Skip to content

Cultura la duba

De la Dărmănești la Opera Națională din Paris, vocea mezzosopranei Cornelia Oncioiu este strigătul unei generații

Născută în comuna Dărmănești din județul Bacău, într-o familie cu tată alcoolic, Cornelia a plecat de acasă, la insistențele mamei, pe când era doar o copilă. Avea 13 ani. Azi este una dintre vocile Operei Naționale din Paris, iar viața sa profesională se împarte între Opera Garnier și Opera Bastille, sălile de spectacol la care visează orice artist sau iubitor de operă.

AnaMariaVartolomei_2025_cultura la duba - bogdan iordache

SPECIAL Anamaria Vartolomei, actriță: “Mă simt responsabilă ca român din diaspora. Suntem mai mult decât câteva clișee.”

REPORTAJ SPECIAL CU ANAMARIA VARTOLOMEI LA PARIS – O prezență constantă la marile festivaluri de film care celebrează cinemaul de autor, Cannes, Berlin sau Veneția, actrița franco-română, în vârstă de 26 de ani, are deja o filmografie impresionantă și un César, echivalentul Oscarului în Franța.

Centrul Pompidou și mk2 organizează retrospectiva integrală a filmelor lui Radu Jude

28 de filme realizate în 20 de ani de către regizorul român Radu Jude vor fi reunite în cadrul unei retrospective eveniment organizată de Centrul Pompidou din Paris și Biblioteca mk2 între 23 septembrie și 11 octombrie 2025, sub titlul “Radu Jude, cineast neliniștit”. Despre Radu Jude, Centrul Pompidou scrie că este “una dintre cele mai stimulante voci ale cinematografiei mondiale.”

Pianista Alexandra Dariescu: “Dacă nu ne dăm seama cât de mult înseamnă cultura pentru o societate, nu știu pentru ce altceva am putea să luptăm.”

Alexandra Dariescu este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români peste hotare. Este invitată, ca solistă, să concerteze alături de cele mai mari orchestre ale lumii, iar numele său umple sălile. S-a născut la Iași și a debutat alături de orchestră pe când avea doar 9 ani.

INTERVIU Béla Tarr pentru Cultura la dubă: “Dacă nu ești liber, atunci chiar ești fucked up.”

Este unul dintre artiștii care au marcat istoria cinematografiei, cu un stil inconfundabil, prin care a reușit să transforme simple scene de viață în poezii vizuale, în alb și negru. TIFF l-a invitat la Cluj, unde îi va acorda sâmbătă seara Premiul pentru Întreaga Activitate. Aproape toate filmele sale, printre care capodoperele Damnation sau Calul din Tortino, pot fi văzute zilele acestea la TIFF, în prezența regizorului.

Valentin Șerban, violonist: “Am pornit de la zero și am ajuns să fiu invitat la Festivalul Enescu, cu artiști renumiți mondial, pentru mine este cumva science fiction.”

Pe Valentin Șerban l-am întâlnit prima dată acum 4 ani, pe scările Ateneului Român. Tocmai câștigase Concursul Internațional George Enescu, la vioară. Avea pe atunci 31 de ani și lumea îl descoperea ca un violonist excepțional, sensibil. De atunci, a cântat alături de orchestre importante din România și de peste hotare, a fost vreme de un an și jumătate concertmaistru al Filarmonicii George Enescu și a fost admis la doctorat.

Sfârșitul librăriei La Două Bufnițe: “Sperăm să genereze o schimbare care să protejeze legislativ cultura și educația în România.”

Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, un spațiu cultural emblematic al Banatului și apreciat la nivel național și internațional, se închide la sfârșitul acestei luni. Anunțul făcut azi de echipa librăriei a stârnit zeci de mesaje de susținere din partea unor cunoscuți oameni de cultură, însă cele două fondatoare, Raluca Selejan și Oana Doboși, spun că decizia este definitivă. Cei care doresc, totuși, să sprijine un sfârșit cât mai prietenos al librăriei, o pot face cumpărând de acolo cărți rămase ori făcând o donație.

Andrei Gamarț, pictor și poet: “Lumina este cea care leagă lucrurile.”

Andrei Gamarț încearcă să redea pe pânză lumina pe care, în graba de zi cu zi, noi nu prea o mai vedem. Lucrările sale cuprind o frumusețe a lumii pe cale să dispară, nu pentru că ea nu ar mai exista, ci pentru că noi ne pierdem din ce în ce mai mult disponibilitatea de a o privi. Și pe el îl înghite deseori cotidianul. Când se întâmplă asta, se agață de poezie, ca să nu se piardă de tot.

Liderii Academiei Române câștigă 300.000 de euro anual. În 2024 prezidiul a avut doar 6 ședinte.

Prezidiul Academiei Române, format din 6 academicieni, încasează anual aproximativ 300.000 de euro din bugetul instituției, sub formă de salarii, indemnizații de merit și de membru. Pe lângă acestea, unii dintre academicieni încasează de la statul român simultan pensii și salarii de profesori universitari, ajungând la o medie de 6000 de euro net pe lună.  În 2024, prezidiul Academiei a avut doar 6 ședințe.