Mihail Neamțu a postat recent un clip în care îi înjură pe cei care îl numesc “putinist” și pe jurnaliștii care au scris că a luat bani de la Bogdan Peșchir, cel care a plătit mai multe persoane pentru a-l promova pe Călin Georgescu. Informația a fost dată publicului de procurorii care au întocmit dosarul lui Peșchir, arestat prevenit în dosarul finanțării campaniei lui Georgescu.

„Bă, Bogdan ăsta, băiatul ăsta, Bogdan PR (n.red.: Peșchir), a dat din buzunarul lui. Mă, când ați dat voi ceva, mă, nenorociților? Mă, eu sunt putinist? Eu sunt moscovit fiindcă un IT-ist din Brașov mi-a dat 500 de euro? Mă nenorociților, mă! Mă javrelor! Până când veți continua cu această calomnie? Nesimțiților! Vine unul și zice: Neamțule, ești putinist. Păi dacă eu sunt putinist, mă-ta-i curvă.  Și te rog să demonstrezi că nu e așa! Nu voi mai tolera niciodată această acuzație în spațiul public sau în spațiul privat! Repet, la orice calomnie la adresa mea sau la adresa altora vă rog să răspundeți exact cum vă spun eu: dacă eu sunt putinist mă-ta-i curvă. Demonstrează că nu-i așa!”, a spus Mihail Neamțu în clipul distribuit pe rețelele sociale.

“Pentru limbajul trivial pe care îl folosește, am solicitat în Parlament demiterea domnului Neamțu din funcția de președinte al Comisiei pentru Cultură! Nu vorbim despre un dezacord într-un schimb de idei, ci de o escaladare fără precedent pentru o persoană care ocupă o astfel de funcție. Limbajul folosit de acesta este obscen, incalificabil și de nereprodus.

Prin această atitudine, domnul Neamțu aduce prejudicii Comisiei pentru Cultură, Arte și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților. Solicit tuturor colegilor membri ai acestei comisii sa se dezică de această atitudine și să solicite, la randul lor, schimbarea conducerii comisiei din care facem parte.

În general, dar mai ales într-o perioadă marcată de tensiuni sociale, Comisia pentru Cultură, Arte și Media, prin conducerea acesteia, trebuie să reprezinte un model de atitudine în spațiul public, să îndemne cetățenii la dezbateri, prin argumentare rațională, și nu prin limbaj obscen sau atitudine vulgară.

Putem dialoga, putem să nu fim de acord, chiar și ideologic, dar, în calitate de vicepreședinte al acestei comisii, voi proteja întotdeauna instituția împotriva acestor atitudini dăunătoare pentru cultura și pentru spațiul media din România.” – a declarat deputatul USR George Gima.

Noul președinte al Comisiei pentru Cultură trebuie propus tot de către AUR. Ceilalți membri AUR ai Comisiei de Cultură sunt Lidia Vadim Tudor, fiica lui Corneliu Vadim Tudor, și Dan Cătălin Artimon.

Citește mai multe despre Mihail Neamțu AICI:

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Mihail Neamțu (AUR) a fost demis de la conducerea Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților appeared first on Cultura la dubă.

Mihail Neamțu a fost implicat în mai multe scandaluri. În 2012 a recitat o poezie a cunoscutului poet legionar Radu Gyr, membru al Gărzii de Fier și autorul imnului „Sfântă tinereţe legionară”, consideră că vasectomia transformă bărbații în transgenderi, iar când a candidat la alegerile europarlamentare a promis că „voi solicita blocarea propagandei LGBTQ în școli, televiziunile publice sau campusurile universitare din țările Uniunii”.

Mihail Neamțu a intrat în politică în 2012, cu Partidul Noua Republică, pe care l-a și fondat în 2012. A intrat în Alianța Dreapta Unită pentru un mandat de deputat în Arad și a recitat poezia legionară “Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! pe scena Operei Naționale București, la o adunare ADU.

A fost în conflict și cu revoluționari români, care au contestat prezența lui în Piața Universității.

