În ziua publicării investigației Cultura la dubă despre condițiile precare în care sunt depozitate manuscrisele lui George Enescu, bunuri de Tezaur, conducerea Muzeului Național „George Enescu” și o persoană care s-a prezentat drept “reprezentantul legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran” au desfășurat o acțiune de intimidare și hărțuire la adresa autoarei articolului, jurnalista Alexandra Tănăsescu.

Aceasta a fost apelată de managerul Muzeului Enescu, Cristina Andrei, în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație al instituției, amenințată de avocată cu plângere penală, presată să-și dezvăluie sursele și numită “terorist” de reprezentantul legal al Ministerului Culturii în momentul în care jurnalista a anunțat că discuția este înregistrată.

În contextul intimidărilor agresive și repetate, venite tocmai din partea unor reprezentanți ai unor instituții publice de rang național, menite să descurajeze demersurile jurnalistice, să decredibilizeze sursele și să ne obstrucționeze libertatea de a ne face meseria, redacția Cultura la dubă a decis să publice înregistrarea convorbirii telefonice pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la astfel de derapaje la adresa libertății presei și pentru a arăta presiunile la care sunt supuși jurnaliștii independenți.

Am solicitat scris atât Ministerului Culturii cât și Muzeului Național George Enescu să clarifice calitatea oficială în care s-a aflat avocata Lidia Chiran la ședința Consiliului de Administrație al muzeului, anterior controlului pe care Ministerul Culturii urma să îl efectueze la muzeu, dat fiind că ea însuși s-a prezentat drept “reprezentantul legal al Ministerului Culturii”, dar s-a poziționat în același timp de partea instituției ce urma să fie controlată de minister. Nu am primit niciun răspuns până la ora publicării articolului.

Precizăm, de asemenea, că au fost eliminate fragmente audio în care erau detaliate informații despre localizarea containerelor sau insinuări nominale ale unor ipotetice surse invocate de cei prezenți în ședință, tocmai pentru a le proteja.

***

Apelul telefonic a fost inițiat de managerul general al Muzeului Enescu, Cristina Andrei. Conversația a fost pusă pe speaker în timpul ședinței Consiliului de Administrație al muzeului. Pusă în fața unei astfel de situații inedite, fără să fie anunțată în prealabil care este scopul acestui demers, jurnalista a înregistrat conversația. Managerul muzeului a numit investigația noastră drept “un articol defăimător, cu informații false”, fără să puncteze în vreun moment care sunt informațiile false. “Nu ați avut acceptul nostrul nici să fotografiați și nici să dați în presă asemenea lucruri.”, a spus managerul.

În mijlocul discuției a intervenit la un moment dat o persoană care s-a prezentat drept “reprezentantul Ministerului, avocat Lidia Chiran”. Aceasta a preluat cuvântul și a urmat un șir de întrebări agresive legate de sursele investigației, procesul de lucru al jurnalistului – de la cum ar fi trebuit să adresăm întrebările către muzeu, ce este o informație publică, ce fel de specialiști am contactat.  

Avocata a afirmat că avertizorii de integritate sunt publici (n.r. informație falsă, legea prevede că avertizorii pot rămâne anonimi, ba chiar îi protejează în acest sens), a afirmat că trei surse ar trebui să însemne trei specialiști (nr. din nou o informație falsă, sursele pot fi de orice tip, indiferent de profesia lor) și a acuzat că jurnalista și avertizorii de integritate vor fi responsabili pentru un posibil atac la adresa patrimoniului.

Lidia Chiran, avocată, „reprezentantul legal al Ministerului Culturii”: “Și noi de ce v-am sunat? Notați! Notați că din momentul în care ați publicat un asemenea articol, orice s-ar întâmpla, doamne ferește, cu patrimoniul, vă revine în responsabilitate și o să sfătuiesc consiliul să facă plângere penală, doamnă, pe aspectele astea, pentru că suntem obligați să ne protejăm legal. Considerăm un atac la adresa noastră.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Îmi permiteți să vorbesc? Vă rog frumos, vă ascult de șapte minute și să știți că această convorbire este înregistrată.

