Parinoush Saniee, una dintre cele mai importante voci ale literaturii iraniene contemporane, este prezentă zilele acestea la FILIT Iași, cel mai important festival de literatură din țară noastră, aflat acum la a 14-a ediție.

Autoarea a urcat aseară pe scenă Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Iași și, timp de două ore, a vorbit despre cenzura din Iran, plecarea din țară și dezrădăcinarea, sau despre lupta pe care femeile o au în comun în întreaga lume. Saniee a afirmat că, indiferent de cultura din care provin, femeile au fost considerate “gen secundar” și au fost nevoite mereu să depună eforturi, să lupte pentru orice au făcut.

Cartea ei, “Cei rămași și cei plecați”, publicată în România la Polirom, este blocată și interzisă de 18 ani la Ministerul Culturii din Iran. “Voi, aici, aveți cartea mea, dar poporul meu nu are acces la ea”.

Născută în 1949, la Teheran, a studiat psihologia și sociologia, apoi și-a construit opera pornind de la o cunoaștere aprofundată a societății iraniene și a mecanismelor care influențează viețile oamenilor, în special pe cele ale femeilor și copiilor.

Consacrarea internațională a venit odată cu romanul Cel care mă așteaptă (The Book of Fate), povestea lui Masumeh, o tânără care încearcă să-și păstreze libertatea de gândire și aspirațiile într-o lume în care tradițiile, presiunile familiei și schimbările politice îi limitează alegerile. Traversând mai multe decenii din istoria Iranului, romanul explorează felul în care marile transformări sociale și politice se răsfrâng asupra vieții intime. Deși a fost interzis în Iran, volumul a devenit un succes internațional și a fost tradus în peste 30 de limbi.

Un alt roman important, Tatăl celuilalt copil, abordează dificultățile comunicării și presiunea exercitată de societate asupra celor care nu se conformează așteptărilor. Prin povești aparent personale, Saniee aduce în prim-plan teme universale: nevoia de a fi ascultat, fragilitatea relațiilor familiale și consecințele tăcerii impuse.

La Iași, Parinoush Saniee s-a întâlnit și cu liceenii de la revista ALECART. Ulterior a declarat: “nu am întâlnit nicăieri în lume adolescenți din actuala generație care să citească atât de mult. Ceea ce am văzut la Iași este extraordinar. Eu locuiesc în America și acolo nu văd niciodată un tânăr cu o carte în mână.”

La finalul Serii FILIT, a transmis publicului din sală: “Dacă va fi să mă întorc în țara mea și să pățesc ceva, mă bucur că am avut șansa să fiu aici, cu voi, și să mă motivați.”

FILIT continuă la Iași până pe 25 octombrie

Printre invitați se numără Paul Lynch (laureat al Booker Prize 2023 pentru romanul Cântecul profetului, distins cu multe alte premii internaționale, având cărți traduse în peste 35 de limbi), David Foenkinos (unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani, cu un număr impresionant de romane, toate bestselleruri, unele distinse cu importante premii literare și traduse în aproximativ 40 de limbi), Aleksandar Hemon (scriitor bosniac-american, cu multiple premii mari în palmares, autorul romanelor Proiectul Lazarus sau Omul de nicăieri, co-scenarist al The Matrix Resurrections, al patrulea film din iconica franciză SF).

Lista continuă cu alte nume importante ale literaturii mondiale, traduse în numeroase limbi și recompensate cu premii și distincții de prestigiu: Elena Alexieva (Bulgaria), Éric Chacour (Canada), Yavuz Ekinci (Turcia), Milena Michiko Flašar (Austria), Ramon Gener (Spania), Dinçer Güçyeter (Germania), Hallgrímur Helgason (Islanda), Roskva Koritzinsky (Norvegia), Alexandre Lenot (Franța), Andriy Lyubka (Ucraina), Laura Pariani (Italia), Anna Sólyom (Ungaria), Marek Torčík (Cehia), Hattie Williams (Marea Britanie), Gabriella Zalapì (Elveția).

Dintre autorii români ai ediției din acest an fac parte Gabriela Adameșteanu, Simona Antonescu, Andreea Berechet, Iulian Bocai, Lavinia Braniște, Gianina Cărbunariu, Gilbert Costache, Gelu Duminică, Filip Florian, Delia Grigore, Florin Irimia, Ilinca Mănescu, Alex Moldovan, Adriana Neagoe, Ana-Maria Negrilă, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Andreea Sterea, Adriana Ștefan, Daniel Timariu, Dănuț Ungureanu, Ioana Unk, Cristian Vicol, Vlad Zografi.

