Parlamentul dezbate azi legea privind bugetul de stat pe 2025, iar bugetul alocat Ministerului Culturii, mai mic cu 1,16% față de anul trecut, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate. “Întotdeauna e loc de mai bine”, a declarat ministrul Culturii, Natalia Intotero.

Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a criticat azi, pe pagina sa de facebook, noul buget alocat culturii. Critica vine și în contextul în care aceasta a fost ținta acuzațiilor politice în scandalul expoziției organizate de Muzeul Național de Istorie a României în Olanda, fără hotărâre de guvern, așa cum prevedea legea la acel moment.

Raluca Turcan subliniază că bugetul scade cu 1,16% față de mandatul său, adică de la 1,42 miliarde lei în 2024 la 1,40 miliarde lei în 2025. Raportat la PIB, bugetul pentru cultură ajunge astfel la 0,07%. Totuși, fostul ministru nu precizează că în 2024 execuția bugetară a fost de 1 miliard din 1.42 de milioarde disponibile, adică ministerul pe care l-a condus nu a cheltuit toți banii pe care i-a avut la dispoziție.

“Teatrele, muzeele, operele și toate instituțiile Ministerului Culturii vor avea bani mai puțini: -6,15% la credite bugetare și -14,78% la credite de angajament.

– Cheltuielile de capital scad dramatic, cu -83%, deși exact aici este nevoie de cele mai mari investiții pentru instituțiile de cultură.

– Industria cinematografică este lovită puternic – de la 123 milioane lei în 2024, ajunge la doar 50 milioane lei, mult sub necesarul de 192 milioane de lei credite bugetare și 273 milioane credite de angajament!

– Evenimentele culturale, proiectele deja începute și finanțarea programelor existente riscă sa fie sever afectate.

În bugetul Ministerului Culturii:

• investiția programelor cu finanțare rambursabilă este diminuată cu 70 milioane de lei la credite bugetare (necesar 100 milioane de lei, alocat 30 de milioane de lei) ceea ce face ca finanțarea lucrărilor de proiectare și execuție la: Muzeul National de Istorie al României, Teatrul Național Marin Sorescu – Craiova, Vila Ion C. Brătianu – București, Muzeul Brătianu Ștefănești – Argeș, Teatrul Național și Opera din Cluj, Muzeul Revoluției din Timișoara sa fie puternic afectată. Sunt în implementare trei acorduri cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea infrastructurii culturale din România, cu termene stricte, iar creditele bugetare aprobate sunt mult sub ceea ce este necesar pentru plata contractelor în derulare.

În concluzie, mai puțini bani, poate mai puțină cultură și, cu siguranță, mai multă indiferență. Dacă cineva se întreabă cât valorează cultura în România, răspunsul este clar: exact 0,07% din PIB!”, a scris Raluca Turcan.

De cealaltă parte, actualul ministru al Culturii, Natalia Intotero, a dat de înțeles că nu poate decât să se conformeze cu decizia Ministerului Finanțelor: “Nu noi am renunțat, ci a fost decizia venită de la Ministerul Finanțelor. Desigur că astăzi, prin votul Parlamentului, dânșii puteau să suplimenteze sau să fie de acord cu această sumă. Așa cum am prezentat, bugetul este alocat pentru instituții, nu pentru proiecte’, a declarat Natalia Intotero în Parlament.

Potrivit programului de guvernare al PSD, industria cinematografică și patrimoniul sunt prioritățile Ministerului Culturii pentru anii 2024-2028.

În realitate, scăderea bugetului va afecta exact aceste domenii.

CELE TREI PROIECTE MAJORE PENTRU REABILITAREA PATRIMONIULUI

Potrivit Documentului sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale Ministerului Culturii, sunt prevăzute trei proiecte principale bazate pe împrumuturi primite de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru consolidarea patrimoniului din România, la care Guvernul României trebuie să contribuie, la rândul său cu anumite procente.

Este vorba despre două acorduri obținute în 2006 și unul obținut în 2021.

Proiectul F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din Romania prevede un împrumut în cuantum de 68% din totalul costurilor, 32% fiind acoperit de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului este de 114.878.000 Euro net. Acordul de împrumut se referă la finanțarea reabilitarii unui număr de 16 monumente istorice, în care funcționează instituții publice de cultură, dintre care 13 au fost finalizate si redeschise publicului.
Rata de implementare a proiectului este de 90%.

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:

• Finalizarea contractului „design & build” la Biblioteca Franceză „Omnia” Craiova.

• Continuarea investiției la Palatul “Cantacuzino”, aparținând Muzeului Național “George Enescu” prin licitarea restului de executat. De mai bine de un an, șantierul este blocat după ce firma contractată inițial a executat doar 25% din lucrări în 2 ani.

