Expoziția este realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român. Potrivit unui comunicat de presă transmis de ICR, “Expoziția este concepută de artist nu doar ca o experiență emoțională, ci ca o abordare site-specific în dialog cu prestigioasa colecție de sculpturi antice găzduită la Muzeul Național Roman Palazzo Altemps și povestește, prin 15 lucrări și instalații, drumul parcurs de artist în studiul său expresiv, privind relația dialectică cu memoria, în acel etern dualism care îi animă existența de zi cu zi.”

„Încă de la începutul carierei mele, am fost interesat de relația dintre artă și trecut. Un domeniu anume de care sunt foarte atașat este arheologia. Pentru mine, ca artist, contactul direct cu descoperirile trecutului (în muzee și situri arheologice) este o sursă neprețuită de întrebări, informații și inspirație permanentă; o modalitate de a căuta răspunsuri ridicând vălurile și asociind aceste mărturii și informații cu capodopere ale istoriei artei (picturi, sculpturi, scrieri)ˮ.

Mircea Cantor

“Câștigător al Premiului „Marcel Duchampˮ (2011) și al Premiului Fondation d’Entreprise Ricard (2004), Mircea Cantor este apreciat la nivel internațional pentru reflecția sa constantă asupra temei libertății și condiției umane. Prin ritmuri și simetrii repetate, reușește să creeze o poezie vizuală care îi determină pe privitori să mediteze asupra limitelor și posibilităților existenței umane, implicând, interceptând și transpunând sublimarea vieții cotidiene în metafore de mare impact.”, se mai arată în comunicatul ICR.

Mircea Cantor este stabilit la Paris de peste 20 de ani. Cultura la dubă l-a vizitat în 2021 și i-am spus povestea pe larg, într-un reportaj din cadrul seriei Săptămâna Franței. Citiți povestea sa aici.

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Mircea Cantor va avea o expoziție solo la Museo Nazionale Romano appeared first on Cultura la dubă.

Aici, Kool Herc a pus în practică tehnica “merry-go-round”, care consta în două copii ale unui disc, redate în același timp pe două pick-up-uri, astfel încât publicul să poată auzi aceeași parte a unei melodii de mai multe ori. Fragmentul care antrena mulțimea cel mai mult, numit “break,” repetat de mai multe ori de către DJ, a luat numele de breakbeat. Ușor de dedus că de aici s-a născut și breakdance. 

Contextul social este unul sumbru: sărăcie, violență, segregare a cartierelor defavorizate ale New-York-ului, găști. Din ruinele unui cartier, câțiva tineri au construit o mișcare culturală.

Un alt pionier, Afrika Bambaataa, a definit cele patru pietre de temelie ale mișcării Hip-Hop – DJ-ing, MC-ing, Breakdance, Graffiti. El include și un al cincilea element: ”having fun” – DJ-ul încurajează tinerii comunităților sărace ale New-York-ului să schimbe violența cu muzică. Înființează Universal Zulu Nation, care funcționează sub motto-ul “Peace, Love, Unity & Having fun.”

Al treilea pionier al Hip-Hop-ului este considerat Grandmaster Flash – cel care a perfecționat tehnica lui DJ Kool Herc, care a inovat tehnicile DJ-ing-ul. Mai multe despre el mai jos.

În primii ani, muzica Rap era rudimentară – instrumentale simpliste, care foloseau, de cele mai multe ori fără să ceară voie cuiva, părți din melodii disco, funk, etc. peste care MC-ul (Master of Ceremony / Mover of Crowds / Mic Checker) cânta niște rime simpliste prin care îl lăuda pe DJ, în primă fază, apoi pe sine. Versurile erau despre distracție, dans, simple. Primul hit al muzicii rap coincide cu primul album – Sugar Hill Gang. Rapper’s Delight a fost lansat pe undele radio în septembrie 1979 și a intrat rapid în heavy rotation. Anul următor a apărut și discul pe piață, marcând astfel, un fel de oficializare a muzicii rap.