Poeții Andrei Dósa, Silvia Goteanschii, Emanuel Guralivu, Emanuela Ignățoiu-Sora, Vasile Leac, Ciprian Măceșaru, Andrei Novac, Sorina Rîndașu, Codruța Simina, Moni Stănilă se vor întâlni cu publicul în cadrul evenimentelor din perioada 21-25 octombrie 2026.

La FILIT 2026 vor fi prezenți și traducători care fac posibilă prezența autorilor români în librăriile și în circuitul editorial din alte țări și care contribuie esențial la promovarea literaturii române în străinătate: Iulia Badea-Guéritée (Franța), Alexandru Bulucz (Germania), Jan Cornelius (Germania), Anna Kaźmierczak (Polonia), Eva Kenderessy (Slovacia), Joanna Kornaś-Warwas (Polonia), Borja Mozo Martín (Spania), Marian Ochoa de Eribe (Spania), Charlotte van Rooden (Țările de Jos), Andreea Scridon (România/SUA), Imre Szőcs (România).

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee la FILIT: “Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar.” appeared first on Cultura la dubă.

Filmat noaptea, pe acoperișurile clădirilor din Tel Aviv, filmul dezvăluie în detaliu sistemele din spatele uciderii calculate și în masă a civililor palestinieni din Gaza de către Israel. După premiera mondială de la Veneția, ministrul Culturii din Israel a cerut ridicarea cetățeniei celor doi regizori israelieni, Yuval Abraham și Rachel Szor, premiați cu oscar pentru filmul No Other Land, iar premierul Benjamin Netanyahu a ordonat anchetarea soldaților israelieni care au acordat interviuri în film.

Filmul este produs de The Guardian.

În România, rețeaua Cinema City a refuzat să difuzeze Naza, scrie Hotnews, pe motiv că Cinema City dorește să rămână “neutră și apolitică”. “Cinema City este o companie neutră și apolitică, care își păstrează imparțialitatea față de subiectele și opiniile prezentate în producțiile cinematografice. În cazul filmului «Naza», alegerea de a nu-l difuza respectă același principiu și nu reprezintă o poziționare politică sau o evaluare a tematicii ori a mesajului filmului”, a transmis compania potrivit Hotnews.

Mai jos puteți vedea programul actualizat al proiecțiilor, aceasta fiind a doua săptămână de la intrarea în cinematografele din România.

PROGRAM CINEMA

BUCUREȘTI

CINEPLEXX BĂNEASA

joi (22.10): 18:05
vineri (23.10) – joi (29.10): 18:10 BILETE

CINEMAX VERANDA

joi (22.10): 17:10, 18:10
vineri (23.10): 15:40, 17:20
sâmbătă (24.10), duminică (25.10): 16:20
luni (26.10): 17:20, 18:40
marți (27.10), joi (29.10): 21:40
miercuri (28.10): 16:50, 18:40 BILETE

CINEMA UNION

sâmbătă (24.10): 15:30 BILETE

APOLLO111 CINEMA

joi (22.10): 19:00
marți (03.11): 18:15 BILETE

CINEMA MUZEUL ȚĂRANULUI

marți (03.11): 18:15 BILETE

HAPPY CINEMA COLOSSEUM

joi (22.10): 17:00 BILETE

BACĂU

HAPPY CINEMA

joi (22.10): 17:30 BILETE

BISTRIȚA

HAPPY CINEMA

duminică (25.10): 14:30
miercuri (28.10), joi (29.10): 17:20 BILETE

BOTOȘANI

CINEMA UNIREA

joi (22.10): 19:00 BILETE

HAPPY CINEMA

joi (22.10): 17:20 BILETE

CLUJ-NAPOCA

CINEMA ARTA

vineri (23.10): 18:15
luni (26.10): 18:00
miercuri (28.10): 18:15
sâmbătă (31.10): 15:45 BILETE

CINEMA VICTORIA

sâmbătă (24.10): 21:00
duminică (25.10): 12:00
luni (26.10), joi (29.10): 18:00
sâmbătă (31.10): 15:45 BILETE

CINEMA FLORIN PIERSIC

joi (22.10): 17:15 BILETE

CRAIOVA

CINEMA PATRIA

joi (22.10): 15:00
sâmbătă (24.10): 17:00
duminică (25.10): 19:00 BILETE

LUGOJ

CINEMA BELA LUGOSI

vineri (23.10) – duminică (25.10): 17:30 BILETE

MIERCUREA CIUC

CINEMA CSIKI MOZI

duminică