Organizatorii subliniază că doar fanii înregistrați în formularul de check-in pot primi brățara de festival, pe baza unui abonament sau bilet de o zi, cu un cod de bare valid și o carte de identitate.

Cei care au cumpărat mai multe abonamente sau bilete pot efectua check-in-ul și pentru prieteni. În cazul în care posesorul unui abonament sau bilet dorește să-l transfere către o altă persoană, acesta trebuie să selecteze opțiunea de Transfer Bilet din contul său de check-in și să completeze datele persoanei care va primi biletul.

După realizarea cu succes a check-in-ului online, fanii își pot crea propriul Portofel de Festival. Astfel, fiecare participant își poate depune în avans bani pentru festival, prin selectarea serviciului de Top-up, care va fi disponibil de vineri, 2 august 2024.

Suma încărcată va fi transferată și activată pe brățara de festival la orice punct de Credit Point din festival. Această modalitate de încărcare va fi disponibilă și în timpul festivalului și poate fi accesată direct de pe telefon din aplicația UNTOLD.

Procedura de check-in online poate fi efectuată înainte de deschiderea festivalului, fanii care aleg să îl facă la fața locului vor achita o taxă de 25 euro, iar plata se va putea face exclusiv cu cardul la punctele dedicate de plată.

Organizatorii pun la dispoziția participanților spații de depozitare amplasate în afara festivalului, chiar lângă punctul de acces. Fanii pot închiria un locker pentru toate cele patru zile de festival pentru 200 de lei sau pentru o zi, în schimbul a 50 de lei.

Tinerii sub 18 ani trebuie să aibă la ei, pe lângă abonament sau bilet, actul de identitate și documentul care atestă acordul părinților, descărcabil de pe link-ul: bit.ly/untold-parental-consent.

Minorii sub 14 ani trebuie să vină însoțiți de un părinte și să dețină un bilet valid. Accesul în festival pentru minorii sub 14 ani este permis doar dacă sunt însoțiți de un părinte/tutore. Copiii sub 7 ani au intrare gratuită la festival.

PROGRAM PRE-FESTIVAL PENTRU RIDICAREA BRĂȚĂRILOR:

Organizatorii au pregătit un program pre-festival pentru ridicarea brățărilor. Fanii cu abonamente General Access sau VIP și Check-in-ul online își pot ridica brățările în avans la:

PLOOM Island (AFI Cotroceni, București): 02 – 05 august, între orele 14:00 – 22:00

PLOOM (Promenada Mall București): 02 – 05 august, între orele 14:00 – 22:00

PLOOM (Iulius Mall Cluj-Napoca):  02 – 06 august, între orele 14:00 – 22:00 (doar pentru cei peste 18 ani și pentru deținătorii de abonamente General Acces & VIP cu Check-in online).

Acest punct de ridicare a brățarilor de festival este disponibil doar pentru persoanele de peste 18 ani, care dețin abonamente General Access, cu Check-in online.

Iulius Mall (Atrium, Cluj-Napoca): 03 – 06 august, între orele 14:00 – 22:00 (doar abonamente General Acces & VIP cu Check-in online). Acest punct de ridicare a brățarilor de festival este disponibil și pentru minorii cu abonamente General Access, cu Check-in online. De la 14 ani în sus, aceștia au nevoie de acordul parental, iar cei sub 14 ani au nevoie de acordul parental și trebuie să fie însoțiți de un părinte/tutore. 

Pentru ridicare brățărilor pre-festival din aceste puncte, fanii vor achita o taxa de 25 de RON/brățară. Plata se va putea face exclusiv cu cardul la punctele dedicate de plată. 

Parcul Central “Simion Bărnuțiu”: 6-7 august, între orele 16:00 – 22:00, pentru deținătorii de abonamente General Acces, VIP și bilete DAY 1, cu Check-in online. 

Parcul Central “Simion Bărnuțiu”: 8-11 august, în intervalul orar 16:00 – 04:00, pentru fanii care dețin abonamente General Acces, VIP sau bilete de o zi, aferente fiecărei zile de festival. 

Minorii cu vârsta peste 14 ani au nevoie de acordul parental, iar cei cu vârsta sub 14 ani au nevoie de acordul parental și să fie însoțiți de un parinte/tutore.

Brățara de festival este realizată din plastic reciclat (RPET). Organizatorii au pregătit peste 100.000 de brățări de acces cu sistemul de plată integrat. În perimetrul festivalului vor exista peste 35 de puncte de încărcare a brățărilor. Pentru a evita aglomerația, se recomandă opțiunea de Top-up online.

Cei care și-au depus bani pe brățară și doresc să recupereze sumele necheltuite pot face acest lucru la oricare dintre punctele de Credit Point pe întreaga perioadă a festivalului sau la punctul din afara festivalului, până pe data de 12 august 2024, până la ora 17:00.

Participanții care au utilizat opțiunea Top-up online pot solicita restituirea sumelor necheltuite prin opțiunea Refund Online, completând formularul de refund disponibil în contul de festival până la data de 16 august 2024, ora 23:59.

Nu este permis accesul în festival cu: substanțe interzise, alcool, sticle (inclusiv sticle de parfum sau deodorant), biberoane, umbrele, produse cosmetice inflamabile, rucsacuri sau borsete mai mari de 29 cm X 21 cm X 12 cm, conserve, artificii, lasere, spray-uri, cuțite, arme, obiecte contondente, bannere susținute de bețe, scaune, lanțuri, articole pirotehnice, mâncare sau băuturi, animale, aparate foto sau video profesionale, inclusiv DSLR-uri cu obiective detașabile, orice obiecte care în pot răni alți participanți.

Toți fanii sunt sfătuiți să consulte lista cu obiecte interzise și să nu dețină asupra lor astfel de obiecte în cadrul festivalul. Lista completă a obiectelor interzise poate fi consultată pe site-ul oficial al festivalului  https://untold.com.

Este permis accesul cu medicamente însoțite de prescripție medicală, insulină, picături pentru uz medical, spray inhalator pentru astm, doar dacă posesorii prezintă o scrisoare medicală sau un document echivalent și în cantitatea maximă recomandată zilnic.

Ca urmare a regulilor foarte stricte în privința obiectelor interzise, persoanele responsabile cu securitatea și monitorizarea festivalului vor verifica în detaliu fiecare participant, iar orice obiecte interzise descoperite în urma verificării vor fi reținute la poartă, fără ca organizatorul să-și asume responsabilitatea pentru acestea.

Porțile UNTOLD se deschid joi, 8 august 2024, la ora 16.00. Accesul în festival se face în fiecare zi, între orele: 16.00 – 05.00.

The post Reguli de acces la UNTOLD, 8 – 11 august: formular de check-in obligatoriu, online sau la intrare appeared first on Cultura la dubă.

Electric Castle, unul dintre cele mai apreciate festivaluri de muzică din România, deschide azi cea de-a 10 ediție la Bonțida, județul Cluj. Accesul participanților se va face începând cu ora 14.00. Campingul EC Village așteaptă 18.000 de locuitori.

Massive Attack, Bring Me The Horizon și Chase & Status sunt printre headlinerii de anul acesta. Ar fi trebuit să urce pe scena principală și trupa Queens of The Stone Age, dar aceasta a anunțat în urmă cu două săptămâni că își anulează turneul european.

Alte nume care vor concerta sunt Paolo Nutini, Rema, Sean Paul, Palaye Royale, Kungs, Subcarpați, Vița de Vie, Irina Rimes sau Coma.

Brățările pot fi ridicate, fizic, din locații dedicate din București și Cluj-Napoca sau au putut fi livrate prin curier, până la această dată. Conectate cu un cont bancar, acestea vor fi „portofelul” de festival al festivalierilor.

Tot online, participanții își pot achiziționa biletele de tren și autobuz, mijloacele de transport recomandate pentru a ajunge în Bonțida. Potrivit organizatorilor, acestea sunt cea mai practică variantă pentru cei care se vor deplasa zilnic înspre/dinspre festival, din stațiile amenajate în Cluj-Napoca, la Iulius Mall și Expo Transilvania.

Electric Castle a suplimentat cu 25% numărul autobuzelor față de ediția precedentă, când au fost probleme majore cu transportul. De această dată, organizatorii susțin că timpul maxim de așteptare estimat pentru îmbarcarea va fi de 30 de minute.