• Cultura la dubă a scris atunci despre situația de la Palatul Cantacuzino de la Calea Victoriei – Muzeul Național George Enescu.

• Tot acest acord din 2006 prevede și inițierea proiectării, finalizarea acesteia și atribuirea contractului de lucrări de restaurare a Muzeului “Kalinderu”, aparținând Muzeului Național de Artă a României și închis publicului de
  mai mulți ani.

Proiectul F/P 1572 (2006) prevede un împrumut ce reprezintă 50% din totalul costurilor, restul de 50% fiind acoperit de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului este de 233.980.000 Euro net. Acordul de împrumut se referă la finanțarea finalizării construcției, renovarea sau reabilitarea unui număr de 5 clădiri culturale de interes public în care funcționează instituții de cultură de maximă importanță, dintre care 3 au fost finalizate și redeschise
publicului.
Rata de implementare a proiectului este de 94%.

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:

• Atribuirea contractului de lucrări și demararea investiției la Sala „Omnia” din București, aflată în folosința Centrului Național al Dansului
• Finalizarea proiectării la Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 și obținerea avizelor pentru aceasta.

Proiectul LD 2097 (2021) se referă la cel mai mare împrumut accesat pentru cultură – 270.000.000 Euro
net, reprezentând 80% din valoarea proiectelor de reabilitare, restul de 20% fiind responsabilitatea Guvernului României.

Proiectul a fost început efectiv în 2023, iar în prezent se desfășoară următoarele activități: Faza PUZ de proiectare la Muzeul Național al Revolutiei Anticomuniste, în curs de avizare, iar pana la finele anului 2025 se vor finaliza toate celelalte faze.

Este în curs de proiectare faza DALI pentru obiectivele:

• Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova
• Așezămintele „Brătianu”, București
• Vila „Florica”, Ștefănești, jud. Arges
• Conacul „Varnav Liteanu”, Liteni, jud. Suceava
• Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Română, Cluj- Napoca
• Muzeul Național de Istorie a României, București

Acțiuni previzionate pentru anul 2025:
Continuarea activității în cadrul proiectului prin finalizarea proiectărilor licitate în 2023-2024 și
avizarea acestora la toate fazele, precum și:
Licitarea fazelor de proiectare rămase de elaborat ulterioare fazei DALI și a lucrărilor în cadrul
contractelor design&build pentru 6 dintre cele 8 obiective ale proiectului.

• Finalizarea proiectării și avizarea acesteia pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste
• Inițierea procedurii de achiziție pentru contractarea serviciilor de proiectare la faza DALI pentru
  noua sala de spectacole a Operei Naționale Iași.
  

SITUAȚIA DE LA MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

După cum Cultura la dubă a scris AICI, pe larg, consolidarea Palatului Poștelor, clădirea de pe Calea Victoriei care găzduiește Muzeul Național de Istorie a României, a început în 2002 și ar fi trebuit să se termine în 2006.

Valoarea proiectului se ridica atunci la 4 milioane de dolari, dar firma de construcții a intrat în conflict cu Ministerul Culturii, după ce a crescut suma inițială de mai multe ori, prin acte adiționale. Consolidarea s-a realizat în proporție de 40%, iar șantierul a fost abandonat, potrivit specialiștilor, afectând și mai tare clădirea, fiindcă partea consolidată apasă mai tare pe cea fragilă.

Au urmat mulți ani de procese până când MNIR a putut organiza, alături de Ministerul Culturii și Ordinul Arhitecților din România, un concurs internațional de arhitectură. De această dată, bugetul pentru consolidare și modernizare a muzeului se ridica la 100 de milioane de euro.

Dar conducerea MNIR a intrat în conflict atât cu OAR, cât și cu firma câștigătoare a concursului. Au urmat alți ani de procese, timp în care clădirea s-a degradat, muzeul a rămas închis în proporție de 80%, iar cele mai multe dintre zecile de mii de piese de patrimoniu au rămas închise în cutii și lăzi.

În prezent, proiectul de consolidare și modernizare a MNIR este gestionat de Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii și se află în faza DALI – Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție.

Aceasta presupune realizarea unui nou studiu tehnic, în baza căruia vor fi stabilite actualele nevoie ale clădirii, precum și indicatorii tehnici și economici necesari.

Cel mai probabil, șantierul de la MNIR nu va începe nici în următorii ani, dat fiind că Guvernul nu a găsit încă un spațiu de depozitare a patrimoniului existent la MNAR, mutare ce presupune investiții în sisteme de climatizare și securitate, transport și pază.

Doar Copia Columnei lui Traian, piesa centrală a muzeului, însumează câteva tone și ar fi nevoie de un efort uriaș pentru mutarea ei.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Bugetul Ministerului Culturii pe 2025, redus cu 1,16%. Industria cinematografică și patrimoniul construit, puternic afectate appeared first on Cultura la dubă.

