Stema Partidului Comunist Român, cu celebrele însemne secera și ciocanul, și stema Republicii Socialiste România, sunt expuse la etajul 1 al Operei Naționale București, chiar lângă intrarea în biroul directorului adjunct. Alături de acestea, pe același etaj și în foaier sunt expuse costume din istoria operei.

Însemnele comuniste, de mari dimensiuni, sunt arătate publicului fără un context explicativ care să vorbească despre abuzurile regimului comunist, considerat prin lege un regim “ilegitim și criminal”. Ele se află într-un spațiu public, frecventat de spectatorii prezenți la evenimentele ONB.

Sunt însoțite doar de două etichete printate pe hârtie, pe care scrie: “Stema Partidului Comunist Român valabilă din anul 1965, când Partidul Muncitoresc Român a fost transformat în Partidul Comunist Român. A fost amplasată în foaier, deasupra intrării principale în sală până în anul 1990” și “Stema Republicii Socialiste România valabilă din anul 1965, când Republica Populară Română a devenit Republica Socialistă România. A fost amplasată deasupra scenei până în anul 1990.”

Într-un răspuns oferit pentru Cultura la dubă, directorul Operei Naționale București, Daniel Jinga, susține că:

“Opera Națională București găzduiește în această perioadă, în foaierul principal, o expoziție muzeală dedicată patrimoniului și istoriei instituției — de la începuturile sale și până în prezent. Printre exponate se regăsesc și elemente decorative și embleme utilizate de-a lungul timpului, inclusiv din perioada comunistă a Teatrului Național de Operă și Balet. Acestea sunt prezentate exclusiv din rațiuni istorice și documentare, fără nicio intenție de evocare sau promovare a unei ideologii.

Opera Națională București își reafirmă misiunea de promovare a libertății de expresie, a valorilor europene și a diversității culturale prin proiecte educative și artistice.”

Pe de altă parte, directorul  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist, prof. dr. Daniel Șandru, susține că astfel de simboluri trebuie însoțite de texte care să explice publicului că ele aparțin sistemului totalitar și criminal. Altfel, ele pot fi interpretate greșit.

“În România nu există încă un cadru legislativ care să interzică simbolurile totalitarismului comunist, între care s-ar înscrie, evident, și stema RSR sau cea a PCR. În măsura în care acestea sunt expuse în spațiul public, însă, cred că devine o obligație morală, prin raportare la victimele acestui regim calificat oficial de la cel mai înalt nivel al statului român, încă din decembrie 2006, drept “ilegitim și criminal”, ca ele să fie însoțite de un text explicativ care să specifice faptul că reprezintă elemente simbolice ale discursului totalitar.

În cazul acesta cele două simboluri țin, desigur, de istoria funcționării Operei în perioada respectivă, însă consider că pot fi mult mai bine contextualizate, chiar în scop educativ. Subliniez, de asemenea, că în acest caz nu aș califica existența vreunei intenții nostalgico-totalitare, dar cred că e nevoie să fim atenți la nuanțe, mai cu seamă într-un context în care instrumentalizarea politică a acestei nostalgii a devenit, din păcate, o realitate.”, a declarat prof. dr. Daniel Șandru pentru Cultura la dubă.

Dragoș Neamu, expert muzeal și organizatorul Nopții Muzeelor în România, spune, de asemenea, că simbolurile regimurilor totalitare “se expun doar în cadrul unor expoziții tematice sau în muzee dedicate care se ocupă cu studiul, interpretarea și expunerea regimurilor totalitare. În orice altfel de context de expunere, aceste simboluri transmit mesaje confuze, cu sensuri multiple, nu mereu cele corecte, în care receptorul este ușor de manipulat fără o educație și o cunoaștere serioasă a istoriei.”

Acesta completează:

“Aici avem de-a face cu două simboluri binecunoscute ale regimului comunist, dominante prin dimensiuni, care izbesc privirea și sabotează orice interes natural de a mai citi acele texte minuscule care să explice intenția “curatorului”.

