“Jurnalul unei cameriste”/ “Le journal d’une femme de chambre“, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes. Acesta este primul film realizat de Jude în afara României, cu o echipă mixtă, de români și francezi. Filmările au avut loc în Franța și România. În rol principal joacă actrița Ana Dumitrașcu.

Filmul este produs de un cunoscut producător francez, Saïd Ben Saïd. Despre proiect și colaborarea cu acesta, Radu Jude a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în august 2025.

“E e un fel de dialog cu cartea lui Mirbeau (n.r. scriitorul francez Octave Mirbeau 1848 – 1917. Și Saïd mi-a propus, acum vreo doi ani, să scriu orice vreau pentru el, dar acțiunea să se petreacă majoritar în Franța. Cum nu pot să fac un film franțuzesc 100%, m-am gândit la o poveste care să fie între România și Franța, și atunci am pornit de la povestea unei tinere femei care lucrează pentru o familie din Franța, în timp ce fiica ei a rămas în România.

E un film, într-un anumit sens, mic și așezat, diferit de ce am făcut sau mai aproape de Kontinental, să zicem, așa ca stare, unde montajul va fi elementul central, cred. A fost respins de CNC-ul românesc, unde am aplicat pentru o coproducție minoritară, a trebuit să obținem banii din alte părți.” – a declarat Radu Jude.

Într-un comunicat de presă transmis azi de Avanpost, casa care asigură coproducția din România, Jude declară:

“E un film care amestecă diverse teme – emigrația, sărăcia, raportul dintre Est și Vest, raportul dintre teatru, literatură și cinema etc. – totul turnat într-o formă pe care mi-o doresc, dacă nu originală, cel puțin unică, în măsura în care e gândită special doar pentru acest film.”, a declarat Radu Jude.

Din distribuție fac parte actorii Ana Dumitrașcu, Vincent Macaigne, Mélanie Thierry, Amélie Prévot, Louve Proust, Louen Bouteiller, Ilinca Manolache, Sofia Ioana Dragoman, Liliana Ghiță

Imaginea este semnată de Marius Panduru (RSC), iar montajul este realizat de Cătălin Cristuțiu. Producătorul din partea României este Alexandru Bogdan, producător executiv Carmen Rizac, coproducător Vlad Rădulescu, iar manager de producție Bogdan Diaconu.

„Pentru noi, Jurnalul unei cameriste este exact tipul de cinema pe care vrem să-l susținem: radical în formă, lucid în observație și ancorat într-o realitate incomodă, dar necesară. Colaborarea a însemnat asumarea unui risc real -atât artistic, cât și de producție -într-un context în care proiectul nu a beneficiat de sprijin instituțional. Am ales însă să mergem mai departe tocmai pentru că filmul propune o perspectivă esențială asupra tensiunilor contemporane dintre Est și Vest. Selecția la Quinzaine des Cinéastes confirmă nu doar relevanța demersului artistic, ci și faptul că astfel de proiecte independente își găsesc locul în dialogul internațional. Îi suntem recunoscători lui Radu Jude pentru încrederea acordată și pentru dedicarea cu care a construit acest proiect, oferindu-ne ocazia de a contribui la un film care își asumă fără compromisuri propria viziune.” a declarat Vlad Rădulescu, producător Avanpost

La încheierea filmărilor, în decembrie 2025, actrița Ana Dumitrașcu vorbea despre proiect într-o postare pe instagram:

“Un proiect filmat timp de o lună în Franța, în care am jucat pentru prima dată aproape integral într-o altă limbă, franceza. Îi sunt super recunoscătoare lui Radu Jude pentru încrederea pe care a avut-o în mine de a-mi oferi un rol principal (un rol extrem de colorat si de bogat) într-o altă limbă, într-o producție străină. A fost o experiență bombă! dar care a devenit specială mai ales datorită oamenilor cu care am lucrat.”

Festivalul de Film de la Cannes va avea loc între 12-20 mai 2026. În competiția oficială este selectat filmul lui Cristian Mungiu, Fjord, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în roluri principale.

*articol în curs de actualizare

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes appeared first on Cultura la dubă.