Într-un răspuns către Cultura la dubă, Ministerul Culturii precizează următoarele:

“Având în vedere că SC Eldiclau SRL și-a dovedit incapacitatea de a gestiona obligațiile asumate prin contractul referitor la consolidarea și restaurarea Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”:

• s-a luat decizia de a nu prelungi contractul cu această firmă;
• s-a blocat garanția de bună execuție constituită până în prezent în cadrul contractului, în valoare de 929.025 lei în contul deschis la dispoziția Autorității Contractante;
• Ministerul Culturii s-a înscris la masa credală pentru recuperarea creanțelor;
• după estimarea contabilă și judiciară a prejudiciului, vom acționa în instanță executantul;
• vom emite certificat constatator negativ pentru executant, astfel încât acesta să nu mai poată participa la proceduri de achiziție ulterioare.”

Până în prezent, firma Eldiclau din județul Dolj, deținută în acte de Ștefania Dincă, a încasat 2 milioane de euro. Ministerul Culturii susține că nu au fost plătite lucrări care nu au fost executate.

După estimarea contabilă și judiciară a prejudiciului, Ministerul Culturii afirmă că va acționa executantul în instanță și va emite certificat constatator negativ pentru acesta, ceea ce l-ar împiedica în viitor să participe la licitații publice cu statul român.

SC Eldiclau SRL a primit de-a lungul ultimilor ani proiecte de la SRI și DIPI – departamentul de servicii secrete al Ministerului de Interne, Spitalul Universitar de Urgență București, precum și o importantă lucrare la Aeroportul din Timișoara.

Ministerul Culturii va organiza o nouă licitație pentru redeschiderea șantierului și finalizarea lucrărilor de la Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei și Casa Memorială George Enescu.

Detalii AICI.

The post Ministerul Culturii va da în judecată firma de construcții Eldiclau pentru recuperarea prejudiciului produs la Muzeul Național George Enescu – Palatul Cantacuzino appeared first on Cultura la dubă.

Firma care a câștigat licitația are mai multe conexiuni politice și a primit de-a lungul ultimilor ani proiecte de la SRI și DIPI – departamentul de servicii secrete al Ministerului de Interne, Spitalul Universitar de Urgență București, precum și o importantă lucrare la Aeroportul din Timișoara.

În 2021, firma Eldiclau din județul Dolj, a câștigat licitația organizată de Ministerul Culturii, deși înregistra la stat datorii de milioane de lei.

Întârzierea procesului de consolidare reprezintă acum un pericol pentru Palatul Cantacuzino, iar lucrările vor putea fi reluate abia după organizarea unei noi licitații.

Ministerul Culturii nu a oferit până acum informații despre suma încasată de firma Edinclau și nici cum va recupera prejudiciul. Suma proiectului se ridică la 6 milioane de euro, iar banii sunt împrumutați de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“La finalul anului trecut, am luat decizia de a nu prelungi contractul de execuție a lucrărilor de restaurare și consolidare, întrucât la sfârșitul perioadei prevăzute în contract, lucrarea era realizată în proporție de doar 25%. Procedura prevede ca până la reluarea lucrărilor, obiectivul Palatul „Cantacuzino” care găzduiește acest Muzeu să fie pus în siguranță, pentru a nu se degrada.

Pentru că nu-mi doresc repetarea situației anterioare, ca o semnătură să dureze câteva luni sau hârtiile să se plimbe cu lunile între părțile implicate, m-am asigurat de:

-realizarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranță a acestui obiectiv de patrimoniu unic al moștenirii noastre culturale. În acest sens a fost publicat anunțul pentru contractarea acestor lucrări, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 16 ianuarie a.c. Termenul de execuție a lucrărilor de punere în siguranță este de 45 de zile de la emiterea Ordinului de începere a lucrărilor.

-demararea cât mai rapida a procedurilor de achiziții pentru lucrările de restaurare și consolidare rămase de executat.

-luarea măsurilor legale impuse de această situație critică.”, este mesajul publicat pe facebook de ministrul Culturii Raluca Turcan.

Firma Edinclau este înregistrată în județul Dolj, localitatea Carcea, și este deținută de Ștefania Dincă. În domeniul construcțiilor, Edinclau este cunoscută pentru peste 200 de contestații depuse la licitații publice, blocate ani întregi din această cauză. Inclusiv lucrările la Cazinoul din Constanța a fost întârziate în trecut din acest motiv.

Și lucrările la Palatul Cantacuzino ar fi trebuit să înceapă acum 15 ani, însă România a pierdut mai întâi primele fonduri puse la dispoziție de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, apoi procedura de achiziție a fost blocată de-a lungul timpului din cauza mai multor contestații.

Cultura la dubă a scris în repetate rânduri despre situația de la Muzeul Enescu și stadiul avansat de degradare a clădirilor.

