Parinoush Saniee, una dintre cele mai importante voci ale literaturii iraniene contemporane, este prezentă zilele acestea la FILIT Iași, cel mai important festival de literatură din țară noastră, aflat acum la a 14-a ediție.

Autoarea a urcat aseară pe scenă Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Iași și, timp de două ore, a vorbit despre cenzura din Iran, plecarea din țară și dezrădăcinarea, sau despre lupta pe care femeile o au în comun în întreaga lume. Saniee a afirmat că, indiferent de cultura din care provin, femeile au fost considerate “gen secundar” și au fost nevoite mereu să depună eforturi, să lupte pentru orice au făcut.

Cartea ei, “Cei rămași și cei plecați”, publicată în România la Polirom, este blocată și interzisă de 18 ani la Ministerul Culturii din Iran. “Voi, aici, aveți cartea mea, dar poporul meu nu are acces la ea”.

Născută în 1949, la Teheran, a studiat psihologia și sociologia, apoi și-a construit opera pornind de la o cunoaștere aprofundată a societății iraniene și a mecanismelor care influențează viețile oamenilor, în special pe cele ale femeilor și copiilor.

Consacrarea internațională a venit odată cu romanul Cel care mă așteaptă (The Book of Fate), povestea lui Masumeh, o tânără care încearcă să-și păstreze libertatea de gândire și aspirațiile într-o lume în care tradițiile, presiunile familiei și schimbările politice îi limitează alegerile. Traversând mai multe decenii din istoria Iranului, romanul explorează felul în care marile transformări sociale și politice se răsfrâng asupra vieții intime. Deși a fost interzis în Iran, volumul a devenit un succes internațional și a fost tradus în peste 30 de limbi.

Un alt roman important, Tatăl celuilalt copil, abordează dificultățile comunicării și presiunea exercitată de societate asupra celor care nu se conformează așteptărilor. Prin povești aparent personale, Saniee aduce în prim-plan teme universale: nevoia de a fi ascultat, fragilitatea relațiilor familiale și consecințele tăcerii impuse.

La Iași, Parinoush Saniee s-a întâlnit și cu liceenii de la revista ALECART. Ulterior a declarat: “nu am întâlnit nicăieri în lume adolescenți din actuala generație care să citească atât de mult. Ceea ce am văzut la Iași este extraordinar. Eu locuiesc în America și acolo nu văd niciodată un tânăr cu o carte în mână.”

La finalul Serii FILIT, a transmis publicului din sală: “Dacă va fi să mă întorc în țara mea și să pățesc ceva, mă bucur că am avut șansa să fiu aici, cu voi, și să mă motivați.”

FILIT continuă la Iași până pe 25 octombrie

Printre invitați se numără Paul Lynch (laureat al Booker Prize 2023 pentru romanul Cântecul profetului, distins cu multe alte premii internaționale, având cărți traduse în peste 35 de limbi), David Foenkinos (unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cu un număr impresionant de romane, toate bestselleruri, unele distinse cu importante premii literare și traduse în aproximativ 40 de limbi), Aleksandar Hemon (scriitor bosniac-american, cu multiple premii mari în palmares, autorul romanelor Proiectul Lazarus sau Omul de nicăieri, co-scenarist al The Matrix Resurrections, al patrulea film din iconica franciză SF).

Lista continuă cu alte nume importante ale literaturii mondiale, traduse în numeroase limbi și recompensate cu premii și distincții de prestigiu: Elena Alexieva (Bulgaria), Éric Chacour (Canada), Yavuz Ekinci (Turcia), Milena Michiko Flašar (Austria), Ramon Gener (Spania), Dinçer Güçyeter (Germania), Hallgrímur Helgason (Islanda), Roskva Koritzinsky (Norvegia), Alexandre Lenot (Franța), Andriy Lyubka (Ucraina), Laura Pariani (Italia), Anna Sólyom (Ungaria), Marek Torčík (Cehia), Hattie Williams (Marea Britanie), Gabriella Zalapì (Elveția).

Dintre autorii români ai ediției din acest an fac parte Gabriela Adameșteanu, Simona Antonescu, Andreea Berechet, Iulian Bocai, Lavinia Braniște, Gianina Cărbunariu, Gilbert Costache, Gelu Duminică, Filip Florian, Delia Grigore, Florin Irimia, Ilinca Mănescu, Alex Moldovan, Adriana Neagoe, Ana-Maria Negrilă, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Andreea Sterea, Adriana Ștefan, Daniel Timariu, Dănuț Ungureanu, Ioana Unk, Cristian Vicol, Vlad Zografi.