Mikey 17 este mult așteptatul film al regizorului sud coreean, după succesul istoric pe care acesta l-a avut cu Parasite, câștigător al 6 Premii Oscar. Filmul este o adaptare SF după romanul Mikey 7, de Edward Ashton, și îl are în rol principal pe Robert Pattinson.

Anamaria a apărut pe covorul roșu de la Berlinale într-o ținută Chanel, casă a cărei ambasadoare a devenit în urmă cu câțiva ani.

Filmul a avut acum câteva zile și premiera de la Londra.

Bong Joon-ho a remarcat-o pe tânăra actriță de origine română la Festivalul de Film de la Veneția, când el era președintele juriului, iar ea a fost protagonista filmului câștigător al Leului de Aur – “Evenimentul”, de Audrey Diwan.

Anamaria Vartolomei a fost prezentă și anul trecut atât la Berlinale, cu filmul “L’Empire”, regizat de Bruno Dumont, cât și la Cannes, cu rol principal în filmul “Maria”, regizat de Jessica Palud și cu filmul “Contele de Monte Cristo”, regizat de Matthieu Delaporte și Alexandre De La Patteliere.

Ea urmează să fie protagonistă și într-o mini-serie tv, alături de Diane Kruger și Lucas Bravo.

Anamaria Vartolomei s-a născut într-un sat din județul Bacău și s-a mutat în Franța, alături de părinți, la vârsta de 6 ani. La doar 12 ani a debutat în cinema, alături de mare actriță franceză Isabelle Huppert. Are cetățenie franceză și română.

Ea a avut anul trecut și prima colaborare cu o echipă românească, jucând rolul feminin principal în filmul Jaful Secolului, regizat de Teodora Mihai și scris și produs de Cristian Mungiu.

Descoperă povestea ei într-un reportaj realizat de Cultura la dubă la Paris.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Anamaria Vartolomei, alături de Robert Pattinson, Toni Collette și Bong Joon Ho la premiera filmului Mikey 17 de la Berlinale appeared first on Cultura la dubă.

“Traffic” este o coproducție România, Belgia și Olanda, iar printre producători se numără Cristian Mungiu și frații Dardenne.

Pentru prima dată, actrița româno-franceză Anamaria Vartolomei, câștigătoarea unui premiu Cesar, lucrează alături de actori români și interpretează un rol în limba română. Din distribuție mai fac parte Ionuț Niculae, Rareș Andrici, Thomas Ryckewaert, Mike Libanon.

Într-un interviu pentru Variety, Teodora Mihai spune că filmul este o perspectivă critică asupra civilizației vestice și asupra estului, arătând clișeele și punctele slabe, într-o confruntare ca între colonizatori și barbari.

Ceea ce a fost numit în presa internațională jaful secolului a avut loc în 2012. 3 români au furat atunci 7 tablouri din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, realizate de Picasso, Mattise, Monet, Gauguin, Meyer de Haan şi Lucian Freud. Pentru că nu ar fi găsit cumpărători, aceștia ar fi dat foc tablourilor acasă, în România, într-o sobă din Carcaliu, județul Tulcea, după ce au trecut granițele fără a fi verificați.

The post Film inspirat de cazul hoților români de tablouri, scris de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Mihai, cu Anamaria Vartolomei în rol principal appeared first on Cultura la dubă.

“Nu mă așteptam să fie atâtea săli pline, nu știu de ce se întâmplă asta, de ce un film devine dintr-o dată cu succes la public. Nu l-am făcut nici pentru festival, nici pentru succes la public, iar când văd că se întâmplă asta, înseamnă că ceva oi fi făcut bine.”, spune regizorul Bogdan Mureșanu pentru Cultura la dubă.

Aflat la primul său lungmetraj, Bogdan Mureșanu continuă traseul extraordinar pe care l-a avut cu scurtmetrajul Cadoul de Crăciun, premiat de Academia Europeană de Film și selectat pe lista scurtă a nominalizărilor la Oscar. De altfel, scurtmetrajul cu Adrian Văncică și Ioana Flora în rolurile principale este inserat perfect în “Anul Nou care n-a fost”, devenit un film-puzzle despre zilele de 20-21 decembrie 1989 în București.