Mihail Neamțu a fost și membru PNL, partid pe care l-a contestat ulterior. Apoi s-a alăturat PMP, partidul lui Traian Băsescu, pentru care a candidat la Primăria Sectorului 3.

În fine, pe George Simion l-a numit “o nulitate” pentru ca ulterior să i se alăture în AUR, în 2024.

„Cine reprezintă AUR-ul?!  Simion, încă o dată, e o nulitate, ați înțeles, domnule?! Simion George este o nulitate, nu știe nimic! Nimic, despre nimic”.

Ulterior, acesta și-a cerut scuze pentru declarațiile despre Simion și i-a mulțumit acestuia pentru generozitatea de a-l ierta.

Pe canalul său de YouTube, Mihail Neamțu vorbește pe diferite teme, de la istorie la patriotism, la eros sau masturbare.

“O femeie adevărată caută un tată, un bărbat care să o stăpânească. El trebuie să fecundeze cu prezența lui, cu logosul lui, femeia și starea ei de spirit. Fără această cucerire, orice bărbat se va simți handicapat, infirm, lipsit de o putere esențială.

V-ați întrebat oare, duminica, după mersul la biserică și după horă, când ea a fost jucată de doi-trei bărbați, dar unul singur a știut să chiuie? unul singur a știut să o stăpânească în arta dansului și a jocului. Bărbatul care s-a impus va fi chiar soțul ei. (…)

Tu, bărbat, vei trăi cu tot felul de fantasme erotice pe care le vei satisface în obscuritatea camerei tale, fie ea de cămin, fie a apartamentului în care alegi să stai singur. Singurătatea are foarte multe capcane despre care merită să vorbim mai onest și, bineînțeles, autosatisfacerea sexuală prin masturbare sau alte practici este una dintre aceste capcane.”

Pe site-ul oficial, acesta susține că Trump este “eroul lumii libere” și i-a dedicat acestuia cartea Fenomenul Trump”. Într-un alt articol intitulat “Generația fără ideal” afirmă că “Generația fără ideal n-are copii (…) nu mai urcă muntele și nici nu cunoaște bucuriile muncii la câmp. (…)

Generația fără ideal disprețuiește creștinismul și curtează ocultismul; nu postește, dar apără dieta vegan; nu pricepe mistica luminii și goticul medieval, însă aplaudă orice cabină sau container scandinav.”

Tot pe site-ul oficial, Mihail Neamțu susține că:

“Prietenii mă văd ca pe un scriitor, educator și om politic. Dușmanii ar prefera să nu mă vadă deloc.

Sunt dublu licențiat al Universității Babeş-Bolyai din Transilvania. Într-o carte recent apărută povestesc experiența trăită ca student Erasmus al Universității Ludwig Maximilians din Bavaria și Master of Arts al Universității din Durham. După absolvirea Universității din Londra, King’s College, am urmat stagii de cercetare în Statele Unite la Russell Kirk Center (Mecosta, Michigan) și Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington DC). Aflat în străinătate, n-am trimis românilor cărți poștale, ci eseuri despre Nordul spiritual al lumii occidentale.

Călătoriile de studiu m-au condus în zeci de țări din patru continente: Egipt, Canada, SUA, Italia, Guatemala, China, Iordania, Turcia, Hong Kong, Grecia, Ucraina, Lituania, Islanda și altele.

Întors acasă, am devenit bursier la Colegiul Noua Europă, asumând apoi directoratul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Am lansat o revistă la standarde internaționale: History of Communism in Europe. A New Journal in Comparative Politics. Obsesiile pașoptiste m-au făcut să mă zbat pentru nașterea Institutului de Istorie a Religiilor (apărut în 2008, sub cupola Academiei Române), dar și să coordonez programele educative ale Fundaţiei Creştin-Democrate.“

Mottoul său este “Construim România Deșteaptă”.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Mihail Neamțu (AUR), noul președinte al Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților: “O femeie adevărată caută un bărbat care să o stăpânească.” appeared first on Cultura la dubă.

