90, ca reprezentant al romilor. A devenit deputat în 1996 (Partida Romilor), apoi a trecut la PSD, partid din care a fost exclus în mai 2010, sub conducerea lui Marian Vanghelie și Mircea Geoană.

Apoi a făcut parte din USL și iar din PSD. În total a obținut 5 mandate de parlamentar, adunând 20 de ani în Parlamentul României.

În 2016, DNA l-a trimis în judecată pentru obținerea de foloase necuvenite, trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar în care ar fi fost deturnați bani destinați chiar minorității pe care se presupunea că o apără, cea a romilor.

Ulterior, Înalta Curte a decis să întoarcă dosarul respectiv la Parchet pentru refacerea lui.

Mădălin Voicu a mai fost secretar de stat în Ministerul Culturii între 2017 și 2019, în guvernele Tudose și Dăncilă. 

Potrivit Ministerului Culturii, acesta a coordonat atunci Direcţia de Cultură Scrisă şi Creaţie Contemporană, activitatea specifică domeniului inventarierii, cercetării, conservării şi punerii în valoare, elaborând strategii şi programe naţionale pentru Cetăţile Dacice din munţii Orăştie înscrise în lista Patrimoniului UNESCO. De asemenea, supraveghea instituţiile muzicale aflate în subordinea ministerului.

În ultimii ani a fost o prezență constantă în emisiunile de cancan. De exemplu, acum câteva luni era invitat să comenteze divorțul dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf: “Eu pe el nu-l văd vreun mare cordaci, vreun bărbat disperat și nu cred, după cum arată, că este vreo sculă, în sensul să fie disperat după muieri.”

András István Demeter (UDMR), secretar de stat

András István Demeter deține funcția de secretar de stat din martie 2021, după numirea semnată de premierul Florin Cîțu, la propunerea UDMR.

Este de profesie actor și a fost directorul Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara, în perioada 2005-2010.

Din 2010 a început ascensiunea sa pe scena politică, ocupând funcția de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public.

În 2017 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze.

Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

El este și în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public.

Ca secretar de stat, supraveghează activitățiile instituțiilor din segmentul Artele Spectacolului (Teatre, Opere, Filarmonici, Coruri), domeniul cinematografic (România Film, Studiourile Sahia, AnimaFilm), Imprimeriile Coresi și se ocupă de relația cu Parlamentul.

Liviu Brătescu (PNL), secretar de stat

Liviu Brătescu (PNL), de profesie istoric, a intrat în PNL în anul 1999 și este prim-vicepreședinte PNL Iași.

De-a lungul anilor a deținut funcția de consilier județean în Iași, a fost directorul Ateneului din Iași și a făcut parte din Consiliul de Administrație al TVR.

La sfârșitul lui 2019, sub guvernul Orban, a devenit secretar de stat în Ministerul Culturii, cu atribuții în domeniul patrimoniului.

Pe 7 ianuarie 2020, într-un articol publicat pe site-ul personal, acesta a criticat fosta conducere PSD a ministerului Culturii, sub titlul “2019, un an dificil în Cultură sub administrarea PSD”, acuzând-o în repetate rânduri și pe fosta directoare a ICR, propusă de PSD, Liliana Țuroiu.

Acum va face echipă la minister cu mai mulți membri PSD.

Cristina Mirela Nedelcu (PSD), subsecretar de stat

Cristina Mirela Nedelcu (PSD), consilier local la Primăria Focșani, a fost numită subsecretar de stat în Ministerul Culturii pe 4 ianuarie 2022, potrivit unei decizii semnate de premierul Nicolae Ciucă.

De profesie profesoară de chimie, aceasta ocupă și funcția de directoare a unei școli postliceale sanitare din Focșani.

Conform unui articol publicat de vrancea24.ro, în 2018 a mobilizat participarea elevilor școlii la celebrul miting “alb” al lui Liviu Dragnea, din Piața Victoriei, chiar cu autocarul școlii. La vremea respectivă, profesoara a negat acuzațiile.

Mai jos o puteți urmări la o emisiune locală din Iași, în 2013, alături de primarul din Focșani.

Potrivit descrierii de pe pagina personală de facebook, Cristina Mirela Nedelcu a absolvit Colegiul Național “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Chimie a Universității București și doctoratul în chimie la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași.

Ea este și soția fostului consilier județean PSD Vrancea, Gabriel Nedelcu, și apare în afișe electorale prin care susținea candidatura lui Marian Oprișan la funcția de președinte al Consiliului Județean Vrancea.