Anii ’80 au marcat apariția multor artiști și trupe care încercau să reproducă succesul celor de la Sugar Hill Gang. Această paradigmă avea să se schimbe în 1982, când Grandmaster Flash and The Furious Five lanseasă The Message – marcând astfel un punct de cotitură în muzică. The Message a ieșit complet din rețeta versurilor simpliste și cu subiecte vesele sau laudative, în schimb vorbește despre societate, sărăcie, atinge chiar și tema integrității mentale. 

Atunci, ascultătorii au înțeles că este vorba despre mai mult decât doar un curent trecător și superficial. Muzica rap a început să fie luată în serios și de casele mari de discuri din Statele Unite ale Americii. 

Un an mai târziu, Run DMC a făcut o altă revoluție cu primul lor super-hit, It’s Like That. Până în acel moment, imaginea trupelor hip-hop era una a costumelor cu paiete, ștrasuri, inspirate din universul Disco. Trupele arătau mai degrabă ca The Village People decât ca ascultătorii lor. Run DMC a schimbat asta, afișându-se în pantaloni negri, jachete de piele, pălării Kangol și pantofi Adidas Superstar fără șireturi. Ascultătorii muzicii rap, deodată, au început să se regăsească în imagistica culturii hip-hop. Uniforma trupei Run DMC o puteau vedea pe stradă, chiar o puteau purta. Run DMC reprezintă superstarurile anilor 1980 în hip-hop. 

Oricât de bine ar fi sunat melodiile Run DMC, versurile încă erau relativ simple. Rakim a schimbat asta. În 1987, Eric-B & Rakim lansau albumul I ain’t no Joke, care urma să reprezinte încă un punct de cotitură. Versurile MC-ului Rakim erau complexe, avansate. Cuvintele din interiorul versurilor rimau între ele, versurile erau mai lungi, spuneau povești și incitau ascultătorul în același timp. 

Say indeed and I’ll proceed ’cause my man made a mix
If he bleed, he won’t need no Band-Aid to fix
His fingertips, so I rhyme until there’s no rhymes left
I hurry up, because the cut will make ’em bleed to death
But he’s kicking it ’cause it ain’t no half stepping
The party is live, the rhyme can’t be kept in-
Side of me, erupting just like a volcano

Eric B & Rakim – Eric B is President

În același timp, cultura hip-hop devenea un fenomen internațional. Un aport imens la această răspândire l-a avut trupa Beastie Boys, care, prin stilul neconvențional, apropiat de muzica punk, a popularizat muzica rap și în rândul tinerilor albi. Astfel, mass-media a început să vorbească în termeni laudativi despre muzica respectivă. Concertele lor din Europa, Asia și America de Sud, erau sold-out. 

Public Enemy a făcut ca această cultură să treacă dincolo de statutul de “mișcare”, făcând muzică cu mesaj politic. Mesajele lor anti-sistem, revoluționare, contribuie la imaginea complexă pe care această muzică a căpătat-o de-a lungul anilor.

Epoca de aur în hip-hop a început în 1988. Până în 1994, întreaga planetă a putut vedea apariția sau consacrarea unor nume precum Big Daddy Kane, Public Enemy, KRS One, NWA, 2Pac, The Notorious BIG, A Tribe Called Quest, De La Soul, Snoop Doggy Dogg, Gang Starr, etc.