Parlamentul este cel care propune și votează legi și, foarte important, votează sau nu instaurarea unui guvern, poate depune moțiuni de cenzură împotriva guvernului sau poate cere suspendarea președintelui României.

În funcție de rezultatele obținute la alegerile parlamentare, partidele politice pot constitui alianțe și majorități care să dea guvernul României.

Iată mai jos principalele informații pe care trebuie să le știți despre alegerile din 1 Decembrie:

Alegerile parlamentare în țară

• La alegerile din data de 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Senatorii și deputații sunt aleși pe liste propuse de partidele politice
• Votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00. Dacă la ora 21.00 încă se află alegători la coadă, la sediul secției de votare, programul se prelungește până când aceștia își exercită dreptul, dar nu mai târziu de ora 23.59
• Pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
• La alegerile parlamentare puteți vota doar în județul în care aveți reședința sau domiciliul. În acest sens, marile universități din țară au mutat cursurile de vineri și de luni în online sau au declarat zile libere, pentru ca studenții să poată să își exercite dreptul de vot în județele de care aparțin.
• Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 134 sunt senatori.

Alegerile parlamentare în străinătate

Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot:

➢ prin corespondență;

➢ în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau reședință.

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

▪ au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;

▪ au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;

Pot vota în străinătate și:

• personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
• membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
• militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate;
• candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbăta, 30 noiembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală), și duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00 (ora locală).

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, în condițiile prezentei legi, aceștia putând vota până cel mult la ora 23.59.

Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă

Istoric al Parlamentului României

În anul 1831, Țara Românescă a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulamentul organic, aplicat apoi, în 1832, și în Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

Începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în conditiile în care, prin Conventia de la Paris din 1858, realizată în baza Tratatului de la Paris din 1856, ce punea capăt Războiului Crimeii, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunări elective.

Într-un context politic intern și internațional complicat, al intențiilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a moderniza societatea românească, apare „Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” (1864) care consacră principiul bicameralismului, prin înfiintarea Corpului Ponderator, alături de Adunarea Electivă.

Legea electorală introdusă simultan cu instituția parlamentară de tip bicameral împarte alegătorii în două categorii, după criteriul averii, respectiv alegătorii direcți, categorie în care erau incluse persoanele care plăteau o contribuție de cel puțin 4 galbeni, aveau vârste de peste 25 de ani, știau carte, și alegatorii primari, categorie în care erau incluse persoanele care nu știau carte, dar care își plăteau contribuția la veniturile statului.

_{Deschiderea Adunarii elective de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, 29 februarie 1860}

După forțarea abdicării domnitorului Al. I. Cuza, elitele politice pașoptiste au adoptat sistemul parlamentar bicameral, având ca model Constituția belgiană din 1831.

Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat devine singurul organ legislativ, având rolul de a bloca eventuale tendințe spre autoritarism.

Votul cenzitar (discriminatoriu, în funcție de venituri și educație) a fost menținut până la finalul Primului Război Mondial. Votul universal, introdus în noiembrie 1918 a produs schimbări importante în viața politică a României interbelice.

Parlamentul a devenit cu adevărat independent de puterea executivă (guvern), căpătȃnd largi atribuții legislative și politice, începȃnd cu 1 iulie 1866, cȃnd a fost promulgată noua Constitutie a Romȃniei, care rămâne în vigoare pȃna în anul 1923.

Cele mai importante acte adoptate de Parlament în acea perioada și în istoria României moderne au fost Declarația de Independență din 9 mai 1877 și actele de unire de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Adunarea Deputaților și Senatul au votat în zilele de 26-27 martie 1923 o nouă Constituție, care a întârit rolul Parlamentului. Prin Constituția din 1923 se menține sistemul bicameral, se întăresc funcțiile Parlamentului, fiind exprimat principiul separației puterilor în stat.

Legea fundamentală din 1923 consacră principiul monarhiei constituționale.