“A fost de la bun început ideea de a avea un lungmetraj cu acest scenariu, dinainte de scurtmetrajul Cadoul de Crăciun, sau el a apărut doar după succesul scurtmetrajului?

Am avut ideea de a face un lungmetraj despre demolări cu mult înainte de Cadoul de Crăciun. Povestea doamnei a cărei casă se demolează, interpretată de Emilia Dobrin, e o poveste veche. Numai că nu găsisem soluțiile să fac filmul. Și atunci am făcut acea pastilă cu Cadoul de Crăciun, care mi se părea tot timpul că e un fragment dintr-o poveste mai mare.

Așa că am făcut filmul ca atare, caleidoscopic, am inclus mare parte din poveștile care mă interesau. Mi-a plăcut să fac asta, să fac finalul acestui film în mod special.

Care chiar este impresionant, emoționant. E interesant că pe parcursul filmului s-au tot auzit râsete în sală, ca și cum asistam la o comedie, dar deznodământul era din ce în ce mai trist, a stârnit emoții din alt registru.

Da, de aceea i-am spus tragicomedie. Așa l-am văzut eu, ca un carusel de emoții. Știi care e paradoxul când faci un film? Petreci atât de mult timp cu el, îl editezi și apoi când scapi de el, scapi. Eu l-am evacuat din mine acum aproape un an, iar acum trăiesc doar bucuria de a-I vedea pe ceilalți relaționând cu filmul. Sunt recunoscător publicului și celor care îl văd.

De ce ai fost așa de interesat să vorbești despre comunism?

Pentru că am și trăit puțin în perioada aia, pentru că mi s-a părut că ziua aia a fost o zi izbăvitoare și pentru că din interes artistic am vrut să fac și eu propria mea viziune asupra unor momente importante din istoria noastră. S-au făcut filme pe acest subiect, dar am vrut să fac un pic altfel.

Am știut de la bun început că nu e un film lent, că ar putea să atragă publicul, pentru că are momente de umor, dar nu mi-am închipui că va fi așa, sincer. M-am gândit că va avea o formă modernă, cred că e un film Tik-Tok, făcut din sketchuri, dar are o noimă. L-am făcut așa fiindcă așa se făceau scenetele de televiziune odinioară, mai ales cele de Revelion.

Dar cel mai mult am vrut să fie despre abolirea gândirii critice, că asta a cauzat toată problema atunci, nu mai aveai voie să ai gândire critică, era bine doar ce ți se dicta. Iar asta poate să apară oricând, mai ales în zilele noastre, când ai doar buton de like și dislike.

Cum a fost pentru tine să gestionezi un proiect atât de mare, fiind la primul tău lungmetraj?

A fost dificil. Putea să fie și al 2-lea și al 10-lea lungmetraj, că tot era greu. E un film dificil de făcut, cu 40 de actori, o mulțime de locații. Nu cred că acum aș mai putea să îl fac.

De ce?

Pentru că acum știu cât de dificil este. Hahaha. Când m-am apucat de proiectul ăsta nu eram pregătit nici fizic nici psihic. Nu am putut să dorm în perioada aia, probabil din cauza adrenalinei, nu am putut să dorm bine multe luni, de aceea devenisem și foarte slab.

Ce fel de frământări ai avut pe parcursul filmărilor, ca regizor, ca om?

Aveam dubii în privința multor locații, eu nu știam cum o să iasă un film compus din atâtea locații, atâtea piese într-un puzzle. M-am străduit să joace toți actorii oarecum în aceeași cheie, am avut niște variații de joc și doar am sperat că o să funcționeze. Mi-am luat niște măsuri de precauție, am gândit momentele de umor, finalul grandios, toate lucrurile astea erau în mintea mea când am scris scenariul.

Chiar și muzica era notată în scenariu. Dar una este planul și alta e înfăptuirea lui.

Ce așteptări ai acum de la film?