Poeții Andrei Dósa, Silvia Goteanschii, Emanuel Guralivu, Emanuela Ignățoiu-Sora, Vasile Leac, Ciprian Măceșaru, Andrei Novac, Sorina Rîndașu, Codruța Simina, Moni Stănilă se vor întâlni cu publicul în cadrul evenimentelor din perioada 21-25 octombrie 2026.

La FILIT 2026 vor fi prezenți și traducători care fac posibilă prezența autorilor români în librăriile și în circuitul editorial din alte țări și care contribuie esențial la promovarea literaturii române în străinătate: Iulia Badea-Guéritée (Franța), Alexandru Bulucz (Germania), Jan Cornelius (Germania), Anna Kaźmierczak (Polonia), Eva Kenderessy (Slovacia), Joanna Kornaś-Warwas (Polonia), Borja Mozo Martín (Spania), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Charlotte van Rooden (Țările de Jos), Andreea Scridon (România/SUA), Imre Szőcs (România).

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee la FILIT: “Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar.” appeared first on Cultura la dubă.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, este în finala pentru Prix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, cu romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.

“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.

“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.

Lista completă a nominalizaților din acest an:

étranger 2026

• Eva Baltasar, Déclin et fascination, tradusă de Annie Bats (Verdier)
• Lavinia Braniște, Camping, tradusă de Sylvain Audet-Găinar (Éditions des Syrtes)
• Laura Kasischke, Baignade surveillée, tradusă de Céline Leroy (Gallimard)
• Masashi Matsuie, La maison d’été, tradusă de Déborah Pierret-Watanabe (Éditions du Sous-Sol)
• Hanna Nordenhök, Caesaria, tradusă de Marina Heide (Cambourakis)
• Alcide Pierantozzi, L’inéquilibre, tradusă de Lise Chapuis (Gallimard)
• Michele Ruol, Inventaire de ce qu’il reste après que la forêt a brûlé, tradusă de Paolo Bellomo, cu sprijinul Cécile Raulet (Le Tripode)
• Robert Seethaler, La rue, tradusă de Élisabeth Landes (Sabine Wespieser)
• Juan Gabriel Vásquez, Les noms de Feliza, tradusă de Isabelle Gugnon (Seuil)

Lavinia BRANIȘTE s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014, 2021) și romanele Interior zero (2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”), Sonia ridică mâna (2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și Mă găsești când vrei (2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).

Prix Médicis 𝗘́tranger este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.

Literatura română are un loc important în istoria premiului. Norman Manea a devenit, în 2006, primul autor român laureat al Prix Médicis 𝗘́tranger, fiind recompensat pentru Întoarcerea huliganului (Le Retour du hooligan : une vie). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.

Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar Theodoros a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.

Decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lavinia Braniște este nominalizată la Prix Médicis Étranger appeared first on Cultura la dubă.

În total, 45 de lungmetraje de ficțiune sunt selectate pe această listă scurtă. Finaliștii vor fi anunțați pe 14 noiembrie 2026.

“Fjord” și “Nu e locul tău aici” au câștigat deja două dintre cele mai importante trofee din lumea filmului – Palme d’Or, respectiv Leopardul de Aur la Locarno.

Filmul Alinei Șerban, “Eu contez”, a primit Premiul Publicului la Veneția, iar Jurnalul unei Cameriste, regizat de Radu Jude și produs majoritar de Franța, a avut premiera mondială la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes.

Pe lista scurtă a nominalizărilor, cu șanse mari să ajungă în finală, se mai află “Fatherland”, de Paweł Pawlikowski, “Minotaur”, regia Andrey Zvyagintsev, “El ser querido”, regizat de Rodrigo Sorogoyen, “La Bola Negra”, de  Javier Calvo, Javier Ambrossi sau “Bunker”, de Florian Zeller.

Lista completă poate fi consultată aici – https://www.europeanfilmawards.eu/award-edition/awards-2027/

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post 4 prezențe românești pe lista scurtă a nominalizărilor la Premiile Academiei Europene de Film: “Fjord”, “Nu e locul tău aici”, “Eu contez” și “Jurnalul unei cameriste” appeared first on Cultura la dubă.

Oficiul de Film și Investiții Culturale, din subordinea Ministerului Culturii, a fost desemnat responsabil de programul “România, țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028”. Decizia îi aparține ministrului Andras Demeter, care și-a dat demisia de onoare în luna mai 2026, dar a rămas în funcție până în prezent, în guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură.

Anunțul a fost făcut de către Ministerul Culturii printr-un comunicat de presă, urmând ca detaliile să fie făcute publice într-o conferință de presă organizată luni, 12 octombrie, la minister, de la ora 13:00.