În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a a subminat rolul institutiei parlamentare și a impus un regim de monarhie autoritară.

Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuții. În toamna anului 1940, odată cu instaurarea regimului de dictatură militară, activitatea Parlamentului a fost suspendată.

Incepând din 1946, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost suspendat sistemul bicameral. Prin Constituția RPR din 1948 s-a instituit democrația populară, prin care separația puterilor în stat a fost eliminată, iar Marea Adunare Națională a devenit devine „organul suprem al puterii de stat”. Partidele politice, altele decât PCR, au fost astfel interzise, fiind instaurat un regim totalitar al Partidului Comunist, condus de dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Prin Constituția din 1965, Marea Adunare Națională era definită drept “unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România“.

Revolutia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor și raspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluționară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituție, aprobată prin referendum în 1991 și revizuită în 2003.

sursa: Parlamentul României

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Duminică, 1 Decembrie, au loc alegerile parlamentare. Informații utile appeared first on Cultura la dubă.

Camera Deputaților, for decizional în acest caz, a votat azi proiectul de lege prin care instituțiile de cultură aflate în subordinea statului, prin Ministerul Culturii, vor avea dreptul să oprească la bugetul propriu 50% din veniturile realizate din închirierea propriilor spații. Până acum, toți banii mergeau la Ministerul Finanțelor.

Procedura de închiriere urmează să fie stabilită printr-o hotărâre de guvern. Iar legea merge la promulgare.

„Estimăm că, graţie acestei legi, sectorul cultural va beneficia de o finanţare suplimentară de cel puţin 3 milioane de lei anual. Banii suplimentari care vor rămâne în bugetele instituţiilor de cultură le vor ajuta să funcţioneze mai bine pentru activităţile culturale!”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Modelul este preluat din străinătate, unde marile muzee sau instituții de spectacol închiriază spațiile pentru evenimente speciale, cum ar fi defilări de modă, producții cinematografice sau gale.

În România, instituții precum Ateneul Român, Opera Națională București sau Teatrul Național București își închiriază frecvent sălile de spectacol către clienți privați, fără a exista o metodologie transparentă în privința selecției clienților.

Astfel de evenimente private ar trebuie să aducă, teoetic, venituri în plus și angajaților chemați la muncă, precum garderobiere sau tehnicieni.

Pe de altă parte, diverși actori angajați ai TNB au declarat în unele rânduri că fosta conducere prefera să închirieze sălile evenimentelor private decât să programeze spectacole de succes din repertoriu, care se jucau o dată la câteva luni.

The post Lege: Instituțiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii vor avea dreptul să închirieze spațiile și să încaseze 50% din chirie appeared first on Cultura la dubă.

Iulia Popovici, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea USR, în mandatul lui Bogdan Gheorghiu, este propunerea oficială de ministru al Culturii în guvernul Cioloș, conturat aseară după adunarea Comitetului Politic al USR PLUS.

Pentru aceeași funcție, alte două nume au fost vehiculate în presă în ultimele zile: deputatul Iulian Bulai și actorul Marius Manole.

Iulia Popovici este jurnalistă, critic de teatru și de film, dar a avut o activitate intensă ca expert în cadrul unor proiecte culturale sau ca evaluator la diverse concursuri. De asemenea, a mai fost consilier al ministrului Culturii Corina Șuteu în 2016.

Între septembrie 2018 – 1 februarie 2021, deși a fost angajată la Camera Deputaților pe post de consilier al deputatului Iulian Bulai, a continuat în paralel să scrie ca jurnalistă la Adevărul și la Observator Cultural.

Ca om de cultură și jurnalistă, a militat constat pentru sprijinirea artiștilor independenți și constituirea unui statut al artistului independent.

În schimb, ca secretar de stat, în 6 luni și jumătate, nu a concretizat vreun proiect pentru independenți, dar își propune o reformă a sectorului independent ca ministru.