Orice așteptare am avut mi-a fost depășită. Doar ce s-a întâmplat la Veneția, cu 4 premii, este uluitor. Unul dintre ele, cel mai important, zic eu, este premiul criticilor raportat la toate filmele din competiție, vreo 50 de filme cred.

Iar în ceea ce privește publicul, mă bucură că am văzut mulți tineri, e un public divers, din diverse categorii. Fiind un film despre oameni, nu despre comunism, cred că poate fi atrăgător.

Ce urmează acum pentru tine? Lucrezi la alt film?

Lucrez de câțiva ani la o animație care îmi place foarte mult și este posibil să ne mai auzim la anul.”, a declarat Bogdan Mureșanu pentru Cultura la dubă.

Din distribuție fac parte Adrian Văncică, Iulian Postelnicu, Emilia Dobrin, Mihai Călin, Nicoleta Hâncu, Andrei  Miercure, Manuela Hărăbor, Ioana Flora şi Ada Galeş, precum și Victoria Raileanu, Elvira Deatcu, Marian Râlea, Vasile Muraru, Ion Sapdaru, Mircea Andreescu, Radu Gabriel, Vlad Ionuţ Popescu, Theodor Şoptelea, Răzvan Vasilescu, Ioan Paraschiv, Doru Cătănescu, Gabriel Spahiu, Angel Popescu, Nicodim Ungureanu, Ilinca Hărnuţ, Sorin Cociş, Marius Damian, Marian Adochiţei, Dana Voicu, Afrodita Androne, Virgil Aioanei, Luca Toma şi mulţi alţii.

Ada Solomon (Nomada Solo), Viorel Chesaru (Chainsaw Europe), Vanja Kovacevic (All Inclusive, Serbia), sunt coproducătorii filmului, alături de Claudia Nedelcu Duca din partea  TVR. Irina Enea şi Bogdan Luca sunt producătorii executivi ai filmului. Producători asociaţi: Theo Nissim, Dan Burlac, Adrian Văncică şi Adriana Bumbeş.

Boroka Biro şi Tudor Platon sunt directori de imagine, iar montajul a fost realizat de Vanja Kovacevic şi Mircea Lăcătuş.

The post “Anul Nou care n-a fost” intră de azi în cinematografele din țară. Bogdan Mureșanu: “Nu cred că aș putea să mai fac acum acest film.” appeared first on Cultura la dubă.

Filmul e regizat de James Mangold, cunoscut pentru filme precum Girl,Interrupted, Walk The Line sau Ford vs Ferrari, și îi mai are ca protagoniști pe Elle Fanning, Edward Norton (în rolul cântărețului folk Pete Seeger) și pe Boyd Holbrook (în rolul lui Johnny Cash).

Titlul filmul reprezintă un vers din melodia No Direction Home, a lui Bob Dylan, piesă care a dat titlul documentarului din 2005 semnat de Martin Scorsese.

A Complete Unknown va avea premiera cinematografică americană în decembrie. Vom reveni cu informații despre premiera în cinematografele din România.

The post Primul trailer al filmului “A Complete Unkwown”, cu Timothée Chalamet în rolul lui Bob Dylan appeared first on Cultura la dubă.

Singurul film românesc prezent anul acesta în competiția oficială a Festivalului de Film de la Cannes, Trei kilometri până la capătul lumii, regizat de Emanuel Pârvu, a avut aseară premiera în România. Proiecția a avut loc în Piața Unirii din Cluj, în cadrul TIFF, în fața a aproximativ 3000 de spectatori.

După film, mai mulți tineri din public au ținut discursuri emoționante despre propriile povești, de membri ai comunității LGBTQ+ care s-au confruntat cu respingerea societății și a propriilor familii.

Filmul lui Emanuel Pârvu spune povestea lui Adi, interpretat excelent de Ciprian Chiujdea, un tânăr de 17 ani dintr-un sat din Delta Dunării, care este bătut cu brutalitate de doi vecini, după ce aceștia în surprind în scene intime cu un alt băiat. De aici, vedem cum propria sa dramă devine o problemă în fața comunității rurale, inclusiv în propria familie.