Organizatorii au publicat și rutele auto de acces, mașinile care vin cu toate locurile de pasageri ocupate beneficiind de gratuitate pe unul dintre cele peste 3.000 de locuri de parcare disponibile. Accesul în parking poate fi și el achitat online, înainte de a ajunge în aria festivalului.

Peste 1.500 de oameni se vor ocupa de siguranța participanților, echipe proprii ale festivalului și ale autorităților. Electric Castle are propriul număr de urgență 0733 070 026 disponibil non stop și 3 puncte de prim-ajutor.

Rămâne în vigoare și codul “Angel shot” ce poate fi folosit la orice bar pentru a primi ajutor. Pentru prima dată, în festival pot fi accesate punctele G-Info Spot unde sunt puse la dispoziție informații și resurse pentru siguranță sexuală. O companie medicală oferă gratuit posibilitatea de testare BTS iar medicii specialiști ginecologi, urologi, psihologi și psihiatrii sunt prezenți, în festival, pentru consiliere, în baza unui program prestabilit.

Două stații de hidratare gratuite sunt pregătite pentru zilele caniculare ce se anunță. Festivalierii își pot aduce propriile sticle reutilizabile și sunt încurajați să profite la maxim de zonele umbrite din festival. Punctele de hidratare, scenele și toate activitățile de la EC 10 pot fi găsite pe harta festivalului, disponibilă pe EC app. Tot acolo, participanții își pot crea programul, primind notificări înainte de show-urile lor preferate. Organizatorii pun la dispoziție și un ghid care include toate informațiile necesare pentru o experiență lipsită de griji.

Ediția cu numărul 10 a festivalului aduce câteva schimbări în ceea ce privește amplasarea scenelor. Scena Hangar, a doua ca dimensiune și locul preferat de iubitorii concertelor rock live și show-urilor drum & bass, va fi amplasată în apropierea castelului, iar Radio Stage îi preia locul. Drip Stage are o nouă înfățișare, devenind un hub pentru cultura urbană și locul în care participanții pot vedea artiști hip-hop, rap și trap de pe scenele europene, alături de cei locali.

Toate detaliile despre eveniment și biletele pot fi găsite AICI.

The post Azi începe Electric Castle. Massive Attack, Bring Me The Horizon și Chase & Status sunt așteptați la Bonțida appeared first on Cultura la dubă.

Armoniile complexe, ritmurile sincopate și natura bazată pe improvizație au făcut de multă vreme din jazz unul dintre cele mai populare genuri pentru iubitorii de muzică de toate vârstele. Pentru mulți, jazz-ul este expresia supremă a libertății, căci muzicienii își asumă adesea riscuri și împing limitele a ceea ce este posibil, o provocare palpitantă atât pentru artiști, cât și pentru public.

Jazz-ul are, de asemenea, o istorie profundă, influențată de diferite culturi, iar cei care îl ascultă sunt, de regulă, oameni care apreciază creativitatea, libertatea, dar și tradiția. Toți împărtășesc pasiunea pentru acest gen muzical unic, cu care sunt familiarizați, dar care reușește să fie surprinzător de fiecare dată.

În același spirit, membrii comunității IQOS își dau întâlnire în spațiul familiar oferit de HOME of IQOS, mediul perfect în care să se bucure de produsele cunoscute ale brandului, dar și să se lase surprinși de experiențele pregătite special pentru ei.

De altfel, noul IQOS ILUMA, proaspăt lansat pe piața din România, este unul dintre premiile oferite cu generozitate în provocările gândite anume pentru membrii comunității.

Într-un astfel de context, parteneriatul dintre Jazz in the Park și IQOS devine o consecință firească, mai ales pentru două branduri care susțin prietenia și momentele împreună, totul sub umbrela muzicii de calitate, într-un spațiu încărcat de istorie și natură.

Cea de-a XI-a ediție a Jazz in the Park aduce în fața publicului un line-up variat. Cunoscută publicului din România în special pentru single-ul lor “Scooby Snacks”, Fun Lovin’ Criminals este o trupă din New York, recunoscută pentru amestecul său unic de rock, hip hop și funk, care a găsit inspirație într-o gamă largă de genuri muzicale, printre care se numără soul, jazz și blues. De-a lungul carierei lor, Fun Lovin’ Criminals s-au remarcat prin energia lor contagioasă, simțul lor inedit de umor și spectacolele live, mereu improvizate și pline de viață. Numele formației lor a fost inspirat de un articol al unui jurnalist care i-a numit “Fun Lovin’ Criminals” în timpul primelor lor concerte.

La cei 79 de ani ai săi, Mulatu Astatke urcă pe scena Jazz in the Park după ce a scris istorie în muzica jazz, căreia i-a dăruit un nou gen: ethio jazz. Artistul care a reușit să pună laolaltă dimensiunea funcțională și spirituală a muzicii încă face vizite regulate la Harvard și MIT, unde finanțarea Unesco îi permite să lucreze la crearea de noi versiuni de instrumente etiopiene, cu ajutorul materialelor și tehnologiei moderne. Munca lui încă nu s-a încheiat, iar rezultatele se vor face auzite la Cluj, pe 2 septembrie.

Billy Cobham este considerat de către critici unul dintre cei mai importanți bateriști din istoria muzicii. Numit unul dintre cei mai influenți 25 de toboșari de revista Modern Drummer, muzicianul s-a remarcat pe scena jazz-ului și a fusion-ului în New York încă din anii 1970.

Printre numele anunțate de organizatori, se regăsesc și cele ale lui Alexandru Andrieș sau Ada Milea, dar și artiști de viitor precum Theo Croker, Camilla George sau trupele Klawo, JazzQuarters Trio și DS Project Orchestra, câștigătorii Concursului Internațional Jazz in the Park organizat în luna iunie. În pauzele dintre concerte și nu numai, distracția continuă la spațiul IQOS unde comunitatea se va bucura de prezența unor DJ consacrați. Continuați să urmăriți pagina de Instagram @iqos_ro și veți fi primii care află cine va urca pe scenă și cum puteți să câștigați premiile puse la bătaie.

Material susținut de IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Home of IQOS, redeschis comunității la Jazz in the Park (P) appeared first on Cultura la dubă.

Se întâmplă rar ca artiști actuali să aleagă țara noastră pentru a concerta, fiind știute problemele de infrastructură cu care ne confruntăm. De ce ar veni în România când ei pot umple orice stadion din țările occidentale? Totuși, industria de evenimente a crescut vizibilitatea țării noastre la nivel internațional, într-un sens pozitiv, iar experiențele artiștilor care deja au trecut pe la noi recomandă marile festivaluri românești.

De altfel, UNTOLD ia în calcul și o extindere la nivel internațional.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu Edy Chereji, cofondator UNTOLD Universe.

***

Edy, povestește-ne, te rog, cum ați reușit să aduceți Imagine Dragons și ce presupune negocierea cu niște artiști de talie mondială foarte actuali.

Noi suntem în contact cu managementul trupei din 2022, ne-am fi dorit să îi aducem chiar atunci la UNTOLD. Anul trecut, Imagine Dragons a fost trupa cu cele mai multe cântări live în toată lumea. Dar trebuie să se alinieze mai multe lucruri ca să poți să duci la capăt un asemenea show. Trebuie să aibă și alte concerte în proximitate, în perioada respectivă.

Am fost și noi insistenți, determinați. În primul rând e un efort financiar foarte mare să aduci o trupă care oriunde în lume umple stadioane de una singură.

În același timp, e un angajament pe care ni l-am luat de-a lungul timpului pentru UNTOLD, de a trece din zona de muzică electronică către pop și pop-rock.

Am avut surprize frumoase, în 2019 Robbie Williams, The Script în 2021.

Din feedback-ul primit, am mișcat și o categorie de oameni care nu mergeau la festivaluri, dar fiind vorba de o trupă atât de iubită, prezentă pentru prima dată în România, mulți vor veni pentru prima dată la UNTOLD datorită lor.

Cu siguranță Imagine Dragons va fi concertul anului în România.

Știu că logistica pentru a aduce o asemenea trupă e foarte complexă. Ce presupune, mai exact?

Da, în primul rând e important să ne gândim la ce înseamnă scena în sine. Un DJ are mult mai puțină mișcare scenică, în comparație cu o trupă. Ai 5-6 oameni care sunt din start la live.