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu aveți voie, nu mi-ați cerut acordul. O să fac plângere penală că m-ați înregistrat.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Vă înștiințez în acest moment că această conversație…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu vă dau acordul! Nu vă dau acordul! este o discuție informală, nu aveți voie să mă înregistrați. Dacă veți continua, sunteți în ilegalitate și vă închid telefonul. Nu se poate să vă comportați așa.

Sunteți terorist? Ziarist? Cum să mă înregistrați? Sunt avocat în Baroul București.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Ați spus că sunteți chiar avocatul Ministerului Culturii, nu?

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Da, de ce? Vă deranjează?

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Nu, doamna avocat, dumneavoastră tocmai ați amenințat un jurnalist cu trimiterea în judecată și ați comparat…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu vă dau acordul! Ascultați-mă!

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Nu mă lăsați să vorbesc, eu v-am ascultat. Ați comparat, ați comparat o investigație…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Am închis telefonul și vă fac plângere penală că m-ați înregistrat fără acord.”

Pe de altă parte, în postarea de pe pagina oficială în care a anunțat că va trimite o comisie de control la Muzeul Enescu, ca urmare a informațiilor apărute în presă privind condițiile de depozitare a patrimoniului, Ministerul Culturii a mulțumit jurnaliștilor pentru demers.

CINE ESTE AVOCATA LIDIA CHIRAN

Lidia Chiran s-a prezentat în convorbirea telefonică drept „reprezentantul legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran”, iar în cadrul aceleiași discuții a afirmat “noi, consiliul”, ca și cum ar fi membru în Consiliul de Administrație al Muzeului Enescu.

Pe site-ul oficial al muzeului nu sunt publicate numele membrilor consiliului, ci doar funcțiile. Nu apare nicio funcție de avocat sau jurist, ci doar una de reprezentant al Ministerului Culturii (consilier direcția Patrimoniu). Muzeul nu a răspuns ulterior solicitării Cultura la dubă de a preciza componența consiliului.

Dat fiindcă că nu este clară calitatea sa oficială la ședința Consiliului de Administrație al Muzeului Național George Enescu, am cerut în scris explicații din partea muzeului și din partea Ministerului Culturii. De asemenea, am solicitat punctul de vedere al ministrului Culturii, Andras Demeter, cu privire la un astfel de comportament din partea reprezentantului legal al Ministerului Culturii.

Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

Lidia Chiran este o veche colaboratoare a Ministerului Culturii în dosare importante privind patrimoniul, iar cabinetul său de avocatură încasează constant sume de la Ministerul Culturii și de la Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. În ultimii în 8 ani, avocata a încasat 175.000 de euro de la cele două entități, pentru consiliere juridică, reprezentare în instanțe sau elaborare acte juridice, potrivit SICAP (patforma oficială de achiziții publice). Doar în 2025 Lidia Chiran a facturat 30.000 de euro pentru Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

În contractele cu Unitatea de Management al Proiectului a avizat juridic actele privind proiectele cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, adică cele care vizează restaurările monumentelor istorice.

Unul dintre aceste proiecte este exact cel de restaurare a Palatului Cantacuzino – Muzeul Enescu, cu o valoare de 5,5 milioane de euro, în care Ministerul Culturii a constatat că firma de construcții Edinclau a executat doar 25% din lucrări în termenul legal prevăzut pentru șantier – ceea ce a dus apoi la închiderea șantierului și abandonarea monumentului istoric de valoare europeană în condiții precare, precum și prelungirea perioadei în care bunuri de patrimoniu au fost depozitate în containere în aer liber,  după cum Cultura la dubă a prezentat AICI.