Decizia ca un oficiu de film să gestioneze o participare istorică a României la Frankfurt, fiind pentru prima dată invitată de onoare, a stârnit numeroase critici din partea scriitorilor și reprezentanților editurilor. Aceștia cer ministrului să revină asupra deciziei și să desemneze ca principal responsabil Direcția de Politici Culturale, care a obținut această participare și a organizat până acum participările României la târgurile internaționale de carte, din partea Ministerului Culturii.

Este “șocant și revoltător. E ca și cum artiștii plastici ar conduce festivalul Enescu. Sau muzicienii ar conduce FILIT. Sau balerinii ar conduce TIFF.”, a scris scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu.

***

Anunțul ministerului a fost făcut public chiar în timp ce specialiștii din minister responsabili cu organizarea târgurilor de carte se aflau la actualul stand al României la Târgul de Carte de la Frankfurt. Aceștia au aflat din social media că o altă instituție, din subordinea ministerului, se va ocupa de programul pentru 2028.

Participarea României ca țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt a fost posibilă tocmai datorită unor îndelungi negocieri și relații culturale și diplomatice construite în ultimii ani. Evenimentul reprezintă o șansă unică pentru piața de carte din România, să aducă în fața publicului și a presei din Germania cei mai relevanți autori ai literaturii contemporane, prin cât mai multe traduceri în germană, întâlniri și evenimente multidisciplinare.

Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, critică dur decizia ministerului. Acesta a scris într-o postare publică pe facebook:

“Ministerul Culturii a luat-o razna rău de tot. Un proiect de o deosebită importanță pentru literatura română, și anume participarea României ca invitată de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt din anul 2028, va fi coordonat de … Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC)!!!

Acest Oficiu a fost înființat prin OUG 39/2023, prin comasarea Studioului de Creație Cinematografică din București și a Studioului VIDEO ART. OFIC se ocupă de cinematografie, “proiecte de investiții și de producție de opere audiovizuale”, cum spune ordonanța de înființare. Nu are nicio treabă cu proiectele literare și cu piața cărții din România. Un obiectiv atât de important ca participarea ca invitat de onoare la cel mai mare târg de carte din Europa este coordonat de o instituție al cărei principalul obiect de activitate este gestionarea schemelor de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și a producției de film în România!!! Suntem în plină halucinație instituțională!”

Bogdan Crețu, scriitor nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, a scris la rândul său:

“Domnule încă ministru Demeter András István, nu lăsați orgoliile sterpe, intrigile și nepriceperea să strice un prilej pe care literatura română îl așteaptă de mult. Noi, scriitorii, care, credeți-ne, ne pricepem mai bine la domeniul nostru, care avem experiența unor târguri de carte internaționale și a colaborării cu editorii străini, am avut prilejul să lucrăm cu profesioniști din Ministerul Culturii pe care-l tot conduceți interimar de atâta vreme.

Lăsați-i să-și facă treaba, pentru că munca lor și respectul de care se bucură în lumea editorială internațională au făcut minunea care încă mai poate fi Frankfurt 2028. Nu vă legați numele de un eșec usturător, pe care-l vom deconta noi, scriitorii, nu dumneavoastră, politicienii.”

Oana Boca Stănescu, promotoare de carte, a comentat situația într-o postare pe facebook:

“Cred că cel mai sănătos gest al profesioniștilor pieței de carte autohtone ar fi să refuze să ia parte la acest plan.

Frankfurt nu este un festival de imagine al României. Nu este o gală, nu este un exercițiu de branding național și nici o ocazie de a demonstra cît de frumos știm să ne organizăm instituțional propria irelevanță. Este cel mai important tîrg de carte din lume, iar statutul de țară invitată de onoare este o oportunitate rară de a schimba, în mod concret, locul cărților românești pe piața internațională.

Asta presupune o strategie, investiții în traduceri, relații construite în ani cu editori și agenți literari, o echipă executivă competentă și autonomie reală. Presupune, în primul rînd, oameni care cunosc deopotrivă piața de carte internațională și românească, nu doar oameni care cunosc organigrama potrivită.”

Adrian Botez, redactor șef la Polirom, trage și el un semnal de alarmă:

“Problema e că, chiar dacă echipa “politică” se schimbă la un moment dat, ceasul ticăie. Traducerile nu vin singure, organizarea nu se face singură, iar dacă lăsăm să peticim în 2028, rușinea va fi de proporții colosale și va rămâne o pată pe imaginea culturii scrise române la nivel internațional care nu se va șterge mult timp după aceea. Așa se poate transforma o șansă imensă într-o catastrofă. Nu știu cum se poate redresa situația, dar sper să se întâmple repede, fiindcă și așa este extrem de târziu.”