În mod normal, când ai de-a face cu asemenea simboluri sensibile, trebuie să le expui integrându-le într-un context istoric și scenografic suficient de puternic pentru a limpezi intențiile și pentru a spune povestea corectă față de ce reprezintă ele. așa cum sunt expuse aceste două simboluri se creează un precedent extrem de periculos.”

L-am întrebat și pe Dan Perjovschi, unul dintre cei mai relevanți artiști români contemporani, invitat să expună în cele mai mari muzee ale lumii, ce crede despre felul în care sunt expuse cele două obiecte la Opera Națională București.

“Este o lipsă de profesionalism și de asumare critică a istorie. Și se mai miră lumea de procentele lui Simion. Nu trebuie nici idei crețe și titluri tâmpite precum “Muzeul ororilor comuniste”, dar nici să tratezi istoria en passant. Trebuie asumat si spus pe limba omenească ce înseamnă aceste simboluri.

Daca stema României Socialiste o mai înțeleg, stema PCR nu. Dacă punea cineva zvastica, săreau de cur toți antifascistii. Daca pui simbolul dictaturii de stânga nu sare nimeni.

Iar acum să analizăm stema socialistă. E un rezumat Fake news sau Alternative Truth. Soarele prea mare înseamnă secetă și încălzire globală, sonda aia însemna poluare, iar brazii se tăiau aiurea și se exportau ieftin și în patria oamenilor muncii.”, declară Dan Perjovschi pentru Cultura la dubă.

Potrivit ONB, exponatele ar urma să fie vizibile până la sfârșitul lunii noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Stema PCR și stema Republicii Socialiste România, expuse la Opera Națională București appeared first on Cultura la dubă.

Principalul eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale va avea loc la Opera Națională București pe 15 ianuarie, de la ora 19.00. Spectacolul va fi susținut de Corul și Orchestra Operei Naționale București, iar dirijor va fi Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București.

Vor fi prezenți premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților – Marcel Ciolacu, ministrul Culturii – Lucian Romașcanu, Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, precum și alți demnitari și membri ai Corpului Diplomatic.

Printre artiștii prezenți la evenimentul organizat de Ministerul Culturii vor fi: Nicu Alifantis & Simphonicu, Vali Boghean Band, Ansamblul Anton Pann, Maia Morgenstern, Lari Georgescu, Marius Bodochi, Angela Ciobanu, Diana Decuseară, Dan Melnic, Alexandru Pleșca. Regie: Petru Hadârcă.

“Unul dintre cele mai prețioase bunuri ale acestei națiuni este, fără-ndoială, Cultura Română! Duminică, mai mult ca oricând, va fi prezent în mintea și în sufletul nostru cel care a marcat societatea românească prin opera sa, Ziua Culturii Naționale fiind în mod special aleasă în ziua în care s-a născut poetul național Mihai Eminescu, un reprezentant universal al culturii noastre.

Va fi o zi de dublă sărbătoare, în care aș vrea să simțim cu adevărat bucuria și semnificația unui asemenea moment și să ne amintim că principalul liant al unei societăți este și trebuie să rămână Cultura. Să ne lăsăm așadar încântați și alinați de tot ceea ce ne oferă, înclinându-ne în fața celor care fac posibil acest miracol. De la obiceiuri păstrate în toate colțurile țării, la oameni de cultură valoroși și artiști-tezaur care duc pretutindeni în lume frumusețea și unicitatea acestui neam, România reușește să rămână o destinație culturală cu tradiții de neclintit, dar deschisă, totodată, noutății”, a declarat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

România celebrează pe 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale și ziua nașterii lui Mihai Eminescu. Ca în fiecare an, Ministerul Culturii organizează o sesiune specială de finanțare dedicată acestei zilei. Proiectele câștigătoare anul acesta au fost anunțate AICI.

The post Politicienii vor sărbători Ziua Culturii la Opera Națională București appeared first on Cultura la dubă.