Polițistul, preotul, vecinii, părinții, întruchipează clișee din realitatea românească, prezente în special în comunitățile mici, în raport cu o persoană de o altă orientare sexuală decât a lor. Filmul cuprinde atât scene de violență, cât și de umor, și te ține captiv de la început până la final. Impactul lui asupra unor tineri din public a fost impresionat.

“Provin dintr-un sat din România, am avut profesori la școală, la liceu, la facultate și am ajuns aici, la TIFF, ca voluntar, și sunt recunoscător. Am văzut că s-a râs la anumite scene, dar vreau să spun că ele sunt 100% reale. Așa e viața la sat, lumea așa vorbește, se intervine cu telefoane, polițiștii sunt corupți. Filmul spune în mare parte și povestea mea. Dar noi aici suntem într-o bulă, la un festival de film. Eu vreau să întreb ce putem face cu cei din afara bulei, cu oamenii care chiar gândesc ca cei din film?”, a deschis Q&A-ul un tânăr curajos din public.

“M-a impresionat scena în care Adi caută alinarea mamei și ea suferă, la rândul ei. Am trăit ceva asemănător cu mama mea, cu familia mea. A fost un subiect despre care nu puteam vorbi. Dar am înțeles că părinții mei au crescut într-o altă societate, că ei nu au avut acces la filme, la astfel de discuții. Și am avut norocul ca lucrurile să nu ajungă atât de departe. Vreau să vă mulțumesc pentru film, m-a emoționat foarte tare și spune și povestea mea, a unui membru al comunității LGBTQ+”, a mărturisit și o tânără prezentă aseară.

Din public au venit mai multe reacții asemănătoare, în cadrul unui Q&A care s-a întins până la miezul nopții.

Pe scenă s-au aflat regizorul și scenaristul Emanuel Pârvu, producătoarea și co-scenarista Miruna Berescu, actorii Bogdan Dumitrache, Valeriu Andriuță, Crina Semciuc, Vlad Brumaru, directorul de imagine Silviu Stavilă și inginerul de sunet Dumitru Alexandru.

A doua proiecție de la TIFF va avea loc sâmbătă, de la ora 15.00, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj.

The post Reacții emoționante din public după proiecția filmului “Trei kilometri până la capătul lumii” la TIFF: “Spune exact povestea mea.” appeared first on Cultura la dubă.

Singurul film românesc prezent anul acesta în competiția oficială Cannes 2024, Trei kilometri până la capătul lumii, regizat de Emanuel Pârvu, are prima proiecție la 15.00, ora Franței, la Grand Théâtre Lumière.

Așa cum se obișnuiește, echipa filmului a defilat pe covorul roșu, spre sala de cinema. Au fost prezenți regizorul Emanuel Pârvu, producătoarea și co-scenarista Miruna Berescu, și actorii Bogdan Dumitrache, Valeriu Andriuță, Ciprian Chiujdea și Ingrid Micu-Berescu. Pe fundalul acestui moment s-au auzit câteva fragmente de manele, probabil parte din coloana sonoră a filmului.

Emanuel Pârvu este pentru prima dată în competiție ca regizor, dar a mai fost prezent la Cannes ca actor, alături de Cristian Mungiu, cu filmul Bacalaureat.

Chiar dacă ora la care a fost programată premiera filmului nu este una de vârf, iar fotografii prezenți la festival nu s-au înghesuit la acest covor roșu, fără vedete internaționale, sala era deja plină în momentul în care echipa a intrat, în aplauzele publicului.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, regizorul Emanuel Pârvu vorbește despre povestea filmului, cariera sa, precum și de așteptările legate de Cannes.

În cursa pentru Palme d’Or se luptă cu o serie de cineaști de prestigiu mondial, precum Francis Ford Coppola, Yorgos Lanthimos, Paolo Sorrentino, Paul Schrader sau David Cronenberg.

Ultimele filme românești selectate au fost R.M.N., regia Cristian Mungiu (2022), La Gomera, regia Corneliu Porumboiu (2019) și Bacalaureat, regia Cristian Mungiu și Sieranevada, regia Cristi Puiu – ambele în 2016, singurul an cu două prezențe românești în competiția oficială.