Oficiul de Film și Investiții Culturale este condus de către Valentin Savu, începând cu anul 2024. Pe 7 octombrie 2026, acesta a obținut încă un an de mandat la conducerea instituției care gestionează schema de ajutor de stat (cash rebate) de 30% pentru cheltuielile eligibile făcute în România pentru producții de opere audiovizuale.

De cealaltă parte, Direcția Politici Culturale din cadrul Ministerului Culturii a fost condusă de către Ioan Matei până la sfârșitul anului 2025, când acesta a ajuns la vârsta de pensionare. În prezent, direcția este condusă de către Simona King, iar Alex Popescu, Alexandra Apostoleanu, Venera Clipaciuc, Alexandru Macovei sau Iuliana Mircea s-au ocupat în mod direct de organizarea participărilor României la târgurile internaționale de carte. Ioana Gruenwald este curatoare independentă și responsabilă de selecția autorilor români la târgurile de carte în spațiul german.

În aprilie 2027 România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Paris – participare gestionată de ICR Paris și Ambasada României în Franța. Iar în mai 2027 va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Praga.

Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă:

“Referindu-se la participarea din 2028, ministrul culturii, András István Demeter, subliniază în mesajul transmis cu ocazia deschiderii standului: „Statutul de țară invitată de onoare ne oferă o ocazie deosebită pentru a dezvolta relațiile cu lumea editorială internațională. Ne dorim ca această participare să producă rezultate care să continue după încheierea târgului: cărți traduse, autori descoperiți de noi cititori și colaborări durabile între profesioniști.”

Pregătirea acestui program urmărește consolidarea unui mecanism predictibil, cu responsabilități clare și continuitate în organizare. Oficiul de Film și Investiții Culturale — OFIC — a fost desemnat responsabil de program și asigură coordonarea instituțiilor implicate: ARTEXIM, Centrul Național al Cinematografiei, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural Român și Administrația Fondului Cultural Național. Activitatea beneficiază de sprijinul administrativ al Ministerului Culturii și al Comitetului Interministerial, creat prin decizia Prim-Ministrului, și presupune colaborarea cu organizatorii târgului și cu profesioniștii industriei cărții.

Importanța strategică a participării României la Frankfurt este reflectată și în Strategia Națională a Culturii, aflată în curs de elaborare. Obiectivul pentru 2028 este dezvoltarea unei prezențe care să susțină toate sectoarele cultural-creative și să producă efecte durabile pentru promovarea culturii române în plan internațional.”

Update: ministrul Andras Demeter a scris duminică seara într-o postare pe facebook că mai multe instituții din subordinea Ministerului Culturii au refuzat să preia gestionarea participării la Frankfurt 2028 și a invitat alte entități să se implice, dacă doresc.

“Din luna mai am început negocierile cu posibili parteneri instituționali. Am fost nevoit să aștept derularea procedurilor de titularizare a managementului BNaR. La scurt timp după, am primit refuzul acestei instituții.

Am ofertat Institutul Cultural Român, de îndată ce interimatul a luat sfârșit și parlamentul a desemnat conducerea de plin drept. După un timp, oferta a fost declinată.

Am continuat cu ARTEXIM. Analiza tuturor ipotezelor de lucru a condus la concluzia că nu își poate asuma rolul de coordonator.

Soluțiile din interiorul ministerului presupuneau modificări legislative. Guvernul are puteri limitate. Parlamentul are (în continuare) alte priorități. (Cu excepția celor care cunosc detaliile unui astfel de angajament, termenele și complexitatea proiectului – toată lumea spune că e prematur. ”ce atâta grabă?”)

Imaginea celor două piramide suprapuse, cristalizată încă de la Frankfurt 2025, când am oferit personal garanțiile instituționale necesare pentru câștigarea statutului de GoH, avea în continuare o singură necunoscută.

Odată finalizată procedura atribuirii managementului OFIC, cu acoperirea întregii perioade (de pregătire, derulare și ecoul) RO GoH Frankfurt 2028, am concluzionat că această INVESTIȚIE CULTURALĂ a României poate fi gestionată de către o instituție tânără, flexibilă, cu rezultate măsurabile în gestionarea unor proiecte importante, mai cu seamă că:

pregătirea hotărârii de guvern pentru declararea RO GoH Frankfurt 2028 ca fiind ”de interes național” trebuie atent fundamentată, pentru a obține derogările și facilitățile necesare relaționării dintre actorii nominalizați în cele două piramide;

proiectul de buget 2027 are termen foarte apropiat, iar corecta bugetare a anului premergător deținerii titlului este vitală.” – a scris ministrul Culturii pe facebook.