ISTORICUL PALATULUI CANTACUZINO

Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din București a fost ridicat din dorința lui Gheorghe Cantacuzino, cunoscut drept “Nababul”. Acesta era unul dintre cei mai bogați români la începutul secolului 20. Arhitectul Ion Berindei a desenat planurile în 1898, iar palatul a devenit locul în care erau organizate cele mai exclusiviste petreceri ale vremii.

Dupa moartea fiului său, Mihail Cantacuzino, clădirea a revenit soției acestuia, Maruca Cantacuzino, una dintre cele mai importante figuri feminine ale epocii. Maruca a fost marea iubire a lui George Enescu, cu care s-a și căsătorit. După moartea compozitorului, Maruca a donat palatul și casa statului roman pentru ca ele să fie transformate în Muzeul George Enescu.

Palatul Cantacuzino este monument istoric de importanță națională și a fost clasat inclusiv în Patrimoniul European. În el erau expuse obiecte personale ale marelui compozitor și violonist, precum viorile sale, pianul, manuscrise ale operelor, fotografii, scrisori sau ochelarii de vedere.

The post Lucrările de consolidare a Muzeului Național George Enescu au fost blocate după ce firma a executat doar 25% din proiect, în termenul legal appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, și directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, au anunțat azi într-o conferință de presă că vor deschide în câteva zile licitația publică pentru demararea proiectului de consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeului Național de Istorie a României, care este închis în proporție de 80% încă din anul 2002. Proiectul va fi finanțat printr-un împrumut obținut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 100 de milioane de euro.

Un anunț similar a fost făcut în anul 2016, când pentru aceeași sumă obținută printr-un acord similar, urma să înceapă un amplu proiect de consolidare a clădirii și modernizare a muzeului. Atunci, printr-un parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, a fost organizat un concurs internațional de soluții arhitecturale, iar o firmă din România a fost desemnată câștigătoare de către juriul format din specialiști străini și români. Deși din juriu a făcut parte și directorul muzeului, acesta a constestat proiectul câștigător și au urmat 7 ani de procese cu studioul de arhitectură câștigător și cu Ordinul Arhitecților din România, timp în care starea clădirii s-a degradat, iar România a pierdut atât banii investiți în concursul de arhitectură, cât și șansa de a pune pe picioare noul muzeu.

Cultura la dubă a urmărit subiectul în tot acest timp și a spus întreaga poveste AICI.

“În ceea ce privește concursul de soluții din 2016, pot să spun, fără posibilitatea de a greși, că a fost un uriaș eșec care a avut drept consecință aruncarea unei instituții într-o situație și mai complicată decât era înainte. Am câștigat la toate instanțele, s-a rezolvat din punct de vedere juridic, acum suntem în faza în care ne mai judecăm cu Ordinul Arhitecților din România pentru recuperarea prejudiciului.

Acel concurs de soluții reprezintă o rușine pentru toți cei care au participat. De fapt, a fost un fals uriaș și, din păcate, justiția nu și-a făcut până la capăt datoria. Acolo au fost lucruri extrem de grave.

Ce veți face acum diferit?

Partea de proiectare și execuție va fi coordonată de Unitatea de Management a Proiectului. Sunt convins că vor căuta și soluția tehnică și soluția legală mai bună, pentru ca atât la proiectare, cât și la execuție, să participe firme care au capacitatea să ducă asemenea proiecte la bun sfârșit.”, a declarat azi Enernest Oberlander Târnoveanu, managerul MNIR.

“Evident că ne dorim să câștige licitațiile cele mai bune firme care să lucreze cu proiectanți și cu restauratori, să fie o lucrare de calitate, însă trebuie să recunoaștem cu toții că în România am avut și exemple neplăcute. Dar, până la urmă, legea achizițiilor e sfântă, e cea care se aplică acestor lucrări, și sper ca la licitație să se prezinte firme care să înțeleagă responsabilitatea acestei investiții”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Cele 100 de milioane de euro împrumutate de la Banca de Dezvoltare fac parte dintr-un acord amplu, de 270 de milioane de euro, alocat consolidării și retaurării unor obiective de patrimoniu din România. Primul obiectiv finalizat este Palatul Culturii din Iași, iar în lucru se află restaurarea Palatului Cantacuzino de pe Calea Victoriei, care găzduiește Muzeul Național George Enescu.

Alte obiective care ar urma să intre în procese similare sunt Teatrul Marin Sorescu din Craiova, Opera și Teatrul Național din Cluj, o nouă sală de concerte pentru Opera din Iași, Vila Florica din Județul Argeș, precum și Muzeul Revoluției din Timișoara. Raluca Turcan a anunțat că a demarat proceduri pentru obținerea unui nou acord de împrumut, care are viza restaurarea Operei Naționale București și a Sălii Palatului, ori construirea unei săli de concerte în București, o promisiune deja obișnuită a fiecărui ministru al Culturii.

