Acesta spune că va pune în aplicare reforma Bolojan, ce prevede diminuarea cu 10% a posturilor din administrația centrală, precum și din cadrul primăriilor și consiliilor județene.

“Sunt patru instituții, centrul cultural, teatrul, muzeul, biblioteca județeană și mai avem și un spațiu expozițional. Doresc să venim cu o organigramă ca centrul cultural împreună cu teatrul să fie o singură entitate, muzeul și biblioteca fiind pe alte legi, nu se pot comasa.

Nu cred că este benefic nici pentru centrul cultural, nici pentru muzeu, nici pentru teatru, nici pentru bibliotecă să avem servicii de resurse umane separate, servicii suport juridice separate, servicii de contabilitate separate, servicii de achiziții publice separate. Cred că avem capacitatea de a avea un singur serviciu care să deservească toate aceste instituții, să avem cât mai multe economii, pentru cât mai multe proiecte. Este posibil să fie și reduceri de personal’, a detaliat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.

La București, la inițiativa lui Ciprian Ciucu, au fost comasate azi 7 instituții cu activități culturale și educaționale – ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte. Programele lor vor fi preluate de o structură unică – Direcție Generală Arte și Evenimente Urbane, sub conducerea unui director numit de primarul general în primă fază, urmând ca ulterior să fie organizat concurs.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Marcel Ciolacu vrea să comaseze Teatrul “George Ciprian” și Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău appeared first on Cultura la dubă.

Această a declarat că, deși legea prevede ca fondul cinematografic să fie alcătuit și din procentul de 4% de la jocurile de noroc, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată fiindcă nu există o metologie, iar Ministerul Finanțelor e instituția responsabilă să elaboreze normele.

Până la ora publicării articolului, petiția a fost semnată de peste 500 de oameni. Redăm mai jos textul ei:

“Solicitare de clarificări privind necolectarea contribuției de 4% la Fondul Cinematografic de la operatorii de jocuri de noroc și lipsa normelor metodologice (conform Legii nr. 328/2006)

Stimate Domnule Ministru,

Prin prezenta, vă adresăm rugămintea de a oferi clarificări oficiale și detaliate cu privire la refuzul sau incapacitatea instituției dumneavoastră de a elabora metodologia necesară aplicării legii, situație care blochează colectarea unor fonduri vitale pentru cinematografia românească.

Conform prevederilor referitoare la cinematografie (aprobate prin Legea nr. 328/2006), Art. 13, alin. (1), lit. f) stipulează în mod imperativ constituirea Fondului cinematografic prin:

“colectarea unei contribuții de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc; plata se va face până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent;”

De la intrarea în vigoare a acestor prevederi și până în prezent, această dispoziție legală a fost sistematic ignorată, iar fondurile nu au fost colectate, fapt confirmat constant de Rapoartele de activitate ale Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru anii 2019-2024.

Mai mult, într-un interviu publicat recent de platforma Cultura la dubă, doamna Anca Mitran, Directorul General al CNC, a declarat public următoarele referitor la taxa de la jocurile de noroc.

“Din păcate, există lege pentru această contribuție, dar nu s-a pus în practică și nu se colectează nici acum. (…) Pentru că nu există metodologie pentru acea lege. (…) [Metodologia ar trebui făcută de] Ministerul de Finanțe. Din păcate, noi ne-am adresat Ministerului de Finanțe pentru a avea o metodologie, dar nu am primit răspuns.”

Inacțiunea Ministerului Finanțelor are un impact direct și grav asupra industriei cinematografice românești. Sumele uriașe necolectate de la operatorii de jocuri de noroc ar trebui să contribuie direct la susținerea celor două sesiuni anuale de concurs pentru proiecte cinematografice, prevăzute de lege. Prin neelaborarea metodologiei, Ministerul Finanțelor amputează capacitatea CNC de a sprijini producția de film și privează sectorul cultural de o sursă de finanțare legal cuvenită.