Potrivit unui articol publicat de jurnalista Iulia Popovici în Adevărul, în 2015, “Lidia Chiran a fost cea care a semnat, în 2011, alături de directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Kovács Joszef, protocolul prin care Roşia Montană Gold Corporation promitea să dea 70 de milioane de dolari Ministerului Culturii, din care 60 de milioane erau condiţionate de obţinerea autorizaţiei finale pentru începerea proiectului minier (aici, inclusiv fotocopia documentului, cu semnătura Lidiei Chiran). Ministerul Culturii a fost obligat printr-o decizie a justiţiei, la solicitarea ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, să facă public acest protocol, pe care-l clasase drept secret şi pe care succesorul lui Kovács Joszef, Alexandru Muraru, îl considera, în 2013, ilegal şi abuziv. Tot Al. Muraru declara atunci, pentru Casa Jurnalistului, că: “Pe avocata care a avizat [acest protocol] am concediat-o. Tot ea a spus conducerii să nu facă public protocolul“.

Potrivit aceluiași articol semnat de Iulia Popovici în Adevărul, Lidia Chiran a fost avocata UNATC în celebrul caz al demiterii profesorului Andrei Rus, după ce acesta reclamat public lipsa de transparență a universității. A urmat o perioadă de hărțuire a profesorului prin mai multe demersuri administrative, cercetări și plângere la poliție pe numele lui. Polițiștii au fost chemați inclusiv pentru identificarea studenților și a cadrelor didactice care s-au solidarizat într-un protest cu Andrei Rus.

“Deşi îşi are propriul jurist, UNATC apelează, ca multe alte instituţii publice, şi la asistenţa unui avocat „extern“. Avocata care formulează juridic acuzaţiile la adresa lui Andrei Rus şi plîngerile la poliţie la adresa lui se numeşte Lidia Chiran şi este o specialistă în reprezentarea Ministerului Culturii în diverse contexte.”, scria Iulia Popovici în 2015.

În 2004, Lidia Chiran, pe atunci jurist la Ministerul Culturii și Cultelor, a fost decorată de președintele Ion Iliescu cu Medalia Meritul Cultural Clasa a II-a pentru “Promovarea culturii”.

LEGISLAȚIE INTERNAȚIONALĂ PRIVIND LIBERTATEA PRESEI

În contextul creșterii atacurilor la adresa independenței jurnaliștilor la nivel internațional, Parlamentul European a perfecționat în 2024 legislația europeană, astfel încât protecția jurnaliștilor și a surselor lor să fie sporită împotriva demersurilor de tip SLAPP – „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, menite să descurajeze demersurile jurnalistice.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului și un drept prevăzut de Constituția României –  “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”

UPDATE: Ulterior publicării articolului, Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă că avocata Lidia Chiran nu avea mandat de reprezentare din partea ministerului.

“Referitor la activitatea doamnei avocat Lidia Chiran, aceasta nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii. Domnia sa a fost convocată de către conducerea Muzeului Național „George Enescu” pentru acordarea de consultanță, în baza unui contract de asistență juridică încheiat cu muzeul; contract efectuat conform prevederilor legale cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În ceea ce privește reprezentarea Ministerului Culturii în Consiliul de administrație al muzeului, se impune să precizăm faptul că ea este asigurată de către un membru din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural.”, a transmis ministerul.

Ministerul nu a precizat dacă va lua vreo măsură referitoare la falsa poziționare a avocatei în fața presei, în numele ministerului. Reamintim că avocata Lidia Chiran are contracte cu Ministerul Culturii și Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii – potrivit documentelor publice din SEAP a încasat în ultimii 8 ani 175.000 de euro de la cele două entități.

UPDATE 2: Mapping Media Freedom, platforma Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF), care documentează încălcări ale libertății presei și mass-media în toată Europa, a emis o alertă pe numele jurnalistei Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, victimă a unui caz de intimidare și amenințare din partea a conducerii Muzeului Național George Enescu și a avocatei Lidia Chiran. Cazul este marcat drept o violare a libertății presei.

Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF) oferă sprijin juridic jurnaliștilor incluși pe lista alertelor europene.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post AUDIO „Sunteți terorist? Ziarist?” – Intimidare și hărțuire din partea reprezentantului legal al Ministerului Culturii și a conducerii Muzeului Enescu la adresa jurnalistei Alexandra Tănăsescu, Cultura la dubă appeared first on Cultura la dubă.