Reprezentantul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii nu a știut să spună azi, în conferința de presă, care sunt condițiile returnării banilor împrumutați.

“Durata acordului este până în 2027. Asta înseamnă că toate obiectivele trebuie să fie gata până atunci. Dacă atunci vor fi contracte în derulare, acordul nu se va întrerupe, ci va fi prelungit prin hotărâre de guvern.

Costul creditului este un atribut care ține de Ministerul de Finanțe, Ministerul Culturii nu gestionează o relație strict financiară cu banca. Plata împrumutului, dobânzile, din cultura mea generală vă spun că sunt variabile. Valoarea totală a dobânzilor nu vă poate spune nimeni, nici măcar Ministerul de Finanțe.”, a declarat Diana Gorjan, din partea Unității de Management a Proiectului.

România ar fi putut obține fonduri europene nerambursabile pentru acest proiect și celelalte prevăzute în acord, însă restaurarea patrimoniului construit nu a fost cuprinsă în PNRR, a declarat azi chiar ministrul Turcan.

Prin urmare, statul român împrumută 270 de milioane de euro și nu știm, momentan, cât va trebui să returneze Băncii Europene de Dezvoltare a Consiliului Europei.

“Marea provocare” – mutarea celor 700.000 de obiecte de patrimoniu

Până ca modernizarea muzeului să devină realitate, mai este cale lungă. Cea mai mare “provocare”, așa cum afirmă și autoritățile, este mutarea patrimoniului deținut de MNIR. Vorbim despre sute de mii de obiecte de arheologie fragile, bijuterii extrem de prețioase, tablouri, cărți, etc.

De peste 20 de ani, Ministerul Culturii și conducerea muzeului caută spații pentru adăpostirea în condiții propice a acestor valori.

Nici azi, în conferința de presă, responsabilii nu au putut indica o soluție concretă. Ministrul Turcan promite că va cuprinde în bugetul pe 2024 o sumă alocată procesului de mutare, fără să spună care va fi această sumă.

“Avem mai multe oferte, o să căutăm oferta care va corespunde cel mai bine condițiilor de preț și de siguranță pentru patrimoniu. Avem deschisă și posibilitatea unei colaborări cu MAPN. Așadar noi vom bugeta pe oferta care vom aprecia că răspunde solicitărilor noastre, dacă vom face și economii, cu atât mai bine.”, a completat Raluca Turcan.

Muzeul Național de Istorie a României deține cel mai bogat patrimoniu al României, după Banca Națională. Este găzduit de Palatul Poștelor, o clădire simbol de pe Calea Victoriei, veche de mai bine de 120 de ani. Starea avansată de degradare a palatului reprezintă un risc zilnic pentru angajații muzeului, vizitatori și patrimoniu, în eventualitatea producerii unui cutremur major. Aflați mai multe AICI.

The post După 21 de ani, Muzeul Național de Istorie a României ar putea fi consolidat și restaurat. Ministerul Culturii promite un nou proiect în valoare de 100 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

În ultimii 20 de ani clădirea fusese lăsată în paragină și ajunsese un focar de infecție în mijlocul capitalei. În mandatul său, Gabriela Firea a renovat fațada, dar structura clădirii a rămas șubredă.

Actualul proiect, depus de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), presupune consolidarea seismică și renovarea energetică moderată a clădirii. Perioada de implementare este de 3 ani și 4 luni de la semnarea contractului de finanțare.

Blocul Rosenthal a fost construit după planurile lui Radu Dudescu, la acea vreme arhitectul șef al Băncii Naționale a României.

Timp de 30 de ani a găzduit “Casa de Pensiuni, Împrumuturi și Ajutoare” a angajaților BNR. Din anul 1968, a fost sediul Băncii Române de Comerț Exterior. După 1999, imobilul nu a mai avut vreo utilitate publică.

Imobilul a fost printre primele din București care avea prăvăliile retrase de la bulevard și care a permis trecătorilor să circule pe sub coloane. Numele l-a căpătat de la magazinul cu porțelanuri de lux Rosenthal, pe locul căruia a fost ridicată clădirea.

Potrivit primarului Nicușor Dan, după consolidare, imobilul va fi folosit drept clădire administrativă.

The post Blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei va fi restaurat prin PNRR. Lucrările vor costa 8 milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

Teatrul Național Târgu Mureș, una dintre cele mai importante instituții de cultură din România, aflată în subordinea Ministerului Culturii, a publicat azi un apel la solidaritate, adresat politicienilor din județul Mureș, în vederea reabilitării clădirii în care își desfășoară activitatea.