Noi trebuie să facem o scenă care să se preteze pentru ambele tipuri de producții.

O altă provocare pe care o avem este să convingem trupa să ajungă până la Cluj, în condițiile în care are de adus 10-15 camioane de echipamente, iar în cazul în care vorbim de România, nu există autostrăzi.

Când te întreabă, din Ungaria, de pe M1 sau M0, pe ce M o luăm? Le spui vii pe M0 până la graniță, apoi intrați pe drum european sau pe drum național.

Pe de altă parte, ne ajută că artiștii vorbesc între ei și cei care vin în România la festivalurile noastre sunt încântați și există puterea asta a recomandării.

Voi în fiecare an investiți foarte mult în scenă și în conceptul creativ. De ce e important pentru voi să aveți acea scenă cu o poveste?

Pentru că experiența UNTOLD e o evadare. Timp de 4 zile sau chiar pentru o zi, trebuie să simți că ai evadat din realitate și intri într-o lume fantastică. Ai ocazia să te redescoperi pe tine, să dai frâu liber imaginației.

Noi încercăm, prin concept, să stimulăm această creativitate a fiecăruia. E o rețetă pe care am avut-o de la început, am simțit că pe lângă line-up trebuie să mai fie și altceva la un festival.

Apoi, și faptul că festivalul s-a născut în Transilvania, un tărâm oarecum mistic, ne-a dat și mai multă încredere că trebuie să facem lucrul acesta.

Asta ne oferă și autenticitate. UNTOLD, în forma de acum, cu The World Capital of Night & Magic, este doar în Transilvania.

Dacă va exista vreun alt UNTOLD în lume, valorile vor fi comune, dar cu siguranță autenticitatea va fi dată de alte rădăcini.

În ultimii ani, festivalurile de muzică nu au mai fost doar despre muzică. De altfel, toate sunt cât mai diverse, cu domenii artistice care se întrepătrund. La voi cum va fi anul acesta?

E foarte adevărat. De exemplu, la scenă contribuie foarte mulți creativi, de la o idee, la schiță până la realitate. Apoi, noi suntem ca un magnet pentru designerii vestimentari din România. UNTOLD devine o platformă pentru ei. Au ocazia să vină la festival și să își expună creațiile, să se întâlnească cu un public dornic să descopere creațiile lor.

Iar în line-up se regăsesc și foarte mulți tineri artiști români, care au ocazia să ne arate creațiile lor și să le testeze cumva.

Am avut inclusiv lansări de carte.

Ne interesează să încurajăm proiecte din România care fac bine în societate, care inspiră, care îi motivează pe oameni să se implice în societate.

Anul trecut, a fost un moment foarte frumos cu Dăruiește Viață și B.U.G. Mafia.

Există o dezbatere în jurul marilor festivaluri de muzică, dacă ele sunt cultură sau doar entertainment. Tu cum te poziționezi?

E o discuție amplă legat de ce e cultură și care e semantica acestui cuvânt, care sunt nuanțele. Eu cred că orice fel de demers care reușește să ofere un conținut legat de prezent, de preocupările din prezent sau din trecut, cum a fost revenirea pe scena unui festival după 10-15 ani de pauză – B.U.G. Mafia, sau preocupări care ne ajută să ne imaginăm viitorul, cred că toate acestea sunt un act de cultură.

Probabil ne-am obișnuit cu partea elitistă a culturii, dar cultura poate fi și urbană și dintr-o zonă mai comercială. Ce pot să le spun celor care au semne de întrebare legate de asta, este să vină măcar o dată să testeze festivalul UNTOLD.

Cam câți oameni erați în echipa de organizare la prima ediție și câți sunteți acum?

Povestea a început cu 10-15 oameni în echipa de bază. Sigur, în timpul festivalului am ajuns la 5.000-6.000 de oameni implicați.

Iar acum am crescut destul de mult, dar sunt și mult mai multe proiecte. Acum echipa noastră are în jur de 100-110 persoane, membri permanenți și 15.000 – 16.000 de oameni implicați în timpul festivalului.

De aici încolo, încotro ați vrea să creșteți? Vă gândiți să depășiți granițele României sau să creșteți festivalurile din interiorul țării?

Ambele direcții sunt interesante. În cazul UNTOLD sau Neversea putem crește în ceea ce privește conținutul, programul artistic, actul în sine de cultură. Să creștem vizibilitatea internațională și să atragem mai mulți turiști străini.

Iar a doua direcție e cea a unei expansiuni internaționale, pe care o avem în vedere. Noi am anunțat în acest an că am intrat în parteneriat cu Mozaik Investments.

Ce înseamnă asta, mai exact?

Primim alături de noi un capital de investiții cu putere financiară, care crede în proiectele noastre, a ajutat alte proiecte asemănătoare. Împreună vrem să găsim o expansiune internațională a brandului UNTOLD, care ar trebui să se manifeste sub diverse forme.

Ambiția pe care o avem este să transformăm UNTOLD într-un brand global.

Aveți mai multe proiecte prin care vreți să încurajați tinerii, de exemplu celebra campanie Bac de 10. Ce mesaj vreți să transmiteți voi noilor generații?

Poate cel mai important mesaj e acela de a avea curaj și de a fi deschis. De a-ți dori să explorezi. Experiența UNTOLD e una curajoasă, din perspectiva noastră, am avut curajul de a visa la scară mare. E vorba aceea, if your dream doesn’t scare you, it’s not big enough.

Cred că prin ceea ce am reușit să facem, suntem un exemplu și copiii vin cumva motivați. Cei care se uită la povestea noastră poate află că au fost niște tineri care au pornit cu aceleași șanse, au urmat o facultate, au muncit pentru visurile lor. Cel mai important e că dacă ai curaj, se poate.

Am o poveste de anul trecut. O fată care a terminat bacul cu 10 a venit la UNTOLD gratuit, acolo partenerul nostru media Digi24 avea un media camp făcut pe timpul festivalului și se puteau înscrie cei care doreau să testeze ce înseamnă viața în televiziune. Ea s-a înscris la acel curs și, dintre toți, ei i s-a oferit șansa să lucreze în televiziune.

Mi se pare că e o poveste care îți arată felul în care festivalul poate să dea și curaj și să fie life changer.

Festivalul UNTOLD va avea loc la Cluj-Napoca între 2-6 august 2023. Anul trecut, a adunat 360.000 de spectatori în public.

The post “Imagine Dragons va fi concertul anului în România.” – Edy Chereji, UNTOLD appeared first on Cultura la dubă.

În 2017, la premiera spectacolului “Rosmersholm” de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, directorul de scenă, responsabil cu buna desfășurare a evenimentului, a chemat poliția după ce regizorul a mers la pauză în culise și ar fi bruscat-o pe actrița Éva Imre.

Ce formă a avut acea agresiune nu știm exact, fiindcă relatările au fost diferite. În spațiul public s-a propagat ideea că Andriy Zholdak ar fi lovit-o pe Éva Imre, însă mărturia actriței de atunci și de acum spune că a fost luată de guler și scuturată, regizorul țipând la ea. Doar intervenția colegilor a făcut ca lucrurile să se oprească în acel punct.

La vremea respectivă, evenimentul a fost relatat în presă și a stârnit revolta actorilor din toată țara, care au postat mesaje de susținere față de colegii de la Teatrul Maghiar din Cluj și au cerut ca astfel de evenimente să nu mai fie acoperite și acceptate de directorii de teatre.

Pentru ieșirea sa, Andriy Zholdak a fost sancționat atunci cu 5% din onorariu de către Tompa Gabor, managerul instituției. Mai exact, regizorul a fost “mustrat” financiar pentru că a deranjat spectacolul, nu pentru că a agresat o actriță – “Dacă se duce acolo și începe să urle pe scenă, poate deranja decursul spectacolului. De aceea i-am scăzut din onorariu.“, declara Tompa Gabor în 2018.

Cum cuantifici agresiunea asupra unui colaborator și cum s-a ajuns la acel procent de 5%, nu știm. Cer e că acum, Tompa Gabor, care e și președinte al Uniunii Teatrelor din Europa, a transformat revolta artiștilor în fața abuzurilor în acuzații extreme, care nu mai au legătură cu teatrul sau cu condițiile de lucru din spatele unui spectacol.

“Activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture”, deosebit de nociv” și “activiste și activiști, urmași demni ai cenzorilor din epoca comunistă” sunt doar câteva dintre apelativele folosite acum câteva zile în scrisoarea sa publică, la adresa semnatarilor petiției.

Mai mult decât atât, imediat după scandalul din 2017, Tompa Gabor s-a arătat deranjat de faptul că directorul de scenă a chemat poliția, în loc să rezolve situația în interiorul teatrului.

Într-un video din 2016, Zholdak explica la o conferință de presă stilul său de lucru cu actorii:

“𝐌𝐚̂𝐢𝐧𝐞 𝐥𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐯𝐫𝐞𝐚𝐮 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐮. 𝐒̦𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐮, 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐥𝐞: 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐢𝐜𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐬𝐞𝐱𝐮𝐚𝐥𝐞, 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐥, 𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐞𝐮. 𝐄𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 N𝐚𝐳𝐢. 𝐋𝐚𝐠𝐚̆𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞.”, spunea regizorul ucrainean.

Deși abuziv, comportamentul lui Zholdak a fost rapid dat uitării, el fiind din nou invitat să monteze spectacole la alte teatre din România. Acum, 6 ani mai târziu, este nominalizat pentru cea mai bună regie la Premiile UNITER, cu spectacolul „Femeia mării” de Henrik Ibsen,producție a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova.

Nominalizarea sa a stârnit indignarea mai multor artiști, iar o petiție inițiată de regizoarea Carmen Lidia Vidu, care cerea excluderea sa de pe lista nominalizărilor, a strâns până la această oră 2.100 de semnături.

După toată această săptămână, în care discuțiile din jurul Premiilor UNITER au atins multe alte aspecte, actrița Éva Imre a acceptat să își spună punctul de vedere într-o scrisoare trimisă către Cultura la dubă.

Redăm mai jos textul său:

“Am fost căutată de jurnaliști să-mi spun părerea despre cele întâmplate la vremea premierei `Rosmersholm`, spectacol regizat de Andriy Zholdak.

Ce am declarat atunci este adevărat și nu s-a schimbat nimic din ceea ce am spus. Voi copia aici spusele mele din interviul făcut de jurnalistul de investigație Zoltan Sipos pe 16.12.2018, publicat pe platforma atlatszo.ro.

<În pauza spectacolului regizorul ne-a chemat la discuții. Am stat în cerc, ne-a dat indicații pentru continuarea părții a doua.

A părut supărat, ca de atîtea ori înainte. Dintr-odată mi-a apucat gulerul paltonului meu și a început să mă scuture ca în scena dintre Kroll și Rebekka.

Dacă îmi amintesc bine, ne-a vorbit despre faptul că trebuie să jucăm cu o intensitate mai mare. Nu m-a lovit. Probabil că momentul nu a ținut prea mult, dar mie mi s-a părut mult. Balázs Bodolai a intervenit și l-a rugat să se oprească. Zholdak a plecat.>

De atunci au trecut ani buni, nu a fost deloc o perioadă ușoară din viața mea, dar m-a și călit această experiență.

Țin să menționez că nu am fost niciodată presată de către nimeni să ies și să fac sau să nu fac o declarație în legatură cu cele întâmplate. E decizia mea și sper că va rămâne așa.

Într-adevăr trăim într-o lume complicată în prezent. Îmi place meseria, munca mea, și încerc să o fac cu respect, cu seriozitate și cu determinare.

Noi, actorii, de multe ori ne găsim în situații vulnerabile și nu prea cred că acest lucru se poate îndepărta cu totul, atât timp cât de foarte multe ori lucrăm cu un sistem nervos turat la maxim.

După cele întâmplate, ne-am adunat noi, actorii, și am formulat o declarație:

<Noi, actorii Teatrului Maghiar de Stat Cluj-Napoca, în unanimitate și cu hotărâre, suntem alături de colegii noștri și ne susținem reciproc. Refuzăm orice formă de agresiune. Considerăm că agresiunea nu face parte din munca teatrală și că nu există situații care să o justifice. Suntem extrem de îngrijorați de cele întâmplate recent. Simțim că gestul inacceptabil al unui singur om aruncă o umbră asupra muncii noastre. Pretindem ca instituția care ne găzduiește să ia măsurile necesare pentru evitarea acestui tip de atitudini. Solidarizăm pe deplin cu fiecare coleg al nostru care intră pe scenă și ne dorim în continuare putere și curaj.>

Cred că acest mesaj este valabil și acum, în contextul tensiunilor din jurul UNITER.

De atunci, Zholdak cred că a fost invitat de două ori în Romania ca regizor, iar decizia invitării este responsabilitatea teatrelor respective. Nominalizarea sa la fel e responsabilitatea unui juriu de specialitate.

Aceste evenimente nefericite m-au învățat multe și, după plecarea lui Zholdak, eu și colegii din distribuție ne-am atașat mult de acest spectacol și ne-a făcut plăcere să îl jucăm.

N-aș pune la îndoială niciodată valoriile lui ca om de teatru, însă pe plan comportamental și uman are multe de recuperat.

Îmi pare rău de situațiile apărute recent, poate că ar fi nevoie de mai multă comunicare între generații. Poate mai mult respect și răbdare din partea tinerilor și mai multă curiozitate și înțelegere din partea celorlalte generații.

Cu stimă,

Eva Imre“

La rândul său, Éva Imre este nominalizată la Premiile UNITER, la categoria cea mai bună actriță în rol principal. pentru rolul Barbarul B din spectacolul „Tinerii Barbari”, regia Attila Vidnyánszky Jr., Teatrul Maghiar de Stat Cluj și Teatrul Cetate din Gyula, Ungaria.

Cei doi se pot întâlni la Gala Premiilor UNITER, care va avea loc pe 12 iunie la Timișoara, orașul care deține anul acesta titlul de Capitală Europeană a Culturii.

The post Éva Imre, actriță: “Nu a fost deloc o perioadă ușoară din viața mea, dar m-a și călit această experiență.” appeared first on Cultura la dubă.

10 ani mai târziu, Jazz in the Park este unul dintre cele mai apreciate festivaluri din țara noastră, având în palmares inclusiv un premiu internațional pentru Cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa la European Festival Awards (2019).

În spatele organizării evenimentului stă o echipă de bază mică, dar închegată datorită prieteniei și bucuriei de a fi împreună.

Unii dintre ei au început să lucreze încă de la prima ediție și au trecut prin diverse funcții, până a ajunge în conducerea festivalului.

Pentru că, așa cum spun ei, Jazz in the Park este în primul rând despre oameni, în cele ce urmează vă prezentăm oamenii care an de an dau viață acestui eveniment, într-un interviu colectiv acordat pentru Cultura la dubă.

“Jazz in the Park este cel mai longeviv proiect din viața mea și în timp, totul a ajuns să se învârtă în jurul lui. E clar lucrul definitoriu din viața mea.”

Alin Vaida, fondator Jazz in the Park

Alin Vaida este numele care se confundă cu Jazz in the Park, pentru oricine a intrat vreodată în contact cu festivalul. Este fondatorul evenimentului și încă de la început a avut rolul de manager. Chiar și așa, nu s-a dat la o parte când a fost nevoie de îndeplinirea oricăror sarcini.

A absolvit Studii Europene, secția Management, și dintotdeauna a fost atras de organizarea de evenimente și de proiecte comunitare.

“Jazz in the Park este copilul meu. Este incredibil să vezi că ceva ce tu ai gândit prinde viață. Iar apoi, sentimentul pe care-l ai în primele 5 minute după ce ai terminat un astfel de eveniment este inegalabil. Aș îndrăzni să zic că pentru acele 5 minute muncesc un an.” – Alin Vaida, fondatorul Jazz in the Park.

Încă de când Jazz in the Park era doar la stadiul de idee, alături de Alin s-a aflat Horea Marc, actualul Stage Manager. A absolvit Academia de Muzică, dar a activat mai mult în domeniul publicității. 

“Inconștiența a fost călăuza noastră la ediția I și îi mulțumim și acum că ne-a fost alături, altfel nu cred că exista Jazz in the Park.”, spune râzând Horea, după 10 ani de festival.

Pentru că în România nu există școli sau cursuri la care poți învăța cum se organizează un festival de muzică, mulți dintre românii care se ocupă azi de asta au descoperit lucrurile din mers, asumându-și diverse riscuri.