Stema Partidului Comunist Român, cu celebrele însemne secera și ciocanul, și stema Republicii Socialiste România, sunt expuse la etajul 1 al Operei Naționale București, chiar lângă intrarea în biroul directorului adjunct. Alături de acestea, pe același etaj și în foaier sunt expuse costume din istoria operei.

Însemnele comuniste, de mari dimensiuni, sunt arătate publicului fără un context explicativ care să vorbească despre abuzurile regimului comunist, considerat prin lege un regim “ilegitim și criminal”. Ele se află într-un spațiu public, frecventat de spectatorii prezenți la evenimentele ONB.

Sunt însoțite doar de două etichete printate pe hârtie, pe care scrie: “Stema Partidului Comunist Român valabilă din anul 1965, când Partidul Muncitoresc Român a fost transformat în Partidul Comunist Român. A fost amplasată în foaier, deasupra intrării principale în sală până în anul 1990” și “Stema Republicii Socialiste România valabilă din anul 1965, când Republica Populară Română a devenit Republica Socialistă România. A fost amplasată deasupra scenei până în anul 1990.”

Într-un răspuns oferit pentru Cultura la dubă, directorul Operei Naționale București, Daniel Jinga, susține că:

“Opera Națională București găzduiește în această perioadă, în foaierul principal, o expoziție muzeală dedicată patrimoniului și istoriei instituției — de la începuturile sale și până în prezent. Printre exponate se regăsesc și elemente decorative și embleme utilizate de-a lungul timpului, inclusiv din perioada comunistă a Teatrului Național de Operă și Balet. Acestea sunt prezentate exclusiv din rațiuni istorice și documentare, fără nicio intenție de evocare sau promovare a unei ideologii.

Opera Națională București își reafirmă misiunea de promovare a libertății de expresie, a valorilor europene și a diversității culturale prin proiecte educative și artistice.”

Pe de altă parte, directorul  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist, prof. dr. Daniel Șandru, susține că astfel de simboluri trebuie însoțite de texte care să explice publicului că ele aparțin sistemului totalitar și criminal. Altfel, ele pot fi interpretate greșit.

“În România nu există încă un cadru legislativ care să interzică simbolurile totalitarismului comunist, între care s-ar înscrie, evident, și stema RSR sau cea a PCR. În măsura în care acestea sunt expuse în spațiul public, însă, cred că devine o obligație morală, prin raportare la victimele acestui regim calificat oficial de la cel mai înalt nivel al statului român, încă din decembrie 2006, drept “ilegitim și criminal”, ca ele să fie însoțite de un text explicativ care să specifice faptul că reprezintă elemente simbolice ale discursului totalitar.

În cazul acesta cele două simboluri țin, desigur, de istoria funcționării Operei în perioada respectivă, însă consider că pot fi mult mai bine contextualizate, chiar în scop educativ. Subliniez, de asemenea, că în acest caz nu aș califica existența vreunei intenții nostalgico-totalitare, dar cred că e nevoie să fim atenți la nuanțe, mai cu seamă într-un context în care instrumentalizarea politică a acestei nostalgii a devenit, din păcate, o realitate.”, a declarat prof. dr. Daniel Șandru pentru Cultura la dubă.

Dragoș Neamu, expert muzeal și organizatorul Nopții Muzeelor în România, spune, de asemenea, că simbolurile regimurilor totalitare “se expun doar în cadrul unor expoziții tematice sau în muzee dedicate care se ocupă cu studiul, interpretarea și expunerea regimurilor totalitare. În orice altfel de context de expunere, aceste simboluri transmit mesaje confuze, cu sensuri multiple, nu mereu cele corecte, în care receptorul este ușor de manipulat fără o educație și o cunoaștere serioasă a istoriei.”

Acesta completează:

“Aici avem de-a face cu două simboluri binecunoscute ale regimului comunist, dominante prin dimensiuni, care izbesc privirea și sabotează orice interes natural de a mai citi acele texte minuscule care să explice intenția “curatorului”.