Anii ‘90 sunt marcați de multe evenimente, majoritatea discografice, la care întreaga planetă a fost martoră, care au revoluționat felul în care percepem muzica. Urmează o listă:

• 2 Pac reprezintă un val imens care va zgudui lumea, de la discografia sa complexă, variată, aproape perfectă, la atitudinea de golan, la moartea lui în 1996, la doar 25 de ani.
• The Notorious BIG aka Biggie Smalls, care a arătat că poți să fii șarmant și dacă nu arăți bine, că muzica rap nu e doar pentru golani, că o melodie să placă atât femeilor cât și bărbaților. Versurile și delivery-ul complet originale și inteligente au marcat atât ascultătorii, cât și urmașii rapperi.
• Coasta de vest a Statelor Unite a popularizat Gangsta-Rap-ul prin NWA, Snoop Doggy Dogg, Bone Thugz n Harmony, etc. Brusc, New-York-ul a căzut pe un loc secundar în spatele G-Funk-ului specific coastei de vest. 
• Răspunsul New-York-ului a venit din Staten Island, prin Wu Tang Clan – o trupă cu 9 membri, cu un sound unic, special, agresiv, cu inspirații din filme cu Kung-Fu.

• Mișcarea de emancipare feminină în hip-hop începe odată cu lansarea piesei U.N.I.T.Y. de către Queen Latifah în 1993, o melodie concentrată în jurul lipsei de respect cu care se confruntă femeile în societate și în muzica rap. 

• Nas uimește cu albumul său de debut, Illmatic, în 1994.
• Jay-Z lansează primul lui album, Reasonable Doubt, în 1996.

• Conflictul Est-Vest s-a finalizat tragic, cu moartea celor mai importanți doi rapperi ai vremurilor: Tupac Shakur a murit în septembrie 1996, iar Notorious BIG în martie 1997.

• La sfârșitul anilor ‘90, toți ochii se îndreaptă asupra lui Eminem, care atrage atenția prin versurile controversate, dar și prin producția muzicală asigurată de Dr. Dre. Un an mai târziu, în 2000, iese pe piață The Marshall Mathers LP al lui Eminem, care îl va consacra pe poziții fruntașe în toate topurile, subiective sau obiective. Acesta va deveni cel mai bine vândut album rap din toate timpurile, iar Eminem cel mai de succes rapper – The Recording Industry Association of America (RIAA) certifică peste 227 milioane de unități vândute.
• Deja cultura hip-hop domină peisajul popular urban în toată lumea: filme, modă, afaceri, etc.

În 2003 apare albumul de debut al lui 50 Cent – Get Rich or Die Tryin, care a luat cu asalt lumea. Anul acela, mega-hit-ul In The Club putea fi auzit peste tot, la orice moment. 

Kanye West face valuri importante cu primul său album, The College Dropout în 2004. 

Deja sub-genurile muzicii rap sunt din ce în ce mai clare: există rap comercial, mumble-rap, gangsta-rap, conscious rap, emo-rap, etc.

Câțiva au reușit să treacă peste aceste limitări și să împace mai multe categorii de ascultători: Jay-Z, Eminem, Kanye West, etc.

Până la sfârșitul deceniului, hip-hop-ul trece printr-o perioadă flashy, colorată, a hit-urilor, o perioadă dominată de un sound ușor digerabil, influențe RnB, etc.

Următoarea revoluție nu este una bruscă. Treptat, cimentându-și pozițiile, Trio-ul Drake, J-Cole, Kendrick Lamar domină al doilea deceniu al secolului XXI. Versuri inteligente, instrumentale provocatoare, albume conceptuale, toate combinate cu turnee sold-out și concerte spectaculoase. 

Pe de altă parte, o altă mișcare imposibil de ignorat este trap-ul, care indiferent de controversele pe care le naște acum, are la rândul său un public numeros, tânăr, ușor de influențat. La fel de tineri erau și primii oameni care mergeau la primele petreceri hip-hop, acum 50 de ani. Așa că nu știm încotro va duce și acest fenomen.

Cert este că hip-hopul e o muzică în continuă dezvoltare și extindere, un organism viu care se arată în diverse forme, unele bune, altele mai puțin bune.

Ceea ce a început ca o mișcare de stradă a devenit o cultură iubită la nivel mondial, în care numeroase generații s-au regăsit. În cel mai rău caz, poate fi privită ca o afacere. În cel mai bun caz, o formă de artă. Hip-Hop-ul nu a inventat nimic, de fapt. A re-inventat, în schimb, cultura populară.