Azi ei reușesc să construiască scene și evenimente apreciate la nivel internațional. Este și cazul lui Horea:

„Profesional, voi rămâne toată viața recunoscător Jazz in the Park pentru oportunitățile pe care mi le-a oferit în a mă dezvolta.”

“Acum 10 ani știam probabil sub 10% din ceea ce știu în prezent despre tot ceea ce ține de scenotehnica unui festival.”

Horea Marc, stage manager Jazz in the Park

Emoțional, pentru mine Jazz in the Park reprezintă copilul rebel care îți dă într-una bătăi de cap, dar pe care în același timp il iubești cel mai mult pentru că e altfel.”

Omul responsabil cu comunicarea și promovarea festivalului este Laura Laurențiu. Alături de echipă încă de la prima ediție, Laura a lucrat înainte 12 ani în presă, dar pregătirea sa este în cu totul alt domeniu.

A fost profesoară de chimie și fizică, iar acum lucrează ca PR freelancer.

“Jazz in the Park este combinația asta indestructibilă și aparte între muzică și parc. E greu de replicat și vine la pachet cu o grămadă de emoții.

Muzicile care se ascultă la Jazz in the Park nu-s pre-fabricate, ca să zic așa, ci sunt vii, libere, se desăvârșesc atunci, pe loc, în acel spațiu ancestral.

Laura Laurențiu, communication manager Jazz in the Park

Iar asta face ca experiența de care ai parte să fie personală până la cer și-napoi.

Și mai e ceva: felul în care Jazz in the Park se raportează la locuri și oameni. E în ADN-ul lui să resemnifice spații publice mai puțin băgate în seamă.

A făcut asta cu Parcul Central, care dintr-un parc în care nu aveai voie să stai pe iarbă a devenit unul dintre cele mai populare locuri de evenimente din oraș.

Face același lucru acum cu Parcul Etnografic. Este un festival care schimbă modul în care comunitatea locală se raportează la spațiul public și o face această schimbare cu generozitate și bun simț.”, spune Laura.

Sergiu Țopan era student la Jurnalism în 2013, când a activat ca voluntar la TIFF. Practic, voluntariatul i-a deschis apetitul pentru festivaluri. Așa a ajuns apoi în echipa Jazz in the Park, lucrând apoi câțiva ani și pentru Untold. A trecut prin diverse posturi, iar din 2020 este Social Media Manager.

„Poate sună clișeic, dar comunitatea Jazz in the Park este foarte specială. E o combinație de oameni pasionați de jazz și oameni pasionați de evenimente, colegi din industrie și oameni faini. Ne vedem o dată pe an la Jazz in the Park și e minunat.”

Roxana Tarko coordonează de 5 ani încoace echipa de voluntari Jazz in the Park. A descoperit din propria sa experiență cât de mult te poți dezvolta profesional și uman în cadrul voluntariatelor și i-a plăcut atât de mult încât a făcut din asta o profesie pe care nu o prevăzuse în planurile sale de carieră.

“Am terminat Facultatea de Geografie, Geografia Turismului, dar încă din timpul liceului am fost implicată in diverse proiecte de voluntariat, unele de ele din zona evenimentelor.

Cred că voluntariatul a fost ”jobul” din care am învățat cel mai mult și datorită căruia am decis să lucrez în acest domeniu.”, povestește Roxana.

Pentru cei din echipă, festivalul este în fiecare an plin de provocări și peripeții, dar și de momente amuzante, trăite prin prisma oboselii acumulate.

„Era o zi cu vânt puternic, încercam să strângem tot ce ar putea fi luat de vânt, era o situație ușor tensionată. Din public a venit spre noi un băiat, care a început să ne ajute. Nu cred că avea, pe atunci, mai mult de 11-12 ani. La finalul ediției de anul trecut am descoperit că unul dintre voluntari era chiar el. A fost un sentiment tare fain să văd că nu și-a pierdut dorința de a ajuta și că a ajuns să facă parte din echipă”, povestește Roxana.

„În 2013, tocmai ce am terminat ce aveam de făcut și m-am așezat la o bere. Dinspre Main Stage vine cel mai negru nor pe care l-am văzut vreodată. Am abandonat berea și am fugit la izolat prelungitoare de la frigidere. Când m-am întors mi-am găsit berea plină ochi de la ploaie. Am și o poză să dovedească asta.”, își amintește și Sergiu.

Jazz in the Park va avea loc anul acesta între 1-4 septembrie la Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, acolo unde s-a mutat din cauza pandemiei și s-a stabilit pentru că s-a identificat perfect cu locul. Va fi o ediție aniversară, la care vor urca pe scenă The Comet is Coming, Asaf Avidan sau Avishai Cohen Quartet.

Pentru oamenii din echipă va fi un moment de sărbătoare, la capătul a 10 ani de muncă.

„Mă aștept ca, în primul rând, să ne vindecăm noi, echipa, de sechelele pandemiei și să ne regăsim bucuria de a face evenimente. Iar apoi, să se bucure și publicul de muzica pe care am adus-o și de experiența pe care am gândit-o.” – Alin Vaida

„Cel mai mult mi-aș dori ca festivalul să încânte cât mai mult public și să reușim să depașim așteptările tuturor. O dorință mult mai simplă este aceea ca toate zborurile artiștilor să nu aibă întârzieri sau să nu se piardă prea multe instrumente prin aeroporturi.” – Horea Marc

„Mi-ar plăcea să ajungem la cât mai mulți oameni care se pot bucura de patru zile în care totul sună mult mai personal.” – Roxana Tarko

„Vreau să las totul să mă surprindă. Tot timpul am încercat să nu îmi fac așteptări. Astfel totul e super fain.” – Sergiu Țopan

„Aș vrea ca această ediție să ne demonstreze că nu facem rău ce facem și că, indiferent de vremuri, merită să continuăm.” – Laura Laurențiu

The post Jazz in the Park aniversează 10 ani de existență. Descoperiți cine sunt oamenii care construiesc festivalul de jazz de la Cluj appeared first on Cultura la dubă.

Printre aceștie se numără Skalpel (PL), Shay Hazan (IL), Guts (FR), Andi Moisescu (RO), Anna Hauss (DE), Koszika Jazz Folk Duo (RO), Edina & Friends (RO), Alex Cos & Alex Munte Duo (RO), Purple Jam (RO), Sidewalk Troubadours (RO), Yesterdays (RO), Iulian Matei (RO), Bogdan Vaida (RO), Funk You! (RO), precum și artiștii VRTW: Ezirk, Iorga, Bully, UFe, Karak, Puiu, Socol, împreună cu Dodo, The Electors, Lazy Boys (Dubase & Rogvaiv) și DJ Klaus EB.

„Am ajuns la forma finală de festival și sunt foarte optimist de ce-a ieșit. Este probabil cel mai complex lineup pe care l-am realizat până acum. De asemenea, vom folosi în festival fiecare colțișor din Parcul Etnografic. Publicul să se aștepte la un eveniment simplu, frumos, îngrijit și relaxant.”, a spus Alin Vaida, directorul festivalului.

Jazz in the Park va avea loc între 1-4 septembrie în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Programul pe zile arată astfel:

Joi, 1 septembrie

The Comet is Coming, Mircea Tiberian Trio, Shay Hazan, Trigon, Bogdan Vaida, Răzvan Petrache Trio,
Andrei Petrache Trio, Dodo, Ezrik și Iorga

Vineri, 2 septembrie

Yussef Dayes, Erik Truffaz Quartet, Amadou&Mariam, Luiza Zan Duo, Marta Popovici, Anna
Hauss, Jazzbois, Purple Jam, Sidewalk Troubadours, Guts, The Electors și Bully

Sâmbătă, 3 septembrie

Asaf Avidan, Avishai Cohen Quartet, Skalpel, Apifera, Mădălina Pavăl Orchestra, Ganna, 7th
Sense, Alex Cos & Alex Munte Duo, Zaharenco, Funk You!, Lazy Boys, UFe și Karak

Duminică, 4 septembrie

Dhafer Youssef, Roberto Fonseca Trio, Teodora Enache-Brody, Elena Mîndru Quartet, London Afrobeat Collective,
Blazzaj, Koszika Jazz Folk Duo, Edina & Friends, Maria Șimandi, Andi Moisescu, Iulian Matei, DJ
Klaus EB , Puiu și Socol

SCENE și BILETE
Toți acești artiști vor concerta pe cele cinci scene ale festivalului, din care patru – Church Stage, Backyard Stage, Young Stage și Vinyl Stage – se găsesc în perimetrul Parcului Etnografic, iar cea de-a patra – Night Stage – se află în exterior, în imediata apropiere a intrării laterale în Parc.