În mod normal, când ai de-a face cu asemenea simboluri sensibile, trebuie să le expui integrându-le într-un context istoric și scenografic suficient de puternic pentru a limpezi intențiile și pentru a spune povestea corectă față de ce reprezintă ele. așa cum sunt expuse aceste două simboluri se creează un precedent extrem de periculos.”

L-am întrebat și pe Dan Perjovschi, unul dintre cei mai relevanți artiști români contemporani, invitat să expună în cele mai mari muzee ale lumii, ce crede despre felul în care sunt expuse cele două obiecte la Opera Națională București.

“Este o lipsă de profesionalism și de asumare critică a istorie. Și se mai miră lumea de procentele lui Simion. Nu trebuie nici idei crețe și titluri tâmpite precum “Muzeul ororilor comuniste”, dar nici să tratezi istoria en passant. Trebuie asumat si spus pe limba omenească ce înseamnă aceste simboluri.

Daca stema României Socialiste o mai înțeleg, stema PCR nu. Dacă punea cineva zvastica, săreau de cur toți antifascistii. Daca pui simbolul dictaturii de stânga nu sare nimeni.

Iar acum să analizăm stema socialistă. E un rezumat Fake news sau Alternative Truth. Soarele prea mare înseamnă secetă și încălzire globală, sonda aia însemna poluare, iar brazii se tăiau aiurea și se exportau ieftin și în patria oamenilor muncii.”, declară Dan Perjovschi pentru Cultura la dubă.

Potrivit ONB, exponatele ar urma să fie vizibile până la sfârșitul lunii noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Stema PCR și stema Republicii Socialiste România, expuse la Opera Națională București appeared first on Cultura la dubă.

Un membru al comisiei s-a retras la finalul primei probe, cea de evaluare a proiectelor de management, chiar cu o zi înainte de proba interviului.

Cei 5 candidați, unii dintre ei aflați chiar în drum spre București pentru susținerea interviului în fața comisiei, au aflat printr-un email că proba nu va mai avea loc, iar concursul va fi anulat. Iar din presă au citit reacția ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, care spunea că „În urma evaluării proiectelor de management, comisia în integralitatea sa a constatat o calitate generală care este sub ceea ce ar trebui să reprezinte un document ce stă la baza conducerii teatrului fanion al României pentru următorii cinci ani.”

Acesta a fost motivul invocat inițial în comunicatul ministrului, care a dus la retragerea unui membru al comisiei și, automat, la anularea concursului.

Între timp, unul dintre evaluatori, criticul de teatru Cristina Modreanu, a declarat pentru Revista Timpul că membrul care s-a retras a invocat și un conflict de interese, deși cu toții semnaseră că nu intră în conflict de interese, la aflarea identității candidaților, și că
“proiectele intrate în concurs aveau și note de 8 și 9 la proba scrisă, cu siguranță unii candidați ar fi trecut în cea de a doua etapă, proba de interviu, iar notele finale sunt, de fapt, medii ale celor două probe. Prin urmare, exista o șansă destul de mare ca TNB să aibă un nou manager în acest moment, dacă nu s-ar fi spus „stop joc” în mod arbitrar.”

O parte a colectivului TNB a solicitat ministrului Culturii să organizeze un nou concurs cât mai repede cu putință. Ministrul Romașcanu a prelungit, în schimb, mandatul de interimar deținut de Mircea Rusu.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, ministrul Culturii nu se mai referă acum la o opinie a comisiei “în integralitatea sa”, ci susține că „eu n-am făcut decât să citez un membru al comisiei.”

***

Domnule ministru, în primul rând, când veți anunța noul concurs? Știu că ați menționat luna ianuarie, dar este stabilit?

Aș vrea să se termine partea de sezon care este acum în derulare și va fi, sigur că va fi un concurs. Am avut această promisiune față de colectivul teatrului și am făcut acest concurs. Lucrurile s-au derulat perfect legal, sigur că există multă emoție în zona artistică, în zona TNB în special, dar lucrurile sunt, deși poate greu de explicat, foarte simple.