Potrivit instituției, deși a făcut numeroase cereri către Ministerul Culturii, clădirea nu a fost niciodată reabilitată de 49 de ani, de când a fost dată în folosință.

Iată textul adresat politicienilor români:

“Apel la solidaritate: sprijin pentru lucrări de consolidare a Teatrului Naţional Târgu-Mureş

Teatrul Naţional Târgu-Mureş este cea mai mare şi mai importantă instituţie culturală a judeţului: formatoare de identitate, modalitate educativă informală şi formă de divertisment care deserveşte un public din oraş, din judeţ şi din regiune.

Totodată, această instituţie sprijină literatura, muzica şi celelalte arte conexe de zeci de ani. Nu în ultimul rând, suntem ambasadori şi în străinătate ai specificului local: de la Chişinău până la Varşovia, Budapesta sau Subotica. Teatrul nostru, în ultimii ani, a câştigat un public larg; comparativ cu numărul vizitatorilor şi populaţia oraşului, ne situăm pe primul loc în ţară, având anual aproximativ 100 000 de beneficiari.

La ora actuală am ajuns într-o situaţie în care toate resursele noastre de a influenţa finanţatorul principal s-au epuizat. Ne adresăm dumneavoastră pentru a ne sprijini şi a ne ajuta în reabilitarea clădirii în care se pune tot mai stringent problema siguranţei desfăşurării activităţii creatoare şi a muncii administrative.

Clădirea a fost construită în anii ’60, inaugurată în 1973, şi de atunci nu s-a efectuat niciodată o reabilitare profesionistă prin care ar creşte siguranţa artiştilor, confortul publicului şi, nu în ultimul rând, ar scădea costurile la electricitate şi la factura de încălzire.

Vă rugăm ca, prin resursele dumneavoastră, să ne sprijiniţi pentru a obţine decizii pozitive la numeroasele noastre cereri depuse de-a lungul timpului.

Judeţul Mureş este, poate, cel mai diversificat judeţ al României în ceea ce priveşte componenta etnică. Ar fi un gest extraordinar dacă dumneavoastră, reprezentanţi ai diferitelor partide, etnii şi statuturi sociale, v-aţi uni cu toţii pentru a sprijini Teatrul Naţional Târgu-Mureş pentru ca această instituţie să funcţioneze în condiţii demne şi pentru a putea, astfel, continua misiunea care îi revine în cadrul culturii naţionale şi europene.

Conducerea Teatrului Naţional Târgu-Mureş, Scrisoare deschisă adresată parlamentarilor din judeţul Mureş”

Directorul Teatrului Național Târgu Mureș este Attila Gáspárik.

The post Teatrul Național Târgu Mureș, scrisoare deschisă către politicieni pentru reabilitarea clădirii: “Toate resursele noastre de a influenţa finanţatorul principal s-au epuizat.” appeared first on Cultura la dubă.

După acea perioadă, în care imaginea Bulandra a fost umbrită de scandaluri, și după 2 ani de restricții impuse de pandemie, un nou spectacol readuce Bulandra în atenția publicului, reamintind de gloria de altădată, când oamenii stăteau la coadă la bilete.

În zilele noastre, biletele puse în vânzare la “Tatăl”, cu Victor Rebengiuc în rol principal, s-au epuizat online în câteva ore. “Tatăl” nu este doar un spectacol emoționant, ci este un simbol al revenirii lui Victor Rebengiuc la Bulandra, teatrul care l-a consacrat.

De asemenea, anunțul marelui actor că acesta va fi ultimul său rol nou, a stârnit și mai mult interesul publicului.

Este un moment important în povestea Teatrului Bulandra, iar prezența lui Victor Rebengiuc are o forță uriașă, care poate însemna și mult așteptata renaștere a acestui loc încărcat de istorie.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă, managerul interimar Vlad Zamfirescu, vorbește despre acest punct de cotitură, povestește cum a revenit Victor Rebengiuc la Bulandra, dar și cum poate fi reclădit acest teatru, atât din punct de vedere artistic, cât și din punct de vedere administrativ și arhitectural. Clădirea Bulandra de la Izvor a fost pusă de Primăria Capitalei pe lista monumentelor istorice care ar putea fi consolidate prin PNRR.

***

Cine a venit cu propunerea acestui spectacol? Cum s-a legat colaborarea?

Eram într-o zi la repetiții, la “Cină cu prieteni”, și am primit o vizită neașteptată. Domnul Victor Rebengiuc a intrat pe ușa sălii Liviu Ciulei. Ne-am bucurat cu toții de vizită, evident.

Domnul Rebengiuc e o prezență extraordinară, o personalitate care, din momentul în care intră într-un spațiu, o sală de teatru în special, schimbă ritmul, energia, intensitatea emoțiilor. Nu sunt metafore, toți colegii mei pot confirma asta.