Accesul la festival se face pe baza biletelor și abonamentelor puse în vânzare online pe iabilet.ro, pe iabilet.ro/retea și pe www.jazzinthepark.ro.
Pentru ca publicul să se poată bucura la maximum de experiența Jazz in the Park așa cum și-o doresc organizatorii, capacitatea Parcului Etnografic a fost limitată la 5.000 persoane. Copiii sub 14 ani pot intra gratuit, dar trebuie să fie însoțiți de minimum un adult posesor al unui abonament sau al unui bilet valabil pentru ziua respectivă.

The post Asaf Avidan, Avishai Cohen Quartet, The Comet is coming și alte 50 de trupe vor cânta la Jazz in the Park appeared first on Cultura la dubă.

După o pauză de patru ani, Hardwell revine pe scena mondială a muzicii electronice. UNTOLD este unul din cele 4 mari festivaluri de pe glob pe care artistul le-a ales pentru turneul său, primul după această pauză. Noua sa muzică va fi ascultată în această vară pe stadionul Cluj Arena.

Câștigător a trei premii Grammy, Balvin are melodii cu miliarde de vizualizări și ascultări pe platformele online de muzică, iar în această vară, hituri precum Tranquilla, Mi gente, Ay Vamos și multe altele se vor auzi live pe stadionul Cluj Arena.

Andreea Esca & Otravă, Andi Moisescu, Marius Onuc B2B Just 2 vor pune muzică la scena Time. Casa techno a festivalului UNTOLD, scena Galaxy, le va găzdui pe artistele Amelie Lens, Anfisa Letyago și Ann Clue, alături de Boris Brejcha, Maceo Plex, Mathame, Richie Hawtin, Stephan Bodzin Live, Tale of Us, Jamie Jones B2B Loco Dice și mulți alți DJ-i din underground.

Fenomenul trap românesc va fi prezent la scena Alchemy, cu Ian, Killa Fonic, Azteca, Rava, AlbertNbn, Arkanian x Azrael Golden x Zannidache, YnY Sebi, Rava, Connect-R & Johny Romano și MarKo Glass ft. Bvcovia. Tot pe scena Alchemy urcă artiști din lumea rap, hip-hop, liquid, drum & bass și dubstep, printre care Borgore, Deliric X Silent Strike with Muse Orchestra, Dub FX & Woodnote, Grasu XXL & Guess Who, L’Entourloop, Macanache, Malaa, Nane, Netsky, Noisia (DJ Set), Princess Nokia și Sub Focus B2B Wilkinson ft. ID & Ad-Apt

Jan Blomqvist, Hernan Cattaneo, Sebastien Leger, Audiofly, Damian Lazarus, Day Dreamers (Marwan, Woodnote, Dub FX), Marwan, Pandhora Live și Raresh sunt o parte dintre DJ-ii și producătorii care pun muzică pe scena Daydreaming.

Programul artiștilor pe ore, pentru toate cele 4 zile și 4 nopți de festival, va fi anunțat în curând. Biletele de o zi și abonamentele sunt disponibile online pe untold.com.

A șaptea ediție a festivalului UNTOLD are loc între 4 și 7 august, în Cluj-Napoca.

The post UNTOLD a anunțat ultimii artiști de anul acesta appeared first on Cultura la dubă.

Străzile din centrul Clujului vibrează din nou a normalitate. Vezi oameni zâmbind, prieteni care se revăd și se îmbrățișează puternic, cozi în fața cinematografelor și terasele pline de turiști.

Este a 21-a ediție de TIFF, iar filmele aduc din nou mii de oameni împreună, după 2 ani în care „împreună” a fost mai mult sau mai puțin interzis.

190 de lungmetraje și scurtmetraje sunt aduse anul acesta în fața publicului, iar printre ele se strecoară zeci de concerte, cine-concerte, expoziții de fotografie, dezbateri și zile dedicate gastronomiilor tradiționale, într-un melanj cultural care dă viață orașului și speranță României.

De-a lungul anilor, TIFF a resuscitat cinematografele vechi ale orașului, a explorat spații noi de proiecții și a construit o comunitate de iubitori ai filmelor de artă care transmit asta și generațiilor mai tinere. Iar recent, a câștigat alături de Cluj-Napoca titlul UNESCO de „Oraș al filmului”.

Unul dintre oamenii care au construit TIFF de la prima ediție este Mihai Chirilov, co-fondator și director artistic al festivalului. Este persoana căreia toată lumea îi cere recomandări de filme, pentru că el cunoaște cel mai bine selecția.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă și IQOS, Mihai Chirilov vorbește despre comunitatea TIFF, farmecul festivalului într-o lume dominată tot mai mult de platformele de streaming online, dar și despre cum putem stârni noilor generații interesul pentru filmul de artă.

***

„M-am îndrăgostit de cinema într-o perioadă în care cinemaul nu era atât de ofertant. Pentru mine, cinemaul de care m-am îndrăgostit nu ținea neapărat de naționalitatea lui. Era o activitate escapistă  într-o perioadă în care lucrul ăsta era foarte important, în ultimii ani din comunism, anii ’80.

Vedeai foarte multe filme de propagandă, pe care azi consider că e foarte bine că le-am văzut, și vedeai foarte puține filme cu adevărat de artă, pe care le recunosc și azi ca fiind filme bune.

Dar, ca să trag o concluzie, m-am îndrăgostit de cinema nevăzând capodopere. Dimpotrivă. Doar că a contat foarte mult contextul în care le-am văzut și supapa aia de libertate, uneori aparentă, pe care mi-o oferea mersul la cinema.”

Așa începe povestea de iubire între Mihai Chirilov și filme. De 21 de ani, alături de echipa festivalului, este responsabil de selecția pe care noi o vedem la TIFF.

Din aproximativ 1000 de filme pe care selecționerii TIFF le-au vizionat anul acesta, aproape 200 au ajuns în programul festivalului.

Pentru prima dată, documentarele au fost incluse într-o competiție separată, iar 10 titluri incitante pot fi văzute doar la această categorie, de neratat la ediția actuală.

„În România, datorită filmului Colectiv, documentarul a avut parte de o expunere uriașă, se fac tot mai multe documentare, ni s-a părut că e momentul să ne extindem un pic interesul și către zona de documentar.”

“N-am făcut asta până acum tocmai pentru a nu concura cu alte evenimente din țară care fac asta de mai mult timp și mai bine decât noi, cum sunt Astra Film Festival sau One World Romania. Pe de altă parte, tocmai pentru că se fac din ce în ce mai multe filme, am încercat să ne găsim un traseu al nostru, în care să nu ne suprapunem nici cu unii, nici cu alții.

Povestea este că atunci când am început să primim documentare și să ne uităm la ele, ne-am dat seama că ceva s-a schimbat în genul documentar, documentarele de azi nu mai seamănă cu documentarele de ieri, tradiția a fost „atacată” de inovație, iar în filmul documentar, inovația se traduce prin inserția ficționalului, prin felul în care facerea unui documentar este gândită.

Există tot mai multe documentare făcute cu mijloace artistice și tehnice ale ficțiunii. Există documentare care folosesc trucuri de ficțiune, există și ficțiuni care inserează gândire documentară, există documentare hibrid, nu prea mai știi ce e ficțiune și ce e real.

Și ni s-a părut foarte interesant, mai ales că e o perioadă în care se vorbește foarte mult despre fluiditate, să arătăm într-o competiție fluiditatea acestor genuri aparent antagonice în film, care să le unească fără să mai știi exact la ce te uiți.

De asemenea, mi se pare că această competiție reflectă cumva realitatea pe care o trăim, în care mass-media și-a luat foarte în serios rolul de a arăta realitatea într-un fel nu chiar real, o lume în care fake news-urile pândesc aproape la fiecare colț.”

Pe de altă parte, TIFF a adus anul acesta și o retrospectivă Krzysztof Kieślowski, câteva filme franceze noi, premiate la marile festivaluri, o selecție de filme maghiare, dar și evenimente cu totul speciale, cum ar fi cine-concertele sau concertul invitatului special Eliades Ochoa,  membru fondator al grupului Buena Vista Social Club.