Având în vedere declarațiile conducerii CNC și textele de lege în vigoare, vă solicităm respectuos răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Care este motivul legal sau administrativ pentru care Ministerul Finanțelor nu a elaborat, timp de aproape 20 de ani, normele metodologice necesare pentru colectarea contribuției de 4% din profitul anual al operatorilor de jocuri de noroc, blocând astfel aplicarea Legii 328/2006?
2. De ce a ignorat Ministerul Finanțelor solicitările oficiale venite din partea Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru elaborarea acestei metodologii, așa cum a declarat public conducerea instituției?
3. Când intenționează Ministerul Finanțelor să elaboreze și să publice această metodologie, astfel încât Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să poată demara de urgență colectarea acestor fonduri?
4. Ce măsuri intenționați să luați pentru recuperarea retroactivă a acestor sume datorate către Fondul Cinematografic, în limitele termenului de prescripție prevăzut de lege, odată cu adoptarea cadrului metodologic?
   

Vă rugăm să tratați această solicitare cu celeritate și să ne comunicați răspunsul dumneavoastră punctual, în spațiul public, în termenul legal stipulat de legislația privind liberul acces la informațiile de interes public (Legea nr. 544/2001) și soluționarea petițiilor (O.G. nr. 27/2002).

Așteptăm cu maxim interes punctul dumneavoastră de vedere și măsurile de remediere pe care le veți dispune.

Mulțumim,

De ce este important?

Cinematografia românească aduce, an de an, prestigiu internațional României, dar pe plan intern se zbate într-o criză cronică de subfinanțare. În timp ce concursurile de proiecte sunt amânate sau anulate din lipsă de fonduri și proceduri, zeci de milioane de euro care se cuvin de drept filmului românesc sunt lăsați în buzunarele industriei jocurilor de noroc.

Nu cerem bani în plus. Cerem doar respectarea legii!

Conform Legii nr. 328/2006 (Art. 13), 4% din profitul anual al operatorilor de jocuri de noroc ar trebui să meargă către Fondul Cinematografic. Aceasta este o taxă pe viciu standard în țările civilizate, gândită tocmai pentru a repara o parte din răul social produs de adicție, transformând o fracțiune din aceste profituri uriașe în cultură, educație și artă.”

Petiția AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Petiție pentru colectarea sumelor de la jocurile de noroc, destinate Fondului Cinematografic appeared first on Cultura la dubă.

„Am avut o discuție ieri cu domnul director de la Teatrul Național. I-am solicitat să iasă public, ceea ce s-a și întâmplat printr-un comunicat de presă, să explice, dânsul, alături de echipa sa de colegi, de conducere, au prezentat explicațiile într-un comunicat de presă. (…)

Eu cred că domeniul cultural trebuie să unească, nu să dezbine, mai ales în aceste vremuri de încercare pentru români. Sunt vremuri în care cetățenii au opinii diferite, de aceea cred că, în următoarea perioadă, colegii care au atribuții în domeniu trebuie să fie mai implicați.

La Ministerul Culturii a fost schimbat un secretar de stat, avem un nou coleg secretar de stat de astăzi, care va prelua aceste atribuții de la domnul Voicu, respectiv domnul Demeter Andras, iar domnul Mădălin Voicu va trece pe o poziție de subsecretar de stat. Am avut de dimineață discuții cu domnul Demeter Andras, n-am putut să îi dau atribuțiile încă în scris, pentru că ieri seară s-a publicat această decizie, luni va prelua atribuțiile și se va implica în soluționarea nefericitului incident de la Teatrul Național.”

András István Demeter (UDMR), din nou secretar de stat

András István Demeter a mai deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, în mandatul lui Lucian Romașcanu. Este de profesie actor și a fost directorul Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara, în perioada 2005-2010.

Din 2010 a început ascensiunea sa pe scena politică, ocupând funcția de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public.

În 2017 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze.

Deși Agenția Națională de Integritate a cerut Parlamentului să îl demită pe Demeter din funcțiile publice deținute, Parlamentul României nu a luat nicio măsură.

Ca secretar de stat el va supraveghea activitățiile instituțiilor din segmentul Artele Spectacolului (Teatre, Opere, Filarmonici, Coruri), domeniul cinematografic (România Film, Studiourile Sahia, AnimaFilm), Imprimeriile Coresi și se va ocupa de relația cu Parlamentul.