Deci, după ce a intrat, ne-a salutat, a glumit cu noi, mi-a spus că vrea sa vorbeasca ceva cu mine.

Ne-am așezat la masă și mi-a zis că și-ar dori să facă acest spectacol, “Tatăl”, la Bulandra. Inițial, proiectul era propus în alt teatru, dar domnul Rebengiuc și-l dorea la Bulandra.

Răspunsul meu, “Da, absolut!”. Sigur că situația financiară era extrem de complicată, cum se întâmplă peste tot în ultimii ani. Mai mult, trebuia să incepem producția unui alt spectacol pe sfârșit de an. Dar, în fata unui asemenea proiect, cu Victor Rebengiuc, nu mă puteam împiedica de niciun obstacol.

Evident, a fost o muncă de echipă. Tot teatrul s-a concentrat în jurul acestui proiect, iar lacrimile cu care mulți dintre noi a trebuit să ne luptăm după ce am văzut avanpremiera sunt cea mai bună dovadă că efortul a meritat.

Suntem cu adevarat onorați de prezența domnului Rebengiuc. Și suntem încântați că putem oferi publicului un asemenea spectacol.

Aveți toate reprezentațiile acestui spectacol sold-out și înțeleg că s-au vândut toate biletele în câteva ore. De când nu s-a mai întâmplat asta la un spectacol al Teatrului Bulandra?

În general, Bulandra nu a suferit de lipsa de public. Chiar și în momentele cele mai dificile, Bulandra, potrivit statisticilor, a fost și a ramas unul din teatrele cele mai cautate de către spectatori.

Și asta se datorează unor personalități marcante ale teatrului romanesc, care și-au lăsat amprenta asupra acestui teatru. Dar acum evident că a fost ca o explozie.

Telefoanele nu se mai opreau. Inclusiv eu am fost sunat în prima zi de cel puțin 40 de ori, pentru a fi intrebat cum se mai poate găsi încă un bilet.

Ba chiar un prieten mi-a arătat o poză cu două bilete la vânzare pe olx la suprapreț. A fost un boom. Și este în continuare.

De curând, am scos la vânzare trei reprezentații care s-au vândut în câteva ore. Două-trei ore. E un fenomen care ma bucură extraordinar, atât pentru că dovedește admirația publicului pentru domnul Victor Rebengiuc, un imens reper artistic, cât și pentru că demonstrează capacitatea teatrului de a schimba societatea, de a o face să evolueze, de a stimula curiozitatea, emoția, căutarea unor valori autentice. E un aspect esențial, cred.

Mai ales că, uneori, apar și abordări care susțin că teatrul, în special, arta, în general, sunt preocupari mai puțin relevante. Chestiuni secundare. Astfel de abordari sunt cel puțin mioape, pentru a evita cuvinte mult mai grele.

Arta oferă identitate, sens, continuitate.

Vârfuri culturale de anvergura domnului Rebengiuc ne arată ce potențial avem și, înca mai important, ne reamintesc că avem responsabilitatea de a nu ne irosi potențialul.

Teatrul nu este doar o categorie bugetară minusculă, mai mereu subfinanțată. Teatrul este, poate fi, atât o oglindă a lumii, a adevărurilor ei, cât și o hartă care ne îndrumă către o versiune mai bună, mai deșteaptă, mai lucidă, a fiecăruia dintre noi.

Ca manager presupun că vă doriți să programați cât mai multe reprezentații. Dar trebuie să țineți cont în primul rând de disponibilitatea lui Victor Rebengiuc. Cum reușiți să găsiți un echilibru între cele două aspecte?

Simplu. Domnul Rebengiuc își dorește ca acest spectacol să se joace. Evident și noi ne dorim exact același lucru. Așa că programarea se face într-un ritm firesc.

Cum a fost la avanpremieră? Care a fost reacția publicului? Ce a zis domnul Rebengiuc după aceea?

Emoționant e puțin spus. Mi-am început cariera în acest teatru, sub mandatul domnului Rebengiuc.

Primul spectacol în care am jucat după angajare a fost alături de domnia sa, tot la sala Liviu Ciulei, în regia Cătălinei Buzoianu. Și iată că, după fix 25 de ani, ne-am regăsit într-o formulă oarecum asemănătoare.

Încă nu-mi vine să cred că am avut acest noroc, să pot fi o rotiță dintr-un asemenea întreg. Am fost foarte emoționat și în timpul și după avanpremieră. La fel ca mai toți colegii mei și persoanele din public.

Au fost evident, multe aplauze, urale, lacrimi. Marii artiști și spectacolele lor creează momente unice. Sincer, nu-mi amintesc exact ce a spus domnul Rebengiuc dupa spectacolul. Dar îi văd și acum zâmbetul, privirea, smerenia de artist autentic. Si cred că e posibil să fi zis ceva de genul.. “mâine când repetăm?”.