De altfel, muzica ocupă un loc esențial în atmosfera TIFF, mai ales anul acesta.

 „Vrem să celebrăm la TIFF revenirea la acel „împreună”, care ne-a lipsit foarte tare, revenirea la acea atingere perceptibilă, din care se naște o vibrație palpabilă.

Prin programul de cine-concerte, de concerte, atât cu trupe și nume mari, cât și cu trupe emergente, reușim să recoagulăm comunitatea interesată de artă.”

Vineri, 24 iunie, la Muzeul deArtă din Cluj-Napoca, de la ora 20:15, va loc concertul Muse Quartet susținut de IQOS. Spectatorii vor putea asculta celebrele coloane sonore din Pirații din Caraibe, Game of Thrones, Amelie sau Skyfall din James Bond și altele.

Iar în fiecare zi, tot la Muzeul de Artă, IQOS invită publicul să contribuie la scrierea unui scenariu colectiv de film.

Structurat pe capitole, scenariul final va dezvălui o poveste colectivă, scrisă de comunitatea TIFF.

„Un festival, dacă nu e construit în jurul comunității, e degeaba. Streamingul nu oferă nicio comunitate.”

TIFF-ul are o comunitate. Oamenii de la TIFF sunt „tiffarii”, acea specie care poate părea ciudată din afară, în stare să vadă 7 filme pe zi, să supraviețuiască doar cu un sendviș și 10 cafele, dar e o comunitate foarte simpatică, foarte creativă.

Iar un festival incită comunitatea la creativitate.

Poate ieși ceva interesant. Știu proiecte similare, cartea Simonei Popescu, scrisă colectiv de studenții de la Facultatea de Litere. Îmi aduc aminte că și eu, în liceu, scriam poezii…un vers eu, un vers tu, un vers colegul de bancă din spate și tot așa.

Încă mai am poeziile alea. Nu știu dacă sunt cele mai bune poezii ever, așa cum nu știu ce finalitate va avea proiectul acesta, dar știm foarte bine că, așa cum se zice, nu contează destinația, ci drumul până acolo.”

Toate aceste experiențe conturează un festival care crește de la an la an, în ciuda avântului luat de platformele de filme online, mai ales după 2 ani de pandemie.

Mihai Chirilov explică diferențele dintre ceea ce oferă o platformă virtuală și un festival de film.

„Cred că și platformele au nu neapărat un termen de valabilitate, că nu expiră, dar cred că există sațietăți în toate, chiar și în lucrurile care îți plac și cu care te obișnuiești. La un moment dat te saturi de ele și vrei să iei o pauză.

Iar un festival de film care arată filme de artă oferă un tip de experiență pe care nicio platformă din lume nu ți-o poate da. Este experiența comunității, e experiența aproapelui, experiența dialogului cu cei cu care vezi același film.

Nu există o experiență mediată de niciun monitor, e o experiență fizică și cred că după doi ani de pandemie, în care apropierea fizică a fost interzisă, iar oamenii au acumulat foarte multă frustrare și nevoie de reapropiere de celălalt, cred că astrele s-au aliniat foarte bine și experiența TIFF-ului, care cam asta este, o platformă de întâlnire pentru voci diverse, pe care le invităm să se certe pentru o cauză bună, a revenit la realitate.”

Nu în ultimul rând, TIFF investește de câțiva ani și în programe dedicate educației cinematografice. Începând din 2022, va introduce chiar un opțional la Liceul Gheorghe Șincai din Cluj – un proiect pilot de educație cinematografică pe un an de zile.

Cum ar putea arăta educația cinematografică într-o școală din România?

„Nu poți să înveți pe nimeni că un film este bun sau prost, e ca atunci, în comunism, când la ora de literatură ți se spunea ce trebuie să înțelegi dintr-o carte sau comentariul pe care ți-l dicta tovarășa profesoară, era cel pe care trebuia să îl scrii tu la lucrare.

Ce poți să faci nu este să-i spui studentului ce trebuie să vadă într-un film, trebuie să îi spui cum să se uite la un film și să îi dai libertatea de a vedea ce dorește.

Trebuie să fii foarte atent și la cum livrezi informația, pentru a fi atractivă, într-o epocă în care cei tineri nu reacționează decât la stimuli instant, de tip Tiktok sau Instagram, să folosești diferit aceleași mijloace pe care ei le consideră Biblia lor.”, spune Chirilov.

Când actualii spectatori TIFF vor obosi, din spate vor veni atunci tinerii participanți la EducaTIFF – este pariul pe termen lung pe care l-au făcut organizatorii TIFF.

Fără să putem prevedea cum vor evolua tehnologia, crizele politice și economice sau ce viruși vor apărea în viitor, cert este că TIFF va rămâne înrădăcinat în sufletul participanților și al Clujului, iar atât timp cât acest festival va putea fi organizat, noi generații de spectatori și de cineaști vor crește alături de el, la fel cum se întâmplă de 21 de ani încoace.

***

Acest material a fost realizat cu sprijinul IQOS.

IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină care provoacă dependență. IQOS este destinat

adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Mihai Chirilov, director artistic TIFF: „Un festival de film oferă o experiență pe care nicio platformă nu ți-o poate da. Este experiența comunității, a aproapelui.” appeared first on Cultura la dubă.

Anul acesta, festivalurile de muzică, teatru sau film vor reveni la normalitate după 2 ani de restricții impuse de pandemie.

Imaginea României a început să fie asociată din ce în ce mai mult cu marile evenimente culturale sau de entertainment, precum TIFF, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internațional George Enescu, Untold, Electric Castle sau Jazz in the Park, iar acestea fie reușesc să determine românii să își petreacă vacanța în țară, fie atrag zeci de mii de turiști străini.

Iar efectele se văd în multe alte industrii, nu doar în sectorul cultural. Un festival înseamnă beneficii pentru hoteluri, pensiuni și apartamente închiriate, pentru terase și restaurante sau transport.

Cât de mult au înțeles autoritățile importanța acestor evenimente, este greu de spus. Pe de o parte, unele dintre ele sunt susținute din bugete locale sau din bugetul Ministerului Culturii, pe de altă parte, au fost complet ignorate în pandemie, fiind etichetate drept neesențiale. Deși a fost promis, un ajutor de stat pentru sectorul cultural nu a venit atunci când evenimentele au fost interzise.

Până în pandemie, Untold a fost festivalul care a reușit să atragă cei mai mulți participanți, stabilind un record de aproape 100.000 de participanți într-o zi. Untold se desfășoară la Cluj, un oraș în care aproape toată vara au loc evenimente culturale și de entertainment, după ce primăria a realizat că acestea sunt niște mijloace care aduc profit bugetului local.

Ca să înțelegem mai bine cum a evoluat Untold de-a lungul timpului, cum a supraviețuit în pandemie și care e rolul festivalurilor în promovarea României, am stat de vorbă cu Edy Chereji, directorul de comunicare Untold și Neversea.

***

Este prima dată în pandemie când s-au ridicat toate restricțiile, cum vă pregătiți pentru ediția Untold de anul acesta, dată fiind această revenire la normalitate?

E o bucurie mare că suntem într-o situație atât de mult așteptată, aceea de a face festivalurile fără restricții.

E adevărat, încă din 2021 am făcut o ediție care a însemnat o oarecare speranță și a fost printre puținele festivaluri din întreaga lume care s-au întâmplat în 2021. E adevărat și că a fost poate cea mai emoționantă ediție de până acum, oamenii chiar au fost dornici să se revadă, am văzut cei mai mulți oameni plângând atunci când intrau în festival.

Ne vor rămâne pentru totdeauna în minte acele momente, dar sperăm să nu mai avem parte de asemenea situații. În acest an, pentru că nu mai sunt restricții, ne așteptăm să depășim recordurile pe care le-am stabilit în 2019.

Cam la ce cifră de participanți vă așteptați?

Pentru Untold în 2019 am avut un vârf de 98.000 de participanți pe zi, iar pentru Neversea undeva la 75.000 de participanți pe zi și sperăm ca în acest an să depășim aceste cifre.

Mai aveți, totuși, un plan B, în caz că reapar restricții?