Conform propriului bilanț al activității, în mandatul său la Ministerul Culturii a fost implicată în elaborarea PNRR pentru Cultură, a scris un proiect de ordonanță pentru funcționalizarea Capitalei Culturale Europene Timișoara 2023 și s-a ocupat de transpunerea a două directive europene, privind serviciile audiovizuale și cea privind drepturile de autor, care vor ajunge în Parlament.

Situația artiștilor independenți din România a rămas neschimbată, iar promisiunea făcută de ministrul Culturii în noiembrie 2020, de acordare a unui sprijin de 100 de milioane de euro sectorului cultural independent, în contextul crizei Covid, a fost dată uitării.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ

Conform Agerpres, a fost consultant artistic la Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală “Ion Sava”, Teatrul Naţional Bucureşti (2008-2010); ataşat de presă la Institutul Cervantes (2010-2013); consultant artistic, Teatrul Naţional Târgu-Mureş (2013-2014).

A curatoriat mai multe programe de artă performativă independentă din România şi din străinătate.

Cofondator al Asociaţiei Cineactiv (2017), este unul dintre fondatorii ATIC (Asociaţia Trans-sectorială a Independenţilor din Cultură), organizaţie de advocacy şi asistenţă pentru lucrătorii culturali independenţi (2018).

Membru în Biroul executiv al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru România (AICT.ro) (2015-2016); membru în Comitetul Director al ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei (2014-2021); membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Cultural Naţional (2020-2021).

Membru al Uniunii Teatrale din Romania (UNITER), al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – România (AICT.ro), al Performance Studies International, al East European Performing Arts Platform.

DECLARAȚIE DE AVERE

Potrivit declarației de avere, publicată pe site-ul Ministerului Culturii, Iulia Popovici este coproprietar al un apartament din sectorul 4 și al unei case de 200 de mp în Corbeanca și deține o mașină VW Polo.

În conturi, la momentul preluării funcției de secretar de stat, avea aproximativ 37.000 de euro, 2700 de dolari și 21.000 de lei, iar la 14 octombrie 2021, la eliberarea din funcție, avea 68.000 de euro și 16.000 de lei. Între timp, a vândut o proprietate în Focșani pentru care a obținut o cotă parte de 15.750 de euro.

Până să ajungă la ministerul Culturii, a avut un contract de muncă în calitate de consilier parlamentar la Camera Deputaților, cu un venit anual de 43.000 de lei și un contract la Observator Cultural, cu un venit anual de 18.000 de lei.

De asemenea, ea a fost membru al Consiliului de Administrație al AFCN (2020-2021), funcție pentru care a primit anual 6776 de lei.

PROGRAMUL DE GUVERNARE PE CULTURĂ

Conform Programului de guvernare propus de cabinetul Cioloș, în domeniul cultural sunt prevăzute mai multe reforme importante, precum statutul lucrătorului cultural, Codul Patrimoniului, modificarea sistemului de finanțare din domeniul cinematografiei, schimbarea legii privind managementul instituțiilor de cultură, înființarea Fondului pentru jurnalism independent și a Fondului pentru artă contemporană, precum și o reformă a aparatului administrativ de la Ministerul Culturii.

Programul de guvernare pe Cultură a fost elaborat de echipa Iuliei Popovici și poate fi consultat aici.

CABINETUL CIOLOȘ

USR PLUS a depus azi la Parlament lista cabinetului Cioloș, acesta urmând să fie supus votului Parlamentului.

Iată componența Guvernului Cioloș:

The post Iulia Popovici, propusă oficial ministru al Culturii în cabinetul Cioloș appeared first on Cultura la dubă.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat azi, cu 301 voturi „pentru”, doar un vot „împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege privind instituirea anului 2021 – „Anul Tudor Vladimirescu” şi, totodată, declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române, informează G4 Media.

În 2021 se împlinesc 200 de ani de la Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu și pandurii săi. Conform expunerii de motive din proiectul de lege, „se declară drept erou al naţiunii române Tudor Vladimirescu pentru curajul său dovedit în Revoluţia de la 1821 pe care a condus-o, mişcare care avea ca scop eliberarea popoarelor creştine de sub dominaţia otomană”.