Vorbind puțin despre situația Teatrului Bulandra, sunteți manager interimar de aproape 2 ani. Ce știți despre organizarea unui concurs public pentru postul de manager general? Primăria ne-a transmis la începutul acestui an că pregătește concursul. Dar de atunci l-a tot pregătit și nu a fost anunțat nimic.

Din comunicările oficiale recente, înțeleg că pregătirele sunt aproape finalizate. Nu cunosc amănunte. E o chestiune care ține de Primărie, sunt mai multe teatre care trebuie să-și definitiveze echipa managerială.

Sigur că e natural și necesar ca Bulandra să aibă o conducere stabilă, cu un program transparent și criterii de performanță ce pot fi evaluate obiectiv, periodic.

Veți candida pentru postul deplin?

În momentul în care va fi comunicată o decizie oficială referitoare la organizarea concursului, voi lua o decizie. Pentru moment, mă interesează mult mai mult premierele teatrului, cât de curând vom avea o nouă producție, cu o distribuție exclusiv feminine, în care se regăsesc nume uriașe ale teatrului românesc; organizarea internă, consolidarea brandului Bulandra, parcurgerea etapelor procedurale necesare pentru renovarea cabinelor teatrului – pentru care Primăria Generală a prevăzut alocari bugetare.

Ce v-ați propus ca manager interimar și ce ați reușit să faceți din ceea ce v-ați propus?

Artistic, în aproape 2 ani, influențați dramatic de restricțiile impuse în pandemie, am reușit să scoatem 6 spectacole noi și suntem în repetiții cu al șaptelea. Am fost selectionați la festivalul International Shakespeare de la Craiova cu “Furtună”, în regia Adei Milea, și ulterior am fost selecționați la Festivalul International de la Gdansk – Polonia, unde vom participa la sfârșitul lui iulie.

Am echilibrat raportul între actorii angajați și colaboratori, astfel încât Teatrul Bulandra să nu mai joace pe minus.

Am reușit ca aproape 90% din trupa artistică angajată să fie angrenată în proiecte artistice. Mi-am dorit 100%, dar mai avem de lucru aici. 

Administrativ au fost mult mai multe, la acest capitol erau nenumarate de îndreptat. Mentionez ca Teatrul Bulandra a demarat procedurile pentru repararea cabinelor de la Sala Toma Caragiu, ca avem, în sfârșit, după 17 ani, parcări la ambele săli, că nu mai plouă în Sala Liviu Ciulei și că primăria a început demersul pentru consolidarea Sălii Liviu Ciulei.

Care este situația procesului cu fostul manager interimar Catinca Nistor?

Bulandra a câștigat pe fond în prima instanță, urmează recursul.

Probabil spre sfârșitul anului vom avea o decizie definitivă. Avocații teatrului se ocupă de acest caz care, din păcate, nu e singurul. Urmare a unei măsuri dispuse de Corpul de Control al Primarului General, Teatrul a deschis o acțiune civilă de recuperare a unui prejudiciu produs în perioada 2018-2019.

E vorba de un prejudiciu estimat de Corpul de control la peste 4 milioane de lei. În prezent, acest dosar civil este suspendat până la soluționarea cercetărilor penale efectuate de organele abilitate, tot ca urmare a sesizării Corpului de Control. Justitia va decide, lucrurile trebuie să-si urmeze cursul firesc.

De ce ar avea nevoie Teatrul Bulandra pentru a redeveni un reper artistic al teatrului românesc, la fel ca în perioada Ciulei – Pintilie?

De proiecte de anvergură cu texte semnificative și artiști pe măsură. Cred că cele 7 șapte producții realizate recent reprezintă un pas în acest sens. Mai e nevoie și de obiective artistice și de infrastructură clare și transparente.

De implicarea întregii echipe artistice, tehnice și administrative pentru a îndeplini obiectivele. De consolidarea comunicării cu publicul și platformele media. De parteneriate cu organizațiile nonguvermantale, cu mediul universitar de profil artistic, cu asociațiile profesionale. De sprijinul autorităților, în paralel cu atragerea finanțărilor suplimentare din zona privată. De proiecte dedicate tinerei generații – chiar în aceste zile pregătim ceva în acest sens.

Și, nu în ultimul rând, cred că avem nevoie noi, cei din echipa Teatrului Bulandra, să ne reamintim cum am vibrat și cum ne-am îndrăgostit de acest loc, de acest fenomen, care are o poziție aparte în peisajul cultural românesc. 

The post Vlad Zamfirescu, manager interimar Bulandra: “Avem nevoie ca noi, cei din echipa Teatrului Bulandra, să ne reamintim cum am vibrat și cum ne-am îndrăgostit de acest loc.” appeared first on Cultura la dubă.