Un plan B exista încă de la începutul anului și pe atunci estimam că în 2022 cel mai rău scenariu ar fi fost scenariul din 2021, adică festivalul să aibă loc cu o limitare de până la 75.000 de oameni și cu eventuale restricții, cum ar fi accesul doar pt persoane vaccinate, testate sau trecute prin boală.

Cum ați reușit să rezistați financiar în acești 2 ani?

Greu, cu credite la bancă, cu susținere din partea fanilor, care și-au lăsat abonamentele cumpărate în 2020, iar asta ne-a permis nouă să ducem mai departe contractele pe care le aveam cu artiști, cu furnizori.

Noi suntem o verigă dintre cele mai importante ale lanțului cultural, ne-am dorit să susținem companiile și oamenii care sunt în lanț sub noi și aveau nevoie de contractele cu organizatorii de evenimente și atunci faptul că oamenii au ales să lase acei bani către noi, ne-a permis și nouă să lăsăm mai departe angajamentele pe care le aveam luate.

80% dintre furnizori trăiau din evenimentele live, lor dacă le tăiam orice sursă de venit, rămâneau fără nicio posibilitate.

Iar noi am mai supraviețuit și datorită altor proiecte, cum ar fi plaja Neversea Beach, pe care am deschis-o în 2020, apoi am avut câteva producții tv.

Văd că nu precizezi nimic despre stat. Până la urmă ați primit vreun sprijin de la stat în ultimii 2 ani?

Păi aș fi precizat dacă ar fi existat vreun sprijin pentru sectorul cultural. Dar nu vreau să fiu incorect, am aplicat și noi, la fel ca toate companiile, la primele măsuri, acelea pentru ajutorul de șomaj. Acelea au acoperit cam 2-3% din nevoi.

Noi cu toții am sperat că vom primi ajutor printr-o schemă pentru sectorul cultural, așa cum s-au organizat scheme și pentru alte industrii și așa cum ni s-a promis. Din păcate, acea schemă a rămas doar o promisiune.

Există acum, în 2022, o variantă finală publicată de Ministerul Culturii. Crezi că poate deveni realitate?

Ce să zic…speranța moare ultima. (râde)

Dar, un lucru foarte important este că noi am încercat să ne facem treaba cu sau fără ajutorul statului. Dacă am fi stat cu mâna întinsă către stat, probabil nu am fi făcut festivalul în 2021, nu am fi găsit resurse să continuăm și în 2022.

Doar că e trist că e vorba de un drept al nostru. Și noi am contribuit la PIB în fiecare an, nu avem nicio vină că ne-am ales niște meserii pe care autoritățile le-au considerat în pandemie ca fiind neesențiale.

Nu e vina noastră. Și atunci, dacă cineva a decis că anumite joburi sunt neesențiale, treaba asta trebuia să vină la pachet și cu un set de măsuri.

Cu atât mai mult cu cât alte țări europene au avut numeroase mecanisme gândite pentru sectorul cultural.

După toată experiența asta, tu cum îți explici lipsa de interes a autorităților centrale?

Cred că e o problemă mai veche, pe care noi am resimțit-o și înaintea pandemiei, cu privire la a înțelege efectiv rolul pe care îl putem juca noi în promovarea țării, rolul nostru de a aduce turiști străini, care la rândul lor recomandă România, cheltuie bani aici.

Noi am încercat ani la rând să explicăm Ministerului Turismului, al Economiei, oamenii de acolo nu au înțeles neapărat cum putem fi folosiți ca un cârlig pentru străini.

Ne mândrim cu zonele frumoase pe care le avem, Săpânța, Bucovina, Marea Neagră, Castelul Bran, dar în același timp cred că tinerii din întreaga lume ar avea un motiv în plus să descopere România prin intermediul tuturor festivalurilor și cred că avem o plajă destul de ofertantă de evenimente.

Din iunie până la final de septembrie sunt o mulțime de festivaluri și efectiv România ar putea promova o stagiune a festivalurilor.

Doar autoritățile nu au înțeles cum am putea fi noi folosiți. Am încercat să ne prezentăm propunerile și abia anul acesta, în 2022, am simțit că există o deschidere mai mare la Ministerul Turismului și am înțeles că există inclusiv o direcție strategică asumată, cu privire la turismul de entertainment.

Vorbind puțin despre direcția artistică a festivalului, sunt curioasă cum a evoluat de-a lungul anilor și cum va arăta anul acesta? Am observat că majoritatea festivalurilor au lineup-uri din ce în ce mai diverse, cu diferite genuri muzicale.

Noi am îmbrățisat ideea genurilor multiple încă de la a doua ediție, am avut un mix între muzica electronică și pop-rock. Am avut și artiști de hip-hop, rock și numele au fost foarte diverse: The Prodigy, Robbie Williams, Jason Derulo, The Script, Black Eyed Peas, am încercat să oferim un spectru cât mai larg, comercial. Pentru că și Untold și Neversea sunt festivaluri care se adresează unui public numeros, mainstream, comercial.

În același timp, am încercat să testăm și să avem elemente noi, unele chiar surprinzătoare. Cum a fost scena Nostalgia, care nu s-ar fi adresat în mod normal publicului festivalului, de până în 30 de ani, dar uite că în festival găsești și categoria 30-35 de ani și o scenă de tip Nostalgia a prins foarte bine.

În ceea ce privește lineup-ul de anul acesta, cele mai importante nume sunt deja anunțate sau urmează să mai anunțați vreun nume mare?

Urmează să mai anunțăm și pe Untold și pe Neversea. Pe Untold ne dorim să avem și anul acesta un nume consistent de pop sau pop-rock.

Veți continua și celebrele campanii de CSR, Blood Network și Bac de 10?

Bineînțeles, sunt în pregătire campaniile.

La Blood Network vom adăuga cel puțin un oraș. Campania a început în 2015 cu 5 orașe și a ajuns în 2021 cu 12 orașe, iar anul acesta vom avea cel puțin 13 orașe.

Bac de 10 continuă, așa că elevii care iau 10 la bac vin gratuit la Untold și Neversea.

În ceea privește locurile de cazare în Cluj, ce soluții ați găsit pentru a primi 90.000 de oameni la festival?

Ca în fiecare an, orașul Cluj poate găzdui un număr atât de mare de participanți. Bineînețeles că și hotelurile și pensiunile de lângă Cluj, din Turda, Dej, sunt ocupate, dar există și altfel de soluții în oraș.

O primă variantă ar fi cazările în căminele studențești, acolo sunt câteva mii de locuri.

Apoi mai există platforma Adoptă un Untoldist, care funcționează independent de noi, făcută de niște oameni binevoitori, care au replicat un sistem de Airbnb pentru Cluj, ce presupune locuri gratuite sau locuri la prețuri modice în casele oamenilor.

Știu că pregătiți un festival și pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. La ce să ne așteptăm?

Da, vrem în 2023 să avem un prim proiect la Timișoara. Le-am propus un festival care să completeze genurile muzicale pe care le-am atins până acum, vom încerca să mergem mai mult în zona de live-uri, să fie o localizare în natură, de aceea am explorat împreună cu autoritățile locale și parcuri din oraș, dar și locuri de la marginea orașului.

Există această dorință a noastră de a contribui la dezvoltarea unui parc care să fie o destinație pentru toți timișorenii, iar acolo să fie și casa festivalului nostru.

Ar trebui ca în a doua jumătate a acestui an să venim către public cu conceptul clar al acestui festival.

Voi aveți aceeași echipă pentru toate aceste festivaluri? Cum faceți față organizării?

Avem o echipă constantă, acum suntem undeva la 100 de oameni, dar la început am fost 20-30.

Niciodata nu sunt suficienți oameni pentru câte idei avem, de aceea tot timpul suntem deschiși să atragem colegi noi.

Pe undeva, una dintre cele mai mari provocări ale noastre de-a lungul timpului a fost să reușim să creștem suficient de repede și în privința echipei și să atragem oameni care să creadă în visul nostru, în același ritm în care se nasc ideile noastre. Există riscul să vrem să facem foarte multe proiecte și să nu avem resursele umane necesare. Noi nu stăm rău la capitolul idei, dar trebuie să le așezăm corect pe foaie, în funcție de prioritate.

The post “Tinerii din întreaga lume ar avea un motiv în plus să descopere România prin intermediul tuturor festivalurilor.” – Edy Chereji, director de comunicare Untold & Neversea appeared first on Cultura la dubă.