Irina Cajal-Marin, subsecretar de stat

Ocupă un post de subsecretar de stat de 12 ani încoace, un caz singular în Ministerul Culturii, rezistând în funcție indiferent de culoare politică a ministrului.

Irina Cajal Marin este fiica lui Nicolae Cajal, presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti între 1994 si 2004 și fost academician. A ocupat mai multe poziții importante în organizații ale comunităților evreiești, fiind inclusiv Membru al Comisiei Internaţionale a Holocaustului.

Conform CV-ului său, este specialist în arte plastice. Ea deține și cetățenia americană, locuind o perioadă în Statele Unite.

În ciuda apartenenței la comunitatea evreiască, ea a fost acuzată în iulie 2021 de un grup de intelectuali că a participat la o ceremonie a Academiei Române, dedicată inventatorului insulinei, Nicolae Paulescu, unul dintre cei mai cunoscuți antisemiți din istoria României – G4 Media.

Demisia sa a fost cerută într-o scrisoare publică adresată premierului Cîțu, însă nu a avut nicio urmare.

Tot în 2021, ea a semnat prefața volumului de poezii al autoarei Nicole Tender, soția omului de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în 2015 la 12 ani de închisoare și eliberat după 4 ani.

“Citind acest adevărat manifest pentru bunătate, omenie, iubire, ne amintim și ne întoarcem la noi și în noi, căci Nicole reușește ceea ce doar un psiholog formidabil sau probabil un preot cu har ar putea: ne dă întâlnire cu sufletul nostru,” scrie Irina Cajal-Marin, în prefața cărții “Stări.”, de Nicole Tender, conform unui articol elogios publicat în România Liberă.

În Ministerul Culturii singura sa atribuție este supravegherea activității Biroului pentru Minorități Naționale.

***

LIVIU JICMAN, președintele ICR

Dincolo de Ministerul Culturii, mai există o instituție foarte importantă în cultură – Institutul Cultural Român.

ICR nu este legat direct de Ministerul Culturii, ci se află sub supravegherea Senatului. Senatul decide, de altfel, numirea în funcție a președintelui ICR, un rol pentru care nu se organizează concurs, ci este ocupat pe filieră politică.

Imediat după oficializarea coaliției PSD – PNL – UDMR, în noiembrie 2021, a fost numit un nou președinte al ICR, în persoana lui Liviu Jicman.

Liviu Jicman a condus din decembrie 2016 Muzeul Național Controceni, aflat în subordinea Administrației Prezidențiale.

El a mai fost în trecut consilier personal al ministrului Culturii Daniel Barbu, în guvernul USL condus de Ponta, precum și vicepreședinte al ICR între anii 2013 – 2016.

Prin numiri politice el a mai ocupat funcții de consilier sau director de cabinet și în Ministerul Sănătății sau la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

Iată-l în 2006, în campanie electorală cu PNL:

Posturile de vicepreședinte sunt ocupate de Mirel Taloș, fostul director interimar al ICR și propunerea PSD, și de Attila Weinberger, propus de UDMR, cunoscut de fanii muzicii jazz drept A.G. Weinberger.

Funcția de președinte al ICR este una dintre cele mai râvnite în domeniul cultural, având autonomie în cheltuirea bugetului și distribuirea lui către filialele din marile orașe ale lumii.

În ultimii ani, mai mulți oameni de cultură au criticat politizarea ICR și distribuirea funcțiilor prin nepotisme. O petiție inițiată de scriitorii Mircea Cărtărescu și Radu Vancu a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis la începutul anului 2021, însă fără reușită.

În scrisoarea deschisă, scriitorii susțineau că “în 2012, această instituție performantă a fost decapitată și ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesioniști și s-a umplut de sinecuriști. Cei care au nimicit ICR sunt aceiași politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison.”

Răzvan Ioan Dincă, directorul Radioului Public

Răzvan Ioan Dincă, fost director al Operei Naționale București, a fost numit tot în noiembrie 2021, după votul Parlamentului, director general al Radioului Public, la propunerea PSD.

Numele lui Răzvan Ioan Dincă este strâns legat de un scandal care a umbrit activitatea Operei Naționale București în perioada 2013-2014.

Anchetat penal pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals în declarații și condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare cu executare, Dincă a fost achitat la Curtea de Apel în decembrie 2018.

Conform CV-ului său, Dincă este licențiat în regie de teatru și doctor în teatru.

El a montat spectacole de teatru sau de operetă la mai multe instituții culturale din România, între 2002-2006 a fost directorul Teatrului George Ciprian din Buzău, iar în 2006 a devenit directorul Teatrului de Operetă Ion Dacian.