Regizorul Botond Nagy a depus plângeri penale pentru amenințările primite

Regizorul spectacolului Proorocul Ilie, Botond Nagy, a declarat pe pagina sa de facebook că a depus plângeri penale împotriva persoanelor care i-au transmis în spațiul public sau în privat injurii și amenințări.

“Ca urmare a evenimentelor petrecute în ultimele două zile, fac următoarele anunțuri:

În contextul controversei create în jurul spectacolului “Proorocul Ilie”, montat la Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București, am fost ținta unor mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare. Aceste mesaje conțin amenințări extrem de grave la adresa integrității mele fizice și psihice, precum și insulte și incitări la ură, motivate de originea mea etnică maghiară.

Ca urmare a acestor fapte, avocata mea a inițiat deja demersuri juridice împotriva a 14 persoane care au trimis mesaje de acest gen:

1. plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare (art. 206 Cod Penal) și incitare la violență, ură sau discriminare (art. 369 Cod Penal)

2. petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru constatarea și sancționarea contravențională a faptelor de discriminare comise împotriva mea.

Libertatea de creație artistică este un drept fundamental într-o societate democratică, iar amenințările și intimidările îndreptate împotriva unui artist din cauza operei și/sau originii sale etnice reprezintă un atac direct nu doar la persoana respectivă, ci la principiile esențiale care stau la baza unei societăți libere.​​​​​​​​​​​​​​​​

Consider că aceste mesaje depășesc în mod evident limitele libertății de exprimare și intră în sfera ilegalității.

Subliniez faptul că, așa cum a precizat și Teatrul Național București în comunicatul său oficial, spectacolul “Proorocul Ilie” nu își propune să aducă vreo ofensă credinței creștine sau oricărei alte convingeri religioase, ci este “o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel”.

Doresc să mulțumesc tuturor celor care și-au exprimat solidaritatea.

Voi continua să îmi desfășor activitatea artistică cu aceeași pasiune și dedicare, fără a-mi lăsa libertatea de creație limitată de acte de intimidare.” – a declarat acesta.

Ca urmare a apariției pe tiktok a unor capturi video din timpul spectacolului de teatru Proorocul Ilie, desfășurat pe scena Teatrului Național București, Biserica Ortodoxă Română a transmis un comunicat de presă prin care susține că ia “act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie”.

TNB a răspuns: “Spectacolul Proorocul Ilie 𝐧𝐮 îș𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐬ă 𝐚𝐝𝐮𝐜ă 𝐯𝐫𝐞𝐨 𝐨𝐟𝐞𝐧𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧ț𝐞𝐢 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜ă𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.”

Știrea inițială AICI.

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Natalia Intotero deleagă un secretar de stat să se ocupe de “soluționarea nefericitului incident de la Teatrul Național” appeared first on Cultura la dubă.

Cristian Măcelaru, dirijorul român care a condus Orchestra Națională a Franței în fața sportivilor și a oficialilor prezenți la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris, dirijând imnul Olimpic, declară că experiența din acea seară l-a făcut să reflecteze mai mult asupra drumului său, atât din trecut, cât și din viitor.

Ne îndeamnă pe toți să privim aceste Jocuri Olimpice ca pe un moment cheie, în care empatia și umanitatea să fie mai presus de ură.

Măcelaru a postat, de asemenea, două fotografii pe care le-a făcut de la pupitrul dirijoral din fața Turnului Eiffel.

“Experiența de a fi în inima unui eveniment global care promovează excelența în reușitele umane mă inspiră să reflectez profund asupra călătoriei mele, din trecut și viitor.

Toți putem fi mai buni în promovarea valorilor înrădăcinate în respect, onestitate, compasiune și corectitudine. Privind ceremonia din cel mai bun loc al serii, am învățat că cei cu adevărat măreți sunt cei care aduc umanitate în tot ceea ce fac. Cuvintele care îmi răsună în urechi sunt cele spuse de Filippo Grandi (n.r. comisarul ONU pentru refugiați), când a spus “Nimeni nu vrea să fie un refugiat.”

