Stema Partidului Comunist Român, cu celebrele însemne secera și ciocanul, și stema Republicii Socialiste România, sunt expuse la etajul 1 al Operei Naționale București, chiar lângă intrarea în biroul directorului adjunct. Alături de acestea, pe același etaj și în foaier sunt expuse costume din istoria operei.
Ordonanța 52/2025 ridică semne de întrebare asupra posibilității desfășurării activităților obișnuite în instituțiile publice de cultură, întrucât aceasta interzice încheierea de angajamente prevăzute la „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii”. Aici sunt incluse numeroase colaborări artistice sau tehnice de care depind, de exemplu, mai multe spectacole de teatru.
Joi, 9 octombrie, la 14:00 – ora României, Academia Suedeză va anunța laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2025.
În inima Franței, țară care rămâne stindardul libertății de gândire și de creație mai ales în vremurile pe care le trăim, cineastul român Radu Jude este considerat de importanți critici de film, producători, filosofi și scriitori drept cel mai curajos regizor al generației sale, un avangardist care schimbă chiar acum istoria cinemaului.
Pe una dintre cele mai importante podgorii din țară, Podgoria Drăgășani, Crama Cepari reprezintă o întoarcere către vremurile glorioase ale vinurilor românești, dar și o permanentă adaptare la cerințele pieței. Crâmpoșia de la Cepari, unul dintre cele mai vechi soiuri de viță de pe meleagurile noastre, încântă iubitorii de vin, la fel ca Negrul de Drăgășani, dezvoltat la Cepari în primul cupaj de vinuri roșii românești, alături de Feteasca Neagră.
Mihail Șișkin, unul dintre cei mai importanți scriitori ruși contemporani, a fost prezent zilele acestea în România, la festivalul de literatură NOD, organizat la Brașov. Într-un interviu exclusiv pentru Cultura la dubă, acesta susține că Rusia poate fi învinsă doar militar, însă “țările occidentale au dezamăgit fiindcă nu au livrat armele necesare Ucrainei. Iar liderul celei mai mari puteri a lumii întinde covorul roșu și îl aplaudă pe criminalul de Putin.”
România a încasat 5,7 milioane de euro pentru Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice furate din Olanda în ianuarie. Banii au intrat în contul Muzeului Național de Istorie a României, dar nu vor putea fi folosiți de instituția de cultură, ci vor merge la bugetul de stat.
Născut ca un vis în urmă cu 9 ani, Teatrul Grivița 53 este azi realitate. Totul a pornit de la dorința regizoarei Chris Simion de a ridica un spațiu în care teatrul independent să-și găsească o casă. A vândut casa bunicii sale, iar cu banii aceia a cumpărat un teren pe Calea Griviței, o zonă istorică împânzită acum cu case ruinate. Clădirea teatrului a fost inaugurată ieri, în prezența jurnaliștilor și a unora dintre susținători. De-a lungul acestor ani, construcția a fost posibilă cu obținerea unor fonduri norvegiene, cu sponsorizări de la companii private și donații de la simpli iubitori de teatru, artiști și alte persoane publice.
Unul dintre cei mai importanți actori români în viață, Victor Rebengiuc, a anunțat că se retrage din ultimul său spectacol, Tatăl, jucat de peste 100 de ori la Teatrul Bulandra în ultimii 3 ani. Încă de când a acceptat rolul din Tatăul, actorul anunțase că va fi ultimul său proiect, fiindcă se simte la capătul puterilor. Din cei 92 de ani de viață, Victor Rebengiuc a dedicat 70 de ani actoriei.
După un proces complex, care a început în urmă cu aproximativ 20 de ani, regizorul Serge Celebidachi, fiul marelui dirijor român Sergiu Celibidache, a terminat filmul Cravata Galbenă, care acoperă 7 decenii din viața tatălui său.