The post 50 de ani de Hip-Hop: de pe stradă în mainstream appeared first on Cultura la dubă.

Faci lumea să semene cu tine este mesajul în jurul căruia va fi construită experiența de festival de care anul acesta se vor bucura peste 100 de adolescenți din România. 21 de artiști îi vor ghida, de-a lungul celor 7 zile petrecute în Alexandria, în procesele de dezvoltare prin teatru, arte alăturate și mentorat. O noutate a ediției din acest an este revenirea în festival a unor foști participanți Ideo Ideis, de data aceasta în calitate de traineri.

Vlad Ionuț Popescu, Oana Jipa, Bogdan Tulbure, Mara Oprea și Vlad Galer au făcut parte, în adolescență, din trupe de teatru participante, iar anul acesta vor susține ateliere de teatru în calitate de actori profesioniști. Alături de ei, vor lucra cu trupele selectate formatori precum Ana Covalciuc, Liviu Chițu, Corina Moise și Alexandra Tofan.

7 trupe de teatru de liceeni au fost selectate pentru participarea la ediția din 2023 a festivalului: Brightside Drama (București), Mircea Albulescu (Câmpina), Praf de Stele (Constanța), Drama Club (Botoșani), Gong (Roman), Nobody’s Group (Bacău), A.C.T. (Bacău).

Fiecare participant va putea alege, în mod individual, un fel nou în care să-și provoace creativitatea. Pe lângă muzică, dans, film, producție multimedia, make-up și scriere creativă, pentru prima dată în istoria festivalului, adolescenții vor avea opțiunea de a face primii pași în lumea costumelor de teatru, alături de scenografa Ștef Chelaru.

Printre cei care au acceptat provocarea de a veni și reveni ca traineri de arte alăturate se numără muzicianul Alexei Țurcan, coregrafii Filip Stoica, Ioana Marchidan și Mariana Gavriciuc, cineastul Tudor Platon, make-up artistul Anastasia Jitariu și Marius Hodea – virtual experience designer.

Actorii Andreea Vasile, Bogdan Farcaș, Alec Secăreanu, Andrei Huțuleac și Marin Grigore vor fi mentorii acestei ediții de festival.

A 18-a ediție a Festivalului Ideo Ideis are loc între 11 și 18 august, în Alexandria.

The post Mesajul ediției de majorat a Festivalului Ideo Ideis: “Faci lumea să semene cu tine.” appeared first on Cultura la dubă.

La începutul anilor ‘70, Pink Floyd era cunoscută în toată lumea ca o trupă-simbol pentru rock progresiv, experimental, psihedelic. Succesul trupei era, până atunci, limitat la nișă.

În martie 1973, trupa a lansat The Dark Side of the Moon, albumul care urma să îi propulseze pe cei patru britanici într-un fel nesperat și ironic.

And if the band you’re in starts playing different tunes
I’ll see you on the dark side of the moon

Eclipse

Single-ul Money a devenit una dintre cele mai populare piese ale trupei. Cu versuri despre lăcomie, Money este o satiră la adresa consumerismului, ceea ce întărește ironia albumului care le-a adus câștiguri imense membrilor trupei. 

New car, caviar, four star, daydream
Think I’ll buy me a football team

Cu peste 50 de milioane de unități vândute, doar în format fizic, albumul are, totodată, printre cele mai recognoscibile coperți.

Money

Autorii copertei sunt Aubrey Powell and Storm Thorgerson, care au avut libertate creativă deplină. Singurele indicații pe care le-au primit de la Richard Wright (clape, voce) au fost “ceva curat, elegant și grafic.” Astăzi poți regăsi simbolul prismei în mai toate magazinele de suveniruri din lume, pe magneți de frigider și tricouri. Din nou, ironic.