Poate că aceasta e o ocazie pentru noi toți să ne ridicăm împotriva urii, a războiului, și să excelăm în a înțelege rolul nostru pentru o lume mai bună. Cred cu tărie că puterea este la noi. Hai să mergem mai departe și să îi atingem potențialul!”, a scris Cristian Măcelaru pe conturile sale oficiale de social media.

Măcelaru este unul dintre cei mai importanți dirijori români la nivel internațional. Conduce Orchestra Națională a Franței în calitate de director muzical, este dirijor principal al Orchestrei Simfonice din Köln și va conduce, de asemenea, Orchestra Simfonică din Cincinnati. Este și director artistic al Festivalului Internațional George Enescu.

Aflați povestea lui AICI.

The post Dirijorul Cristian Măcelaru despre experiența de la Jocurile Olimpice: “E o ocazie pentru noi toți să ne ridicăm împotriva urii și a războiului.” appeared first on Cultura la dubă.

Aceștia au beneficiat de ghidajul curatoarei Doina Lemny și au petrecut aproximativ 40 de minute în expoziție. La finalul vizitei, prim-ministrul Ciolacu a declarat pentru Cultura la dubă:

“- Care a fost lucrarea dumneavoastră preferată din expoziție?

– Rămâne bucata din Coloana Infinitului în lemn.

– Și expoziția, per total, cum vi s-a părut?

– Extraordinar ce s-a întâmplat și mă bucur că guvernul României a contribuit la acest lucru.

– Nu putem să nu ne întrebăm de ce nu a cumpărat guvernul României o lucrare de Brâncuși, Cumințenia Pământului?

– Vom vedea până la urmă ce se întâmplă. Ea nu poate să părăsească teritoriul României.”

“Bucata din Coloana Infinitului în lemn”, la care face referire Marcel Ciolacu, se numește “Coloana fără sfârșit III”, a fost realizată în lemn de plop la Paris, înainte de 1928, așadar cu aproximativ 10 ani anterior realizării Coloanei de la Târgu Jiu. Lucrarea expusă la Timișoara este una dintre sculpturile împrumutate de Centrul Pompidou Paris.

Vizita premierului la Timișoara are loc cu ocazia congresului PSD Timiș, organizat în aceeași zi. În timp ce guvernanții au avut prioritate la vizitarea expoziției, vizitatorii care făcuseră rezervare la ora 10.00 și aveau bilet pentru același interval orar, au fost lăsați să aștepte la coadă 40 de minute până la plecarea politicienilor.

Întrebat de acest lucru, Ciolacu a spus “A existat o deschidere și, după cum bine știți, eu am bilet, la fel ca și colegii mei, mi-am cumpărat bilet.”

România se străduiește de mai mulți ani să introducă Ansamblul de la Târgu Jiu pe lista patrioniului UNESCO. Întrebată de acest aspect, Raluca Turcan, ministrul Culturii, a declarat:

“Acum o lună a venit o comisie care a făcut o evaluare încurajatoare pentru România, în sensul în care am primit o foaie de parcurs pe care autoritățile locale, în primul rând, astfel încât dosarul să poată să fie acceptat. Însă, această evaluare recunoaște și niște progrese care s-au făcut, printr-o colaborare a autorităților locale. Așa că sunt optimistă cu privire la acest dosar.

– Ce ziceți de faptul că România nu a fost în stare, indiferent sub ce guvern, să cumpere o operă a lui Brâncuși?

– Eșecul acelei subscripții publice cred că va urmări foarte mult statul român, ca simbol de capacitate a statului de a gestiona un proces de achiziție prin subscripție publică a unei opere de artă. Este regretabil.”

Expoziția va fi deschisă după următorul program:

30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024

Miercuri – duminică: 10:00 – 20:00

Luni și marți, precum și zilele de 24–26 și 31 decembrie 2023 și 1–2 ianuarie 2024: închis

Un bilet la expoziție costă 88 de lei și poate fi achiziționat online sau la casele muzeului. Elevii și profesorii au intrare gratuită, iar studenții și pensionarii bilet redus, 22 de lei pentru studenți și 55 de lei pentru pensionari.