The post Echipa filmului “Trei kilometri până la capătul lumii”, pe covorul roșu la Cannes appeared first on Cultura la dubă.

Cunoscutul regizor german Thomas Ostermeier se află pentru prima dată în România, ca invitat al unei instituții publice, pentru a pune pe scena Teatrului Național București spectacolul Hedda Gabler, după piesa lui Henrik Ibsen.

Actorii selectați pentru acest spectacol sunt Raluca Aprodu, Crina Semciuc, Ana Ciontea, Richard Bovnoczki, Alexandru Potocean, Marius Manole și Lari Giorgescu, în timp ce echipa de creație este alcătuită din Jan Peppelbaum (decoruri), Ruxandra Bușneag (costume), Malte Beckenbach (muzică). Componenta video este realizată de Sebastien Dupouey.

Thomas Ostermeier este director artistic al celebrului teatru Schaubühne am Lehniner Platz din Berlin, artist asociat al Festivalului de la Avignon, deţinător al Premiului Europa pentru Noi Realități Teatrale și a regizat peste 50 de spectacole în Germania și în alte țări. În 2011 a primit Leul de Aur al Bienalei de la Veneția pentru întreaga sa operă.

„Hedda Gabler” este o piesă de teatru scrisă de Henrik Ibsen în jurul anului 1890, considerată de majoritatea criticilor ca fiind reprezentativă pentru dramaturgia secolului XlX.

Premiera oficială a spectacolului „Hedda Gabler” va avea loc pe 13 aprilie, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național din București.

The post Regizorul Thomas Ostermeier montează pentru prima dată în România, la TNB appeared first on Cultura la dubă.

Viața și cariera primului număr 1 din istoria clasamentului ATP, controversele care l-au înconjurat, dar și amprenta pe care a lăsat-o asupra lumii tenisului sunt subiectul documentarului NASTY, regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu & Tudor D. Popescu.

Premiera de gală a filmului va avea loc pe 16 aprilie, la Sala Palatului din București, în prezența lui Ilie Năstase, a echipei și a invitaților speciali. Biletele au fost puse în vânzare AICI.

Documentarul cuprinde imagini de arhivă și interviuri cu unii dintre cei mai cunoscuți sportivi din lume, precum Rafael Nadal, Björn Borg, Jimmy Connors, Nadia Comăneci sau Boris Becker. Și Phil Knight, co-fondatorul Nike, vorbește, într-un interviu exclusiv, despre relația cu Năstase, acesta fiind primul sportiv profesionist care a semnat un contract de reprezentare cu celebrul brand în 1972.

Producătorii NASTY sunt Cosmin Hodor (HDR Evolution) și Tudor Giurgiu (Libra Films), iar co-producător este Hanka Kastelicová (Vice President & Executive Producers Documentaries HBO EMEA – HBO Max). 

„Ilie Năstase pe teren a fost fabulos. Acest tânăr venit dintr-o țară comunistă a reușit, în doar câțiva ani, să cucerească lumea prin talent și personalitate. Lucrăm de 5 ani pentru acest proiect, timp în care am descoperit arhive impresionante despre cariera și viața lui Năstase și am avut șansa să discutăm cu superstaruri ale sportului, oameni care au fost profund influențați de el. Cred că, în final, eforturile noastre se vor vedea pe marele ecran – un portret al unui personaj complex, mereu surprinzător, greu de definit, care a făcut istorie și pentru România, dar și pentru tenis.” Tudor Giurgiu, regizor și producător.

Filmul va putea fi urmărit din 16 aprilie în cinematografele din toată țara.

The post “Nasty”, filmul documentar despre Ilie Năstase, va avea premiera pe 16 aprilie, la Sala Palatului appeared first on Cultura la dubă.

Regia, decorul, costumele, luminile și coregrafia poartă semnătura regizorului și coregrafului Stefano Poda, iar dirijor este Tiberiu Soare.