Zece piese care curg fără eroare dintr-una în următoarea, ca într-o operă simfonică de 42 de minute, fac din The Dark Side of the Moon o experiență completă, care necesită atenție deplină. Temele principale ale operei sunt insanitatea, singurătatea, lăcomia, anxietatea. Nu par subiecte care ar vinde atâtea albume de-a lungul timpului, dar totuși, iată-ne peste 50 de ani, lăudând avangardismul trupei Pink Floyd.  

Din punct de vedere emoțional, punctul culminant al albumului este The Great Gig in the Sky, o piesă care iese în evidență prin vocalizele improvizate de Clare Torry în studiourile Abbey Road.

Un album recunoscut pentru redarea unui echilibru perfect între inovație și experiment, pe o parte, și măiestria aranjamentelor și a mixajului, pe cealaltă, The Dark Side of the Moon este, poate, singura operă-rock completă, care nu necesită etichetă ca să fie interpretată întocmai. Albumul are un început, un mijloc și o concluzie, are un concept pe care îl menține pe parcursul audiției și care provoacă ascultătorul la introspecție profundă.

The sun is the same in a relative way but you’re older
Shorter of breath and one day closer to death

Time

Nu este primul album conceptual, nici ultima operă-rock. Nu este unic nici măcar în folosirea sunetelor exterioare studioului, însă felul cerebral, dar și emoțional, în care temele sunt redate constant pe durata albumului, pun The Dark Side of the Moon într-un loc unic, irepetabil, în istoria muzicii.

În topul celor mai bune albume din toate timpurile, realizat de publicația The Rolling Stone, The Dark Side of the Moon ocupă locul 55 momentan. Pe locuri mai înaintate se află albume ale lui Kanye West, D’Angelo, Beyonce. Aceeași publicație scria, la vremea apariției albumului, printre altele că “vocea lui David Gilmour’s este, pe alocuri, slabă și lipsită de vlagă.”

All that you touch
And all that you see
All that you taste
All you feel
And all that you love
And all that you hate
All you distrust
All you save
And all that you give
And all that you deal
And all that you buy
Beg, borrow or steal
And all you create
And all you destroy
And all that you do
And all that you say
And all that you eat
And everyone you meet (everyone you meet)
And all that you slight
And everyone you fight
And all that is now
And all that is gone
And all that’s to come
And everything under the sun is in tune
But the sun is eclipsed by the moon

Eclipse

The post The Dark Side of the Moon – 50 de ani de măreție appeared first on Cultura la dubă.

Steven Speilberg este cel mai de succes regizor american din toate timpurile, din punct de vedere al încasărilor de box-office, fiind câștigătorul a trei premii Oscar, printre alte numeroase distincții. Cariera sa în cinematografie se întinde peste 50 de ani, el fiind unul dintre pionierii blockbuster-ului modern.

“Cu o carieră incredibilă, Steven Spielberg nu doar a încântat generații de spectatori din întreaga lume, dar a și oferit un nou sens cinema-ului, ca fiind o fabrică a viselor.”

Mariette Rissenbeek și Carlo Chatrian – directorii Berlinale

Printre cele mai cunoscute filme regizate de Steven Spielberg sunt Jaws, Indiana Jones, E.T., Jurassic Park, Close Encounters of the Third Kind, Schindler’s List, Saving Private Ryan, Munich, Lincoln.

The Fabelmans este un film autobiografic, extrem de personal al lui Steven Spielberg, concentrându-se asupra copilăriei și adolescenței regizorului. Filmul va avea premiera în cinematografele din România pe 25 Noiembrie 2022.

The post Steven Spielberg va fi omagiat la Berlinale 2023 appeared first on Cultura la dubă.

“L-am structurat pe “ENNIO” ca pe un spectacol care poate lăsa privitorul să pătrundă extraordinarul exemplu existențial și artistic al unuia dintre cei mai îndrăgiți creatori.”

extras din interviul cu Giuseppe Tornatore, realizatorul filmului

Filmul este o colecție de povești spuse de prieteni și colegi celebri și imagini de arhivă nemaivăzute până acum, înfățișând locuri și întâmplări care au avut loc de-a lungul unei cariere impresionante, care s-a întins peste 70 de ani.