The post Premierul Ciolacu la expoziția Brâncuși: “Lucrarea preferată a fost bucata din Coloana Infinitului în lemn.” appeared first on Cultura la dubă.

Într-o intervenție telefonică la DIGI 24, Lucian Romașcanu a comentat evenimentul de ieri, când o publicație propagandistă cu mesaje naționaliste extremiste a fost distribuită la spectacolul susținut de Dan Puric la TNB.

Acesta a anunțat că a trimis Corpul de Control la TNB și dacă vor exista dovezi că managerul interimar Mircea Rusu a avut cunoștință de distribuirea ziarului, atunci va lua măsuri imediate. Romașcanu a precizat că a avut el însuși o discuție cu Mircea Rusu, iar acesta a spus că “nu știa”.

“Din nefericire, s-a întâmplat un lucru inacceptabil, ca cineva să distribuie materiale de propagandă, de orice tip, este interzis, cu atât mai mult cu cât tipul acela de material este unul fundamental împotriva valorilor României de astăzi.

În acest moment există, înțeleg, în curs, constituirea unei comisii administrative, va face o plângere către poliție și tot astăzi va intra și Corpul de Control al Ministerului Culturii la Teatrul Național, să vedem ce s-a întâmplat acolo. (…)

Dacă se dovedește că managementul teatrului a avut cunoștință de așa ceva, măsurile vor fi luate rapid. Avem nevoie să știm că managementul teatrului a știut de distribuția acelor materiale, că și-a dat concursul și că este implicit și explicit vinovat.

-Nu este o problemă faptul că nu a știut despre?

Poate fi o problemă, vom vedea în momentul în care va fi această anchetă administrativă. Repet, a fost un spectacol pe o scenă închiriată, nu este un spectacol din stagiunea TNB, putea fi confundat cu orice acel ziar, cu un caiet program, cu ce o fi fost, din nefericire cineva și-a permis împotriva legii să facă această distribuție și vom vedea cine.

-E bine că scena Teatrului Național se închiriază oricui? pentru orice fel de spectacol, de mesaj?

Nu vreau să fiu acuzat că țin partea unui putinist, spectacolul pe care l-a susținut Dan Puric a fost de Ziua Teatrului despre marii oameni ai teatrului românesc, înțeleg că nu a fost niciun fel de derapaj acolo, iar actorii dintotdeauna și-au prezentat mesajele personale în afara teatrului. În teatru nu s-a întâmplat nimic, în afară de această nenorocită de distribuție de material, care va fi penalizată cu cea mai mare duritate. În rest, lucrurile au fost ok.”, a declarat ministrul Culturii Lucian Romașcanu la DIGI 24.

Întrebat de jurnalistul Florin Negruțiu dacă Dan Puric poate fi considerat reprezentant al propagandei putiniste în România, Romașcanu a răspuns:

“Nu pot face eu asemenea evaluări. E un lucru pe care îl puteți interpreta în ce cheie credeți că ar fi mai apropiată de adevăr. Pe scena TNB, Dan Puric este acel actor pe care îl știe toată lumea și care a fost ovaționat. (…) Este o decizie de oportunitatea artistică (nr. spectacolul de pe 27 Martie) pe care nu o decide Ministerul Culturii.

-Care este oportunitatea artistică aici?

Joacă în Livada cu vișini. Este o chestiune de propagandă sovietică? Nu știu. Este o decizie de oportunitatea artistică a managerului și vom avea o discuție.”

Referitor la moțiunea simplă pe care USR intenționează să o depună în Parlament împotriva sa, dacă nu îl va demite pe Mircea Rusu, Romașcanu a comentat printr-un atac la adresa deputatului USR Iulian Bulai:

“Domnul Bulai nu cred că este reprezentantul cel mai îndreptățit să facă analize de evaluare la Teatrul Național, dumnealui era mult mai expresiv când era statuie mută prin alte țări.”

The post Lucian Romașcanu: “Azi trimit Corpul de Control la TNB. Dacă se dovedește că managementul a avut cunoștință, măsurile vor fi luate imediat.” appeared first on Cultura la dubă.