Luni, de la ora 13.00, va avea loc o conferință de presă pe această temă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Decizie controversată a ministrului Culturii: Oficiul de Film va gestiona participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, ca țară invitată de onoare în 2028 appeared first on Cultura la dubă.

Colecția permanentă aduce la un loc arta clasică, ilustrația, benzile desenate, muralele și cinematografia, plasând cultura populară și arta sacră pe o poziție de egalitate.

Construcția a costat 1 miliard de dolari și a fost ridicată exclusiv din fonduri private. Inaugurarea oficială a avut loc pe 19 septembrie, iar pe 22 septembrie va avea loc deschiderea pentru public.

Clădirea futuristă de aproximativ 28.000 de metri pătrați a fost proiectată de arhitectul Ma Yansong (MAD Architects) alături de Stantec și pare că plutește deasupra parcului asemenea unui nor sau unei nave. Cu peste 30 de galerii întinse pe o suprafață expozițională de aproximativ 9.300 de metri pătrați, muzeul adăpostește peste 1.300 de opere în expozițiile inaugurale. Structura fluidă este înconjurată de un parc public de 13 acri realizat de Mia Lehrer (Studio-MLA), prevăzut cu peste 300 de copaci, o cascadă și 10 sculpturi monumentale în aer liber.

La etajele superioare, vizitatorii pot admira lucrări semnate de Vincent van Gogh, Frida Kahlo, Norman Rockwell sau Banksy, dar și o secțiune dedicată arhivei Star Wars, ce explorează vehiculele din celebrele filme.

Punctul central de cercetare al instituției este o bibliotecă publică gratuită (Research Library), ce include peste 30.000 de benzi desenate, 3.000 de cărți de artă donate de actorul Steve Martin și biblioteca personală de peste 2.900 de volume a mitologului Joseph Campbell. De asemenea, clădirea găzduiește două săli de cinema moderne (sala Robert Flaherty și sala Slavko Vorkapich) dedicate filmelor documentare și experimentale, precum și restaurantul panoramic Skywalker Grill, amenajat de Rockwell Group.

Deschiderea oficială a fost marcată prin evenimente dedicate comunității locale și o gală organizată pe 19 septembrie, co-prezidată de personalități precum Steven Spielberg, Tom Cruise, Greta Gerwig, Guillermo del Toro și Pharrell Williams. Muzeul promite să devină nu doar un reper arhitectural de prim rang în South Los Angeles, ci și un spațiu incluziv creat pentru a celebra imaginația și poveștile care unesc umanitatea.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Creatorul Star Wars, cineastul George Lucas, a fondat un muzeu dedicat artei narative. Construcția seamănă cu o navă spațială și a costat 1 miliard de dolari appeared first on Cultura la dubă.

Violonistul american Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I al Secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu 2026, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Jayden King a câștigat, de asemenea, Premiul Publicului. În finală, acesta a cucerit juriul și publicul interpretând Concertul în re major pentru vioară și orchestră op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Jayden King, din Statele Unite ale Americii, a început studiul viorii la vârsta de trei ani, iar la șapte ani a fost admis la Divizia Preuniversitară a Juilliard School, unde studiază cu Masao Kawasaki. A concertat ca solist la Carnegie Hall, Lincoln Center și Merkin Hall și a obținut premii la numeroase competiții internaționale. În 2026, a câștigat Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Vioară Henri Marteau, s-a calificat în semifinalele Concursului Internațional Stulberg și a câștigat concursul Goldene Note. Jayden King și-a făcut debutul alături de orchestră la vârsta de șase ani.

Premiul al II-lea i-a revenit lui Francesco Papa din Italia, iar Premiul al III-lea lui Eun Che Kim din Coreea de Sud.

Cei trei finaliști au evoluat pe scena Ateneului Român alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Harry Ogg, într-o seară care a încheiat parcursul Secțiunii Vioară din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu.

Rezultatele Secțiunii Vioară au fost stabilite de juriul internațional prezidat de violonista Mihaela Martin, din care au făcut parte Liviu Prunaru, Vladimir Nemțanu, Bujor Prelipcean, Alissa Margulis, Kathleen Winkler, Ida Kavafian, Nemanja Radulović și Nora Pötter.

Finala a adus și o serie de premii speciale. Francesco Papa, din Italia, a primit Premiul „Ștefan și Valentin Gheorghiu”, în valoare de 3.000 de euro, pentru cea mai bună interpretare a unei Sonate de George Enescu.

Jayden King a primit Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, în valoare de 2.000 de euro, pentru interpretarea lucrării Still Life with Fallen Stone de Lembit Beecher, precum și Premiul Publicului, în valoare de 1.000 de euro.