Ennio Morricone este unul din cei mai populari și prolifici compozitori ai secolului al XX-lea, de două ori câștigător al Premiului Oscar, autor a peste 500 de coloane sonore și reformator al muzicii pop italiene din anii 60-70.

Cultura la dubă v-a prezentat povestea sa AICI.

Coloane sonore celebre realizate de Ennio Morricone:

The Hateful Eight (2015) (info IMDB)

La piovra (1984-2001) info IMDB

Malena (2000) info IMDB

Mission to Mars (2000) info IMDB

The Legend of 1900 (1998) info IMDB

Bugsy (1991) info IMDB

Cinema Paradiso (1988) info IMDB

The Mission (1986) info IMDB 

Once Upon a Time in America (1984) info IMDB

The Thing (1982) info IMDB

Corleone (1978) info IMDB

1900 (1976) link IMDB

Giordano Bruno (1973) info IMDB

The Sicilian Clan (1969) info IMDB

Once Upon a Time in the West (1968) info IMDB

The Bible: In the Beginning… (1966) info IMDB

The Good, the Bad and the Ugly (1966) info IMDB

A Fistful of Dollars (1964) info IMDB

“ENNIO” va avea premiera în România pe 18 noiembrie și va fi difuzat la Cineplexx Băneasa, Cineplexx Titan, Cinema Elvire Popesco București, Cinema City Afi Cotroceni, Cinema City Park Lake, Cinema City Sun Plaza, Happy Cinema București, Cinema Victoria Cluj, Cinema Arta Cluj, Cinema Ateneu Iași, Cinema Victoria Timișoara.

The post “ENNIO”, filmul omagiu adus compozitorului Ennio Morricone, realizat de Giuseppe Tornatore, intră de vineri în cinematografe appeared first on Cultura la dubă.

În anii ’50, cinematografia mondială își revenea după Al Doilea Război Mondial, urmând, în mare măsură, rețete de filme care erau testate și ștampilate de Hollywood: Western-uri hipermasculine, eroi demni, mizanscene studiate și montaj meticulos.

“Era de aur” a Hollywood-ului răsuna și în restul lumii. Părea că singurul fel prin care un film poate avea succes este după modelul american.

În 1960, Jean-Luc Godard a făcut filmul À bout de souffle, iar anul a fost marcat întocmai de revoluția pe care a făcut-o filmul regizorului francez.

Încă de la primele proiecții, filmul a zguduit lumea cinematografiei prin montajul aparent brutal, imaginea tremurată și ritmul atipic. Comentariul social pe care filmul l-a adus reprezintă, de fapt, adevărata valoare a sa.

Același lucru poate fi spus și despre următoarele filme ale lui Godard: Une femme est une femme, Les carabiniers, Alphaville, Pierrot le fou sau Masculin féminin sunt filme clasice din cinematografia mondială.

Mai mult decât atât, opera lui Jean-Luc Godard reprezintă o sursă de inspirație pentru cineaștii rebeli, nonconformiștii care, la rândul lor, au schimbat lumea filmului: Brian de Palma, Martin Scorsese, Francis Ford Coppola, Quentin Tarantino, Werner Herzog, Yorgos Lanthimos, Xavier Dolan.

În total, Festivalul de Film de la Cannes a proiectat, de-a lungul timpului, 22 de filme semnate de Jean-Luc Godard. Ironic, în 1968, regizorul a pus umărul la oprirea desfășurării festivalului, alături de cineastul Claude Lelouch, în semn de solidaritate cu protestele studențești din Franța. La fel de ironică este iubirea lui declarată pentru filme americane din “Epoca de Aur” a Hollywood-ului, având în vedere stilistica atât de nonconformistă a filmelor lui.