Despre Oedipe, principala creație și singura capodoperă de rezonanță internațională a artei lirice românești, care se regăsește în repertoriul mai multor teatre prestigioase de operă din lume, George Enescu mărturisea: Nu mi se cuvine mie să declar dacă Oedipe este sau nu cea mai desăvârșită dintre lucrările mele. Tot ce pot spune este că, dintre toate, îmi este cea mai dragă. În primul rând, pentru că m-a costat luni de muncă și ani de neliniște. Apoi, pentru că am pus în ea tot ce simțeam, ce gândeam, în așa fel încât mă contopeam uneori cu eroul meu. Nimeni nu m-ar crede dacă aș spune în ce stare de exaltare eram gândindu-mă la Oedipe și compunând, notă cu notă, această operă imensă.

Oedipe de George Enescu este o monumentală tragedie lirică în 4 acte. Libretul operei este scris în franceză de Edmond Fleg. Oedipe a fost compusă de Enescu între 1921-1931, fiind dedicată soției sale, Maria Rosetti-Tescanu. Opera a fost inspirată, în special, de tragedia Oedip rege de Sofocle. Această monumentală lucrare este considerată una dintre piesele de teatru înalt reprezentative ale antichității grecești, iar firul narativ este continuat de Oedip la Colonos și Antigona (ambele de Sofocle).

Despre premiera de pe scena operei bucureștene, regizorul Stefano Poda a declarat: Oedipe este despre noi toți. Pentru mine această invitație de a lucra la București acest spectacol reprezintă o mare, mare onoare. Am făcut acest spectacol de multe ori, am parcurs partitura și de fiecare dată destinul mă duce cu gândul la această idee care reprezintă de fapt punctul de pornire al operei. Enescu, cu o viziune extraordinară, absoarbe tot acel ferment care în Franța, la Paris, reprezenta epicentrul, rezumând totul, tot parcursul de cercetare muzicologică, dramaturgică, artistică și filosofică. Aș spune psihanalitic de asemenea și cu adevărat punctul culminant al unei reflecții infinite care îi permite lui Oedip cu adevărat să abordeze dimensiunea tragică în sensul de universală, în sensul de atemporală, fără a deveni un individ închis. Noi toți suntem Oedip. Fiecare dintre noi este și Iocasta și Laios, fiecare dintre personajele pe care Sofocle le abordează și le oferă ca paradigmă a dezvoltării și creșterii sentimentului de dezamăgire. Este impresionant că acest mesaj a pornit acum mai bine de 2000 de ani și că George Enescu preia, amplifică și relansează această reflecție grație unei muzici care este și ea universală.

La prima sa reprezentație în 1936 la Paris, Oedipe a fost considerată un punct de cotitură în istoria operei. Cu o partitură complexă și impunătoare, George Enescu a creat o experiență muzicală care a încântat și a provocat audiența în egală măsură.

În distribuția avanpremierei enesciene, îi regăsim pe următorii artiști lirici: Ionuț Pascu (Oedipe), Marius Boloș (Tirésias), Dan Indricău (Créon), Andrei Lazăr (Păstorul), Ion Dimieru (Marele preot), Leonard Bernad (Phorbas), Damian Vlad (Străjerul), Daniel Filipescu (Thésée), Andrei Petre (Laïos), Oana Andra (Jocaste), Sorana Negrea (Sfinxul), Daniela Cârstea (Antigone), Andreea Iftimescu (Mérope), Zoica Şohterus (o femeie tebană). Alături de regizorul Stefano Poda și dirijorul Tiberiu Soare, din echipa care va monta Oedipe pe scena Operei Naționale din București, mai fac parte: Paolo Giani (regizor asociat), Silvia Sisto (asistent coregrafie), Mircea Pădurariu (asistent dirijor), Paula Stoica și Claudia Machedon (asistenți regie).

Stefano Poda este coregraf și regizor și a montat la mai multe teatre de prestigiu din întreaga lume. Printre cele mai apreciate producții semnate de el, se numără Tosca, montată la Teatrului Bolshoi din Moscova în 2021.

Prima reprezentație a acestui spectacol a avut loc, în avanpremieră, în decembrie 2023.

The post Opera “Oedipe”, cea mai complexă lucrare scrisă de Enescu, va avea premiera la ONB de Ziua Culturii appeared first on Cultura la dubă.