Acesta a obținut media generală 9.25, după ce s-a prezentat în fața unei comisii formate din Diana Baciuna – secretar de stat în Ministerul Culturii, Liliana Staicu – director al Orchestrelor și Corurilor Radio și Mihai Cosma – muzicolog.

Daniel Jinga a condus ONB în ultimul an, ca manager interimar, fiind de profesie dirijor.

Postul de manager general al ONB a fost mai mulți ani blocat de procese în instanță, după ce fostul director general al Operei Naționale București, Cătălin Ionescu a fost suspendat din funcție și cercetat pentru deturnarea de fonduri publice în complicitate cu alți inculpați, către firmele acestora. Prejudiciul adus este estimat la aproape 3.400.000 de lei.

The post Daniel Jinga este noul manager general al Operei Naționale București pentru următorii 5 ani appeared first on Cultura la dubă.

Opera Națională București și Teatrul Național București vor organiza două spectacole pilot, sub îndrumarea unui grup de lucru interministerial, pentru a testa modul în care spectatorii se vor putea întoarce în sălile de spectacol, fără ca sănătatea lor sau a artiștilor să fie pusă în pericol.

Deocamdată, se discută inclusiv despre un număr de 1000 de spectatori.

“Este un concert pilot, un concert în urma căruia autoritățile centrale doresc să probeze, așa cum au făcut și alte state europene, dacă vaccinarea și testarea, folosite în mod adecvat, pot readuce publicul în sala de concert, în condiții de siguranță sanitară.

În public vor fi cei care vor dori să facă dovada testării, cu cel mult 48h înainte, sau dovada vaccinării. Se vorbește și despre acceptarea testului de anticorpi, dar toate aceste norme urmează să ne fie comunicate. Eu nu îmi voi da cu părerea în ceea ce privește normele sanitare. S-a creat un grup de lucru între Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății, iar noi așteptăm concluziile lor.” – a declarat Daniel Jinga, manager interimar al ONB, pentru Cultura la dubă.

Concertul va fi unul din repertoriul deja existent la ONB și ar urma să aibă loc la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Conform conducerii ONB, majoritatea artiștilor sunt deja vaccinați și dornici să concerteze.

“Eu, personal, mă gândesc la Festivalul Enescu deoarece ar fi păcat să se întrerupă un lung șir de concerte bi-anuale. Deci demersul nu ne privește pe noi și atât, suntem solidari cu toți cei din domeniu.

Cei 1000 de spectatori, dacă vor face dovada unui test sau a vaccinării, vor mai fi distanțați?

Eh, aici e discuția. De exemplu, la Barcelona nu au fost distanțați și masca a fost opțională și totul a funcționat. Avem exemple de bune practici și din Germania, de la Filarmonica din Berlin. Ei au deja acolo un protocol cu Ministerul Sănătății.

Mergem și pe speranța că până la vară se vor vaccina mulți români și lucrurile vor sta altfel.

1000 de spectatori ce capacitate din sala Operei reprezintă?

100%. Avem aproape 1000 de locuri.

Deci nu este posibilă distanțarea la 1000 de spectatori.

Da, dar acest lucru încă se discută în cadrul comisiei interministeriale.

Așadar, cifra de 1000 nu este stabilită?

Nu, nu este stabilită, normele urmează să fie stabilite.”, a mai declarat Daniel Jinga pentru Cultura la dubă.

De cealaltă parte, Sala Mare a TNB are o capacitate de 940 de locuri, deci nici în acest caz nu ar fi distanțați spectatorii, dacă se va decide această formă de testare.

The post Spectacole pilot, cu spectatori, la Opera Națională București și la TNB, în vederea redeschiderii sălilor appeared first on Cultura la dubă.

Daniel Jinga a fost numit de către ministrul Culturiii, Bogdan Gheorghiu, în funcția de manager interimar al Operei Naţionale Bucureşti, după înlăturarea managerului interimar Fănel Ignat.