Jean-Paul Belmondo, Anna Karina, Jean Seberg sau Brigitte Bardot sunt printre super-starurile care s-au remarcat în filmele lui Jean-Luc Godard.

Iar producătorul româno-francez Marin Karmitz a avut șansa de a lucra cu Godard ca asistentul său de regie și ca producător.

The post Moștenirea lui Jean-Luc Godard appeared first on Cultura la dubă.

Platforma online Muzee de la Sat a realizat, din decembrie 2021 până în prezent, 47 de tururi virtuale ale unor muzee și obiective culturale din sate românești din zona Moldovei și a Munteniei.

Printre muzeele disponibile pe platformă se numără Muzeul Memorial Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, Muzeul de la Cucuteni, Muzeul Sării din Bucovina, Muzeul Colectivizării sau Casa Memorială George Enescu din Liveni.

Pe lângă tururile virtuale, utilizatorii pot găsi pe platformă fotografii din muzee și informații utile precum adrese, tarfie, program.

Platforma Muzee de la sat a apărut la inițiativa unor tineri din Botoșani și Iași, al căror proiect a câștigat, prin concurs, co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Prin intermediul acestuia, 29 de muzee din zona rurală a regiunii Moldova beneficiază de o îmbunătățire a imaginii lor în mediul online.

Într-o inițiativă asemănătoare, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, organizatorul Nopții Muzeelor în România, a anunțat azi un nou proiect – ”Noaptea Muzeelor la Sate” sau ”Nocturna Rurală”. Prima ediție va avea loc în 2023.

The post 49 de muzee și obiective culturale din sate românești pot fi vizitate prin tururi virtuale appeared first on Cultura la dubă.

Cele cinci filme și programul difuzării:

Vineri, 8 aprilie

20.00 Adio, proștilor! / Adieu les cons

regia Albert Dupontel | Franța, câștigător a 6 premii César, inclusiv pentru Cel mai bun film, Cea mai bună regie și Cel mai bun scenariu, în 2021.

22.00 Încă un rând/ Another Round

regia Thomas Vinterberg | Danemarca, câștigător a zeci de premii, inclusiv Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

Sâmbătă, 9 aprilie

20.00 Traducătorii/ Les traducteurs

regia Régis Roinsard | Franța, Belgia 

22.00 Annette

regia Leos Carax | Franța, Mexic, SUA, câștigător al premiului pentru regie, Cannes 2021

Duminică, 10 aprilie

20.00 Portretul unei femei în flăcări/ Portrait de la jeune fille en feu

regia Céline Sciamma | Franța,

Premiul pentru Cel mai bun scenariu și Queer Palm, pentru cea mai bună producție LGBTQ, Cannes 2019,

9 nominalizări la Premiile César

Filmele vor fi disponibile gratuit doar 24 de ore de la momentul premierei.

The post Cele mai bune filme europene disponibile gratuit pe TIFF Unlimited în weekendul 8-10 aprilie appeared first on Cultura la dubă.

Într-o declarație pentru CNN, președintele Academiei Americane de Film și CEO-ul Dawn Hudson au declarat că actorului nu i se va permite să participe la vreun eveniment sau program al Academiei, în persoană sau virtual, inclusiv, dar nelimitându-se la Oscaruri.

Decizia a fost luată astăzi, 8 aprilie, în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Conducere, ce a avut loc în Los Angeles. Will Smith a reacționat concis “Accept și respect decizia Academiei.”

În declarație, conducerea Academiei Americane de Film a mai spus “Premiile Oscar erau menite să fie o celebrare a persoanelor din comunitatea noastră care au realizat lucruri incredibile anul precedent; cu toate acestea, aceste momente au fost puse în umbră de comportamentul nociv și inacceptabil pe care dl. Smith l-a arătat pe scenă.”

Despre incidentul din 27 martie, Cultura la dubă a scris, pe larg, aici.

The post Will Smith a primit interdicție la Premiile Oscar pentru zece ani appeared first on Cultura la dubă.