Premiul Playing for Tomorrow, în valoare de 1.500 de euro, oferit de BRD – Groupe Société Générale, i-a revenit violonistei Mariam Abouzahra, din Germania.

Violonistul Iohan Coman a primit Premiul „Sherban Lupu”, acordat concurentului român cel mai bine clasat în cadrul Secțiunii Vioară. Premiul, în valoare de 2.500 de euro, a fost oferit de Fundația Culturală „Șerban Lupu”.

Pentru fiecare dintre cele trei secțiuni instrumentale ale Concursului Internațional George Enescu – Violoncel, Vioară și Pian –, Premiul I este în valoare de 15.000 de euro, Premiul al II-lea de 10.000 de euro, iar Premiul al III-lea de 5.000 de euro.

Dincolo de premiile financiare, Concursul Internațional George Enescu oferă laureaților oportunități menite să contribuie la dezvoltarea carierei lor internaționale. ARTEXIM acordă premii constând în concerte și recitaluri organizate în cadrul edițiilor din 2027 și 2028 ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, precum și în stagiunile unor instituții de spectacole și concerte din România, în perioada 2026–2028.

Aceste oportunități sunt dezvoltate în parteneriat cu Filarmonica Lyra – George Cavadia Brăila, Filarmonica Arad, Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, Filarmonica „Oltenia” Craiova, Filarmonica „Moldova” Iași, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica Pitești, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, Filarmonica de Stat Sibiu și Orchestra Națională de Cameră din Chișinău.

În cadrul ediției din 2026, Andreas Vierziger, curator și strateg muzical, va oferi câștigătorilor și laureaților secțiunilor instrumentale sesiuni de mentorat și consultanță personalizată, adaptate nevoilor și obiectivelor lor profesionale. Programul abordează aspecte esențiale ale dezvoltării unei cariere internaționale, precum poziționarea artistică, dezvoltarea strategică a carierei, relația cu industria muzicală și identificarea unor oportunități profesionale relevante.

ARTEXIM poate oferi, de asemenea, laureaților Concursului Internațional George Enescu posibilitatea de a încheia contracte de reprezentare artistică, în vederea dezvoltării și promovării carierei artistice la nivel național și internațional.

Concursul Internațional George Enescu 2026 continuă până pe 19 septembrie, la București, cu etapele dedicate Secțiunii Pian. Ediția din acest an se desfășoară sub tema „În căutarea excelenței / In Pursuit of Excellence” și a înregistrat 819 înscrieri din 58 de țări și teritorii, confirmând dimensiunea internațională a Concursului și interesul unei noi generații de muzicieni pentru competiția de la București.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un copil de 11 ani a devenit cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Internațional George Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, a fost inclusă pe lista lungă a nominalizaților la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.

“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.

“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.

Lavinia BRANIȘTE s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014, 2021) și romanele Interior zero (2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”), Sonia ridică mâna (2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și Mă găsești când vrei (2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).

Prix Médicis 𝗘́tranger este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.

Literatura română are un loc important în istoria premiului. Norman Manea a devenit, în 2006, primul autor român laureat al Prix Médicis 𝗘́tranger, fiind recompensat pentru Întoarcerea huliganului (Le Retour du hooligan : une vie). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.

Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar Theodoros a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.

Lista scurtă a nominalizărilor pentru 2026 va fi anunțată pe 15 octombrie, iar decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lavinia Braniște este pe lista lungă a nominalizărilor la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul “Camping” appeared first on Cultura la dubă.

Alina Șerban marchează astfel un moment istoric: devine prima regizoare de etnie romă care câștigă un trofeu la celebrul festival de film.

Filmul este inspirat din viața sa și o are în rol principal pe tânăra actriță de etnie romă, Denisa Farcaș.

Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM – Ada Solomon, Carla Fotea), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea fricii, speranța și acceptarea de sine.

Detalii despre participarea la Veneția AICI.

Erată: În textul publicat inițial s-a strecurat o informație greșită. Alina Șerban nu este prima regizoare din România premiată la Veneția, ci Monica Stan pentru filmul “Imaculat”, premiat pentru debut.

***articol în curs de actualizare

The post Filmul “Eu contez”, regizat de Alina Șerban, a câștigat Premiul Publicului la Festivalul de Film de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

„Eu contez” („I Matter”), debutul în lungmetraj al regizoarei Alina Șerban, a avut marți seara premiera mondială în cadrul competiției Venice Spotlight, dedicată filmelor de public, la cea de-a 83-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția.

