foto: Raul Ștef
În Comuna Jilava profesorii încearcă să ghideze copiii din localitate să viseze dincolo de comunitatea în care trăiesc.
Micuța școală de aici e așezată pe o stradă frecventată de căruțe trase de cai, înregistrează atât copii de etnie romă, cât și români. De teamă că ar putea fi stigmatizați, există cazuri în care copiii nu își recunosc etnia romă.
România interzice segregarea copiilor de etnie romă în școli. Aici, ne spun profesorii, nu există discriminare din partea românilor.
Proiectul Segregare pe minus, Diversitate pe plus, derulat de Teach for Romania, și-a propus să aducă în localitățile vulnerabile, ca aceasta, informații despre istoria reală a romilor, să implice elevii și părinții în activități culturale inter-etnice și să doboare stereotipurile.
Andrei Papadache este profesor de istorie și dirigente la clasa a V-a. Are experiență într-un alt mediu vulnerabil, la Gălbinași, județul Călărași, iar din septembrie a acceptat provocarea de a se transfera la școala din Jilava.
Este atras de astfel de comunități, care îl motivează să contribuie la schimbarea lor.
“Am dorit să experimentez și altceva decât mediul în care am fost crescut și am văzut asta ca pe o provocare. Lucrând cu copiii, înveți să fii tu, să fii autentic, deschis. Noi, cu cât suntem mai educați, cu atât mai multe măști sociale purtăm. Îmi place că ei sunt foarte direcți și asta mă face și pe mine să fiu mai autentic.”
Datorită cursului de formare pe care l-a urmat în cadrul proiectului Segregare pe minus, Diversitate pe plus, a descoperit la rândul său informații noi despre cultura romilor, iar asta l-a ajutat să se apropie de elevii săi. Deși a absolvit Facultatea de Istorie, mărturisește că nici acolo istoria romilor nu este cuprinsă în cursuri.
“Faptul că istoria romilor nu e cuprinsă în programa școlară ar trebui să ne dea de gândit. Este un grup marginal și există foarte multe stereotipuri despre ei. Din păcate, tocmai prin ascunderea identității lor, se promovează stereotipurile care ponegresc imaginea lor.
Există doar un studiu de caz despre romi în manualul de Istorie a Românilor. Eu nu am învățat despre acest subiect nici măcar în Facultatea de Istorie. Dar, datorită acestui proiect, am descoperit o nouă istorie. M-a ajutat să pot face cu elevii niște activități în care ei să fie foarte implicați. La început a fost deficil, recunosc. Mai ales că eu sunt în Jilava doar din septembrie.
Le-am dat de făcut un interviu cu o persoană din familie despre tradițiile lor, iar ei au tratat foarte superficial tema, răspunsurile au fost foarte succinte. A trebuit să împing mult discuția la oră ca să scoată la iveală mai multe.”
Alături de el, implicată în proiect a fost și profesoară de Religie și de Arte Plastice, Cristina Varga.
“Eu sunt direct interesată de istoria lor și de povestea reală a lor, tocmai pentru că am ajuns să predau aici și mi-am pus întrebarea, fiind și profesoară de religie, de ce m-a adus Dumnezeu aici. Încerc să-i înțeleg pe copii mai bine și să-i ajut și pe ei să-și înțeleagă originile.”
Marea problemă cu care se confruntă profesorii este modul violent al copiilor de a își exprima nevoile, părerile ori trăirile interioare.
“Avem o comunitate cu unii părinți neștiutori de carte, iar aceasta e o provocare o provocare și în dezvoltarea copiilor din punct de vedere cognitiv, cât și afectiv, emoțional.
Noi, în majoritatea timpului, trebuie să găsim metode de a le corija această provocare de comportament și exprimare externalizată violent Nu ne confruntăm cu discriminare între etnii. Noi ne confruntăm cu stilul agresiv de exprimare între ei.”, spune profesoara.
Pe linie educațională, școala beneficiază de un program cu ore remediale, iar acest aspect a îmbunătățit în ultimii 2 ani rata de abandon școlar.
“La noi nu există noțiunea de meditații, există doar ceea ce face elevul la clasă cu profesorul și atât. Nu există pentru că nu-și permit. Noi le oferim copiilor și program remedial, cel puțin o dată, de două ori pe săptămână, rămân la acest program, unde li se oferă și o masă.” , ne declară tânărul director Constantin Cojocea.
Pe lângă probleme din comunitate, directorul se confruntă și cu problema birocrației din sistemul de învățământ, iar asta afectează, indirect, timpul petrecut cu elevii.
“Cea mai mare provocare este nebunia de a face hârtii, de a justifica fiecare activitate în parte și mai ales pentru că nu prea mai ai timpul ăla așa de 100% să te întâlnești și să stai cu copilul așa cum o făceai ca profesor.”, spune Constantin Cojocea.
În timpul unei activități care îmbină artele plastice și istoria, elevii de aici au descoperit istoria neamurilor de romi și meșteșugurile acestora. La rândul lor, au reprodus flori, costume tradiționale sau oale în miniatură și au prins curaj să vorbească despre tradițiile care încă se mai respectă în familiile lor.
***
Materialul face parte din proiectul „Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus” derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă. https://faradiscriminare.ro/