Conducea Teatrul de Operetă atunci când a fost construită nouă sală din vecinătatea Ministerului Culturii.

Proiectul a costat 12 milioane de euro, prin finanțare din bani publici, și a fost inaugurat împreună cu fostul ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu.

La doar câteva luni de la inaugurare, noua sală a fost închisă pentru câțiva ani, pe motiv că nu îndeplinea condițiile legale de funcționare. De asemenea, mai mulți artiști ai Operetei au adus în atenție acustica proastă a sălii, astfel încât ei sunt nevoiți să cânte cu lavaliere.

După ce a fost achitat de Curtea de Apel, Dincă a activat mai mult ca regizor, aducând în România mai multe producții străine pe care le-a și regizat. Printre acestea se numără musicalul Shrek sau musicalul Mamma Mia.

The post Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR appeared first on Cultura la dubă.

Iulia Popovici, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea USR, în mandatul lui Bogdan Gheorghiu, este propunerea oficială de ministru al Culturii în guvernul Cioloș, conturat aseară după adunarea Comitetului Politic al USR PLUS.

Pentru aceeași funcție, alte două nume au fost vehiculate în presă în ultimele zile: deputatul Iulian Bulai și actorul Marius Manole.

Iulia Popovici este jurnalistă, critic de teatru și de film, dar a avut o activitate intensă ca expert în cadrul unor proiecte culturale sau ca evaluator la diverse concursuri. De asemenea, a mai fost consilier al ministrului Culturii Corina Șuteu în 2016.

Între septembrie 2018 – 1 februarie 2021, deși a fost angajată la Camera Deputaților pe post de consilier al deputatului Iulian Bulai, a continuat în paralel să scrie ca jurnalistă la Adevărul și la Observator Cultural.

Ca om de cultură și jurnalistă, a militat constat pentru sprijinirea artiștilor independenți și constituirea unui statut al artistului independent.

În schimb, ca secretar de stat, în 6 luni și jumătate, nu a concretizat vreun proiect pentru independenți, dar își propune o reformă a sectorului independent ca ministru.

Conform propriului bilanț al activității, în mandatul său la Ministerul Culturii a fost implicată în elaborarea PNRR pentru Cultură, a scris un proiect de ordonanță pentru funcționalizarea Capitalei Culturale Europene Timișoara 2023 și s-a ocupat de transpunerea a două directive europene, privind serviciile audiovizuale și cea privind drepturile de autor, care vor ajunge în Parlament.

Situația artiștilor independenți din România a rămas neschimbată, iar promisiunea făcută de ministrul Culturii în noiembrie 2020, de acordare a unui sprijin de 100 de milioane de euro sectorului cultural independent, în contextul crizei Covid, a fost dată uitării.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ

Conform Agerpres, a fost consultant artistic la Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală “Ion Sava”, Teatrul Naţional Bucureşti (2008-2010); ataşat de presă la Institutul Cervantes (2010-2013); consultant artistic, Teatrul Naţional Târgu-Mureş (2013-2014).

A curatoriat mai multe programe de artă performativă independentă din România şi din străinătate.

Cofondator al Asociaţiei Cineactiv (2017), este unul dintre fondatorii ATIC (Asociaţia Trans-sectorială a Independenţilor din Cultură), organizaţie de advocacy şi asistenţă pentru lucrătorii culturali independenţi (2018).

Membru în Biroul executiv al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru România (AICT.ro) (2015-2016); membru în Comitetul Director al ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei (2014-2021); membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Cultural Naţional (2020-2021).

Membru al Uniunii Teatrale din Romania (UNITER), al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – România (AICT.ro), al Performance Studies International, al East European Performing Arts Platform.

DECLARAȚIE DE AVERE

Potrivit declarației de avere, publicată pe site-ul Ministerului Culturii, Iulia Popovici este coproprietar al un apartament din sectorul 4 și al unei case de 200 de mp în Corbeanca și deține o mașină VW Polo.

În conturi, la momentul preluării funcției de secretar de stat, avea aproximativ 37.000 de euro, 2700 de dolari și 21.000 de lei, iar la 14 octombrie 2021, la eliberarea din funcție, avea 68.000 de euro și 16.000 de lei. Între timp, a vândut o proprietate în Focșani pentru care a obținut o cotă parte de 15.750 de euro.

Până să ajungă la ministerul Culturii, a avut un contract de muncă în calitate de consilier parlamentar la Camera Deputaților, cu un venit anual de 43.000 de lei și un contract la Observator Cultural, cu un venit anual de 18.000 de lei.