Alina Șerban și-a făcut intrarea pe covorul roșu dansând pe muzica interpretată live de o trupă de lăutari. Alături de ea s-au aflat 16 copii de la Casa Iosif, care joacă în filmul său.

Scris și regizat de Alina Șerban, „Eu contez” este o coproducție România (microFILM), Germania (2Pilots Filmproduction) și Belgia (Frakas Productions, Lemming Film), care explorează teme precum depășirea fricii, speranța și acceptarea de sine.

Publicația Screen Daily scrie că interpretarea Denisei Farcaș este “excelentă” și subliniază autenticitatea poveștii filmului, inspirată din viața regizoarei Alina Șerban – “Drama românească despre copii crescuți în centre de plasament este uneori convențională, dar întotdeauna autentică.”, titrează Screen Daily.

Vorbit în română și romani, filmul spune povestea Rebecăi, o tânără romă care este pe cale să părăsească centrul de plasament în care a crescut. Își pune toate speranțele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că acesta îi va oferi, în sfârșit, o familie, însă nu bănuiește că drumul spre maturitate va fi mai greu decât și-a imaginat.

„Vedem foarte rar personaje rome care trăiesc experiențe umane complexe, dincolo de stereotipuri. Iar poveștile despre ce înseamnă să fii fată, romă și să fii în sistemul de protecție a copilului sunt aproape inexistente. Prin «Eu contez» mi-am dorit să construiesc o punte către o înțelegere mai profundă a acestor experiențe și să spun, înainte de toate, o poveste despre umanitate. Faptul că acest film își începe drumul la Veneția înseamnă enorm pentru mine.”, a declarat Alina Șerban.

„Eu contez” este rezultatul unui proces de cercetare artistică desfășurat timp de peste patru ani împreună cu tineri din sistemul de protecție socială. În această perioadă, Alina Șerban a realizat alături de ei mai multe scurtmetraje documentare și spectacole de teatru. Universul autentic al filmului s-a construit la intersecția dintre experiența personală a regizoarei și experiențele și vocile acestor tineri.

Din distribuția filmului fac parte Denisa Farcaș, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Juno (Alexandru Stancu), Alina Berzunțeanu și Natalia Călin. Alături de aceștia, în film joacă și 16 copii și tineri rezidenți ai centrelor de plasament Casa Iosif și Casa Sara, din cadrul Ansamblului Social Creștin Măgurele din București.

Festivalul Internațional de Film de la Veneția/ Mostra Internazionale d’Arte Cinematografica se va încheia pe 12 septembrie 2026. „Eu contez” este selectat alături de alte șapte titluri în secțiunea Spotlight, dedicată filmelor de public, caracterizate prin inovație și creativitate în modul în care relaționează cu acesta. Filmul concurează pentru Premiul Publicului oferit de Armani Beauty și Premiul Luigi de Laurentiis pentru Cel mai Bun Debut acordat de un juriu internațional. 

Pentru Alina Șerban, această selecție marchează și o revenire la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. În 2023, actrița a fost prezentă în competiția Orizzonti, cu lungmetrajul „Housekeeping for Beginners”, în regia lui Goran Stolevski, iar anul acesta revine la Veneția, de această dată în calitate de regizoare.

Produs de Ada Solomon și Carla Fotea, echipa filmului a fost completată de: Nona Cătușanu (imagine), Letiția Ștefănescu (montaj), Andreea Popa (scenografie), Dana Anghel (costume), Vlaicu Golcea (muzică), Quentin Jacques, Lise Bouchez, Jean Stephane Garbe (sunet).

Câștigătoare a premiului pentru cea mai bună actriță la Premiile Asociației Actorilor din Germania pentru rolul din Gipsy Queen (2019), Alina Șerban este absolventă a prestigioaselor Tisch School of the Arts (New York), Royal Academy of Dramatic Art – RADA (Londra) și UNATC. Alina și-a spus povestea pe larg, într-un interviu intim pentru Cultura la dubă, în 2021.

În 2024, a fost decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler. Este prima regizoare romă de film și teatru din România și, de peste un deceniu, dezvoltă proiecte artistice dedicate copiilor și tinerilor din medii dezavantajate, precum și comunităților rome.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Alina Șerban, prima regizoare de etnie romă prezentă în selecția oficială a Festivalului de Film de la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

Adrian Văncică a fost desemnat aseară cel mai bun actor la Festivalul Internațional de la Sarajevo, pentru rolul principal din filmul Nu e locul tău aici”, regizat de Florin Șerban, premiat cu Leopardul de Aur la Locarno.