Aceeași lege, votată azi de camera decizională, creează cadrul prin care vor putea fi alocați bani publici pentru evenimente culturale care vor promova Anul Tudor Vladimirescu, după cum urmează:

„Cu prilejul sărbătoririi ‘Anului Tudor Vladimirescu’ se organizează evenimente menite să marcheze aspecte cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi care a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, la programe de promovare a ‘Anului Tudor Vladimirescu”.

De cealaltă parte, „Ecaterina Teodoroiu, cercetaşă şi participantă la Primul Război Mondial, s-a sacrificat eroic în bătălia de la Mărăşeşti, în momentul în care se află în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române, lovită în inima ei generoasă de două gloanţe de mitralieră, în anul 1917”, motiv pentru care a fost declarată azi eroină a națiunii române.

Inițiatorii legii au fost doi deputați PNL, Gigel Știrbu (fost ministru al Culturii) și Dan Vîlceanu.

Iar votul Parlamentului face parte dintr-o serie de decizii asemănătoare. Recent, în Parlamentul României au fost adoptate legile care îi declară martiri pe Mihai Viteazul și pe Horea, Cloșca și Crișan, urmând ca în fiecare an să fie comemorate zilele dispariției acestora.

The post În plină criză a sectorului cultural, Parlamentul a votat “2021, Anul Tudor Vladimirescu”. Vor fi finanțate evenimente care evocă vitejia pandurilor. appeared first on Cultura la dubă.

Asta dacă nu cumva ești parlamentar sau ministru și vii în vizită cu mașini de 100.000 de euro, ale căror cauciucuri sunt rezistente la bucați de piatră distruse și gropi, dar mai ales la indolență.

Problema nu este nouă, ci durează deja de câțiva ani de zile. Conducerea muzeului a încercat să găsească sprijin la toți miniștrii culturii, însă dincolo de promisiuni, nu s-a realizat nimic. Decizia stă în pixul președintelui Camerei Deputaților, oricare ar fi acesta.

Prezenți la evenimentul de deschidere a noului sezon expozițional al MNAC, vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, au dat vina pe moștenirea PSD și au promis, la fel ca toți ceilalți, că vor încerca să rezolve problema.

“Am văzut partea de infrastructură, lasă de dorit și am luat chiar niște detalii despre cine e responsabil, cum s-ar putea face niște investiții și nouă nu ne place să facem angajamente, ci să facem lucrurile concret. Așadar, să lăsăm timpul să demonstreze dacă le rezolvăm sau nu.”, a declarat vicepremierul Raluca Turcan.

“Palatul Parlamentului are ca administrator Camera Deputaților. Gândiți-vă că până să vin eu, în 3 ani au depus jurământul pentru PSD 4 miniștri ai culturii. Dacă n-au fost sensibili la demersurile lor, mă gândesc că nu vor fi sensibili la demersurile mele.

Sigur că merită încercat și facem acest lucru, dar, cu siguranță în momentul în care faci acest lucru îți calculezi și sorții de izbândă. Eu am avut dialog cu foștii miniștri și dânșii au avut preocupare în acest sens, dar nu au găsit înțelegere la conducerea Camerei Deputaților.

Privind global bugetul pe care îl înghite acest Palat al Parlamentului, nu ar fi o cheltuială majoră rezolvarea acestei căi de acces.

“Dar să știți că la bugetul pe anul viitor al Camerei Deputaților vom urmări acest obiectiv de investiție. Asta cu siguranță. “, a adăugat vicepremierul Raluca Turcan.

L-am întrebat pe directorul MNAR, Călin Dan, de ce nu s-a putut rezolva această situație până acum. Răspunsul său este cât se poate de clar.

“De ce nu ați reușit să convingeți niciun președinte al Camerei Deputaților să facă această investiție? Unde s-a blocat totul?

Indiferența.”

The post MNAC s-a redeschis cu aceeași cale de acces distrusă appeared first on Cultura la dubă.