De asemenea, ea a fost membru al Consiliului de Administrație al AFCN (2020-2021), funcție pentru care a primit anual 6776 de lei.

PROGRAMUL DE GUVERNARE PE CULTURĂ

Conform Programului de guvernare propus de cabinetul Cioloș, în domeniul cultural sunt prevăzute mai multe reforme importante, precum statutul lucrătorului cultural, Codul Patrimoniului, modificarea sistemului de finanțare din domeniul cinematografiei, schimbarea legii privind managementul instituțiilor de cultură, înființarea Fondului pentru jurnalism independent și a Fondului pentru artă contemporană, precum și o reformă a aparatului administrativ de la Ministerul Culturii.

Programul de guvernare pe Cultură a fost elaborat de echipa Iuliei Popovici și poate fi consultat aici.

CABINETUL CIOLOȘ

USR PLUS a depus azi la Parlament lista cabinetului Cioloș, acesta urmând să fie supus votului Parlamentului.

Iată componența Guvernului Cioloș:

The post Iulia Popovici, propusă oficial ministru al Culturii în cabinetul Cioloș appeared first on Cultura la dubă.

Nu ar fi pentru prima dată când Iulia Popovici s-ar alătura Ministerului Culturii. Ea a mai lucrat în aceeași instituție în 2016, pe post de consilier al ministrului Corina Șuteu.

Iulia Popovici scrie pentru Observator Cultural, Adevărul sau Dilema Veche și a mai lucrat ca expert în cadrul unor proiecte culturale.

Iată ce susține jurnalista într-o postare publicată azi pe pagina sa de facebook:

“Aseară, Biroul Național al USR m-a nominalizat pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii. Cu scrisoare de intenție, audieri, vot. Deși nu sînt membru de partid. Și aș vrea să le mulțumesc, pentru toată susținerea, oamenilor buni ca pîinea caldă din USRPLUS Neamț și multor altora, se știu ei și nu-s sigură că vor să fie nominalizați.

Presimt că o parte a lumii va striga „trădare, trădare, de trei ori trădare“, iar o altă parte va simți că s-a-ntors lumea cu susu-n jos, nu mai e, domle, cum era, cu-ai noștri cei buni (estimez că vor fi și mesaje sfătoase trimise către „responsabili“, cu avertismente despre amarnica greșeală făcută).

E absolut normal, se cheamă diversitate umană. Pe toți îi aștept, oricînd, să punem mîna împreună la construcția de sistem.Mie mi-e frică de ceea ce urmează, dacă, în final, voi fi numită (dap, pînă nu apare în Monitorul Oficial, nu există). Pentru că nevoile sînt mari, așteptările, la fel, și multe lucruri de făcut trebuiau să fi fost deja pornite.

Și nimeni nu va „salva“ cultura română, în nici o latură a ei, prin purul gest de voință. Cu atît mai puțin după 30 de ani și în pandemie. Dar voi face tot ce-mi stă în putință și-n știință să mișc tot ce se poate mișca. În primul rînd pentru cultura independentă.

La un moment dat, cineva mi-a spus că e foarte curios ce-o să mai postez eu pe FB dacă sînt numită secretar de stat. Răspunsul e simplu: pentru că am o datorie față de întregul sector, voi spune mereu ce fac, ce încerc să fac, ce-mi iese și ce nu-mi iese (și nu e informație clasificată, desigur).

Ce NE iese și ce nu NE iese, fiindcă treaba asta nu e pe persoană fizică. Nici eu nu-s tocmai Wonder Woman. Guvernarea e chestie de echipă – oamenii cu care voi lucra direct, echipa Ministerului Culturii, de la ministrul Gheorghiu la oamenii care muncesc zilnic acolo, și echipa USRPLUS (da, e un guvern politic, în care o alianță, nu zeii, mi-au dat încrederea).

Iar orice schimbare se face împreună cu cei pe care ea îi vizează.(Anunț de pe acum că, dacă sînt în final numită, vinerea vom avea o oră de discuții, pe Zoom sau FB, cu toți cei care doresc să poarte un astfel de dialog, despre MC și problemele culturii. Căci vinerea e zi scurtă…)Să facem bine să nu fie rău, cum spun clasicii.”

Ceilalți secretari de stat propuși de USR sunt:

Radu Szekely – Secretar de stat Ministerul Educației
Adrian-Ștefan Cârstea – Secretar de stat Ministerul Sportului și Tineretului
Vlad Sinca – Secretar de stat Ministerul Energiei
Mihai Sandu – subsecretar de stat Ministerul Afacerilor Externe

The post Iulia Popovici va fi numită secretar de stat în Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.