„Pentru o interpretare marcată de tenacitate şi rigoare discretă, în care actorul este în permanenţă în slujba unei poveşti regizate prin cadre lungi şi largi, premiul Heart of Sarajevo pentru cel mai bun actor îi revine lui Adrian Văncică pentru filmul “Nu e locul tău aici/ You don’t belong here.”, menționează motivația juriului.

„Nici nu s-a stins bine în mine bucuria de la Locarno pentru Leopardul de Aur și a venit încă un premiu de la Sarajevo. E un premiu important care, bineînțeles că mă bucură și mă onorează, nivelul filmelor care au fost în competiție fiind ridicat, iar juriul alcătuit din profesioniști pe care îi admir, în frunte cu Emily Watson.  E un premiu care e al meu și nu-i al meu… pentru că fără Florin Șerban n-ar fi existat.

Țin să îi mulțumesc lui Florin pentru tact, inspirație și răbdare, precum și colegilor actori și echipei pentru tot sprijinul. A fost o muncă grea, dar frumoasă. Dar să știți că emoțiile pe care le am pentru întâlnirea dintre filmul “Nu e locul tău aici” și publicul din România nu s-au făcut mai mici. Aș zice că dimpotrivă. În noiembrie vă aștept la premieră.”, a declarat Adrian Văncică.

Cu Adrian Văncică în rolul principal, un medic chirurg a cărui lume se transformă peste noapte, după ce află că fiul său adolescent (interpretat de Teodor Butănescu) este suspectat de crimă și apartenență la o organizație extremistă, filmul a impresionat juriul, publicul și criticii prezenți la festivalurile Sarajevo și Locarno.

Alături de Alex Conovaru, Cristina Richter, Janir Izdrăilă, din distribuția filmului mai fac parte 18 cursanți de la Școala de Film, instruiți de Florin Șerban.

„Nu e locul tău aici” și-a început parcursul internațional în competiția Festivalului Internațional de Film de la Locarno, unde a fost premiat săptămâna trecută cu: Leopardul de Aur, Premiul Europa Cinemas Label, Premiul Juriului Tânăr și o Mențiune specială pentru interpretare, acordată debutantului Teodor Butănescu. 

Filmul are ca temă relația dintre un părinte și copilul său, derulată pe fundalul unui oraș de provincie, unde un grup de tineri care vandalizează mașini parcate ilegal ajung să ucidă un cetățean de etnie romă care îi admonestează.

Personajul principal, chirurgul Marius Călimănescu, interpretat de Adrian Văncică, este pus în situația de a căuta, în limitele legii, o soluție pentru a ajuta rudele celui decedat, neștiind că fiul său e rănit sau că ar avea vreo legătură cu crima. Parcursul anchetei se surprapune cu investigație interioară a celor doi despre propriile alegeri, așteptări, principii și dezamăgiri.

Imaginea filmului este semnată de Liviu Mărghidan. De scenografie s-a ocupat Bogdan Ionescu, iar de costume Cosmina Croitoru. Muzica originală a fost compusă de Marius Leftărache și Nikita Dembinski.
Filmul este produs de Florin Șerban, iar producător executiv este Minodora Șerban.
Florin Șerban semnează scenariul, regia și montajul.

După debutul cu multipremiatul titlu „Eu când vreau să fluier, fluier” (Ursul de Argint/ Premiul Special al Juriului și Premiul Alfred Bauer pentru inovație în cinema la Berlinale, 2010), Florin Șerban a fost prezent în numeroase festivaluri cu „Box” (2015, Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary), „Dragoste 1. Câine” (2018, Cinema Award și Cineuropa Award la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo), „Dragoste 2. America” (2018).

Adrian Văncică, unul dintre cei mai cunoscuți actori români, este câștigătorul Premiului Gopo 2025 pentru cel mai bun actor în rol principal pentru „Anul Nou care n-a fost” (r. Bogdan Mureșanu). Palmaresul său se leagă strâns de succesul internațional al scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun” (r. Bogdan Mureșanu), cel mai premiat scurtmetraj românesc, cu peste 70 de trofee la nivel mondial, inclusiv Premiul European de Film pentru cel mai bun scurtmetraj și Marele Premiu la Clermont-Ferrand, alături de selecția pe lista scurtă pentru Oscar 2020. Continuarea acestei povești, lungmetrajul „Anul Nou care n-a fost”, a acumulat zeci de premii internaționale și a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film în 2024 (Prix Discovery).
  

„Nu e locul tău aici” este un film de lungmetraj realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei din România.

Produs de Fantascope Films, în colaborare cu Scharf Film Production, Avanpost, Adrian Văncică, Earlybird și Școala de Film, filmul este reprezentat internațional de Reason8 Films.

The post Adrian Văncică a câștigat premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Sarajevo appeared first on Cultura la dubă.