Când te uiți la Teatrul Național, așa cum am spus-o și în comunicatul meu, te uiți la prima scenă a țării. Inevitabil, gradul de exigență al oricărei comisii va fi mult mai mare pentru o candidatură la TNB decât în altă parte.

Eu îmi doresc să vină cât mai mulți candidați, să se refacă proiecte care au fost făcute, eu nu am zis niciodată că acei candidați nu au fost buni, ci, conform a ceea ce am văzut din ceea ce a evaluat comisia, nu au fost la nivelul la care inclusiv comisia se aștepta să fie, pentru nivelul Teatrului Național.

Din punctul meu de vedere, trebuie schimbată legea, trebuie găsită o soluție prin care directorii să fie artiști, să nu mai fie nevoie să învețe ei legea achizițiilor publice și cum se schimbă becurile, ci să aibă un director executiv – Chief Operating Officer – lângă ei.

Sunt multe lucruri de schimbat. Noi va trebui, totuși, să lucrăm pe această lege, probabil că va fi pe un mandat mai scurt, astfel încât să avem timp de 3 ani de mandat și la următorul concurs să venim cu o nouă legislație.

Deci vreți să anunțați un concurs pentru 3 ani de mandat?

Da, pentru că din toate părțile ne vin solicitări de a schimba legislația, nu numai în ceea ce privește managementul cultural, ci și în ceea ce privește statutul lucrătorului cultural.

Noi lucrăm, pe bani europeni, cu toate lumea implicată, la un statut al lucrătorului cultural și sperăm să avem o legislație de secol 21, care să pună și actorii acolo unde merită și conducerea instituțiilor de spectacole acolo unde merită.

Eu voi fi iar în fața colectivului Teatrului Național în scurt timp, voi explica tot ce s-a întâmplat și sper ca împreună să avem răbdarea necesară să fie ales un director care să merite titulatura de director al TNB.

Venim și după un management criticabil de către unii, lăudabil de către alții, al unui gigant al scenei românești – Ion Caramitru, și nu numai candidații au un ușor complex în a se înscrie, dar și comisiile tind să fie foarte exigente.

Dar dacă tot organizați pe legea veche, de ce mai așteptați 3-4 luni pentru un nou concurs?

Este o chestiune pe care am făcut-o și când am decis să facem în vară, să nu interferăm în activitatea teatrului cu un proces de selecție. Dar o să mă sfătuiesc cu toată lumea de acolo, de asta vreau să merg la TNB, dacă ei spun “nu e influențată activitatea și dați-i drumul”, nu am nicio problemă să-i dau drumul.

Garantez că sunt ministrul care nu are niciun fel de director în sacoșă sau în portbagaj. Nu am pus nicăieri niciun director pe criterii politice, nu am dat afară pe nimeni, nu am implicat politicul în nicio decizie.

Deci tot ce se va întâmpla la TNB, ce s-a întâmplat și la Filarmonica George Enescu, la Operă, Teatrul Maghiar din Cluj, sunt lucruri care se întâmplă strict profesional și pe cele mai transparente criterii.

Am văzut niște reacții de nemulțumire, totuși, de exemplu Ada Hausvater care a candidat și a recunoscut acest lucru public, s-a simțit revoltată de reacția dumneavoastră, prin care ați pus laolaltă toți candidații și ați spus că proiectele nu erau demne de TNB.

Iar Cristina Modreanu, care a făcut parte din comisie, spunea că au fost note de 8 și de 9, note bune, totuși, nu așa cum ați lăsat de înțeles în spațiul public.

Cu tot respectul pentru doamna Modreanu, dumneaei știe mediile, nu notele.

Mediile se făceau după proba interviului, care nu a mai avut loc.

Nu, mediile celor 6 jurați după proba proiectului. Mediile comisiei pe candidat.

Eu n-am făcut decât să citez un membru al comisiei. Eu nu voi da nume pentru că ele sunt sub protecția GDPR-ului. Eu nu pot confirma cine a fost sau nu candidat și în comisie.