Daniel Jinga este Maestru de Cor și Director Artistic al Operei Naţionale Bucureşti, Dirijor Principal al Filarmonicii Muntenia din Târgoviște și al Orchestrei Metropolitane București, dirijor fondator al Corului de Cameră „Accoustic”.

Numele său a fost legat recent de un scandal născut după Ziua Culturii Naționale, când a dirijat un concert playback, finanțat de Institutul Cultural Român, după cum Cultura la dubă a scris AICI.

Altfel, în calitate de dirijor al Orechestrei Metropolitane București, Daniel Jinga a colaborat cu nume precum Marcel Pavel, Smiley și avea în plan un concert cu Fuego în 2020, suspendat din cauza pandemiei.

Postul de manager de drept al Operei Naționale București este ocupat de către Alexandru-Cătălin Ionescu, al cărui contract de management a fost suspendat până când va exista o hotărâre definitivă în dosarul penal în care acesta este anchetat.

Potrivit rechizitoriului din acel dosar, în anul 2006, pe când era director general al Operei Naționale București, Cătălin Ionescu ar fi deturnat fonduri publice în complicitate cu alți inculpați, către firmele acestora. Prejudiciul adus este estimat la aproape 3.400.000 de lei.

De asemenea, un alt fost manager interimar, Beatrice Rancea, este anchetată într-un dosar care privește fraude fiscale.

The post Daniel Jinga este noul director interimar al Operei Naționale București appeared first on Cultura la dubă.

Cea mai critică reacție vine din partea baritonului român stabilit la Paris, Vlad Crosman. Într-o postare pe pagina sa de facebook, acesta critică ICR pentru că a susținut un astfel de concert din bani publici.

“Cum putem să continuăm să tăcem și să nu spunem nimic la apariția unor astfel de evenimente “culturale” pe bani publici?

Vlad Crosman, bariton

Tăcerea ne face complici la procesul de distrugere și bagatelizare a unui standard de decență și calitate pe care orice eveniment, mai ales organizat sub egida Institutului CULTURAL Român, este dator să îl aibă. Indiferent de implicarea politicului sau a diverselor intervenții nepotismo-amantismo-amicalo-dacice, de multe ori inevitabile, din păcate. ” a scris baritonul Vlad Crosman.

În programul concertului au fost „Rapsodia a II-a“ de George Enescu, „Valurile Dunării“ de Iosif Ivanovici, „Aria Dochiței“ de Gherase Dendrino, „Limba noastră“ de Ion Aldea Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru, orchestrație Cristian Faur, „La Oglindă“, pe versuri de George Coșbuc, orchestrație Marius Cristescu, „Vai, bădiță, dragi ne-avem“, „Dragu-mi-i, mândro, de tine“ și „Floricică de pe apă“ de Tiberiu Brediceanu, „Fata din Carpați“ de Ioan Chirescu, „Ochiul tău iubit“ de Eugen Doga, pe versuri de Mihai Eminescu, „Balada pentru vioară și orchestră“ de Ciprian Porumbescu.

În imagini pot fi obervate mai multe momente în care soprana Alexandra Coman mimează cântarea (de exemplu, la min. 49.20), iar mima nu se suprapune corect cu sunetul.

Surse din cadrul orchestrei ne-au declarat că toți muzicienii au fost nevoiți să înregistreze anterior concertul, fiindcă, din cauza restricțiilor impuse de autorități, nu se puteau afla în număr mare pe scenă. Astfel, concertul a fost înregistrat cu două serii de muzicieni, iar ulterior au fost suprapuse sunetele. De asemenea, ni s-a transmis că repertoriul a fost ales pentru a fi pe placul unui public larg, nu pentru elită.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la dirijorul Daniel Jinga, însă acesta nu a dorit să comenteze. Am contactat-o și pe soprana Alexandra Coman, dar nu a răspuns până la ora publicării articolului.

Am solicitat și Institutului Cultural Român un punct de vedere. Articolul este în curs de actualizare.

The post ICR a transmis de Ziua Culturii un concert playback appeared first on Cultura la dubă.