Dar ceea ce s-a întâmplat este rezultatul deciziei unui membru al comisiei. Eu nu am făcut decât să citez faptul că acest teatru merită șansa unor proiecte mai bune. N-am zis că oamenii nu sunt buni. Unii sunt manageri de teatru, sunt foarte ok.

Problema a venit din partea comisiei, nu de la mine. Eu n-am făcut decât să citez într-o formă cât de cât corectă ceea ce s-a discutat acolo.

Nu e nimeni de jignit. Ada Hausvater are un mandat foarte bun la Teatrul din Timișoara. Cu mine cred că a avut cea mai bună colaborare din toți miniștrii Culturii, tot ceea ce și-a dorit să primească pentru investiții în teatru a primit din partea Ministerului Culturii, dar asta a fost altă treabă.

Doamna Modreanu știe la fel de bine ca mine ce a fost acolo, nu știu de ce spune că au fost note de 8 și de 9. Au fost note, nu medii.

Ați prelungit interimatul lui Mircea Rusu cu o lună. Vă veți limita la această lună?

O să am o discuție și cu dumnealui și cu colectivul de conducere, avem un director artistic foarte bun acolo, pe domnul Marius Bodochi, sunt oameni implicați în partea de management chiar dacă nu sunt cei care iau direct decizii și să vedem dacă dumnealui își va asuma, și eu de comun acord cu dumnealui, să meargă mai departe până la concurs sau va fi un alt interimat.

Dar asta după ce voi avea întâlnirea cu colectivul teatrului.

The post INTERVIU Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, despre concursul TNB: “Garantez că nu am niciun fel de director în sacoșă sau în portbagaj.” appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii s-a întâlnit pe 22 martie cu actuala conducere interimară a TNB și cu o parte dintre actori, după ce în ultima săptămână TNB s-a aflat în centrul unui scandal public.

Managerul interimar Mircea Rusu a refuzat asocierea TNB cu o campanie umanitară pentru Ucraina și i-a interzis actorului Mihai Călin să transmită vreun mesaj politic la finalul unui spectacol susținut la TNB.

Lucian Romașcanu a îndemnat cele două părți către dialog și a declarat în fața tuturor că va organiza concursul pentru ocuparea funcției de manager general al Teatrului Național București la finalul actualei stagiuni, în vară.

Problema concursului a fost ridicată de actorul Marius Manole, reprezentant al Sindicatului Actorilor din TNB.

“Vă asigur de toată deschiderea pentru a face ceea ce trebuie să se întâmple, cu condiția ca ceea ce se întâmplă să fie acceptat și să se meargă înainte.”

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii

“Există, în mediul social și în cel artistic-în special, nevoia de a ne contesta liderii. Este firească, duce la progres, dar ea nu trebuie să blocheze ceea ce se întâmplă.

Eu sunt fericit că pe partea de interimat este domnul director Mircea Rusu și stagiunea e ok, am fost și eu acum câteva zile la o piesă, teatrul e plin, încasările se fac, lumea e mulțumită.”, a spus Romașcanu.

Postul de manager general al TNB a rămas vacant după decesul lui Ion Caramitru, pe 5 septembrie 2021. Primul interimar care a preluat conducerea TNB a fost Ioan Onisei, care, din păcate, s-a stins la doar câteva luni după Ion Caramitru. Mircea Rusu, care era până atunci actor și director artistic al TNB, a preluat apoi interimatul, prin numirea făcută de Lucian Romașcanu.

La întâlnirea dintre ministrul Culturii și angajații TNB s-a discutat inclusiv despre nevoia de a legifera un statut al lucrătorului cultural și o formă prin care tinerii artiști independenți să fie integrați în programele teatrelor.

“Mi-ar plăcea să avem o discuție deschisă cu privire la statutul lucrătorului cultural, pentru că noi avem o obligație prin PNRR să-l elaborăm. Sunt încântat de dorința celor din sală de a face parte din grupul de lucru care se va constitui la nivelul Ministerului pentru elaborarea unei legi dedicate statutului lucrătorului cultural.”, a declarat ministrul.

The post Concursul pentru funcția de manager al TNB va fi organizat în această vară appeared first on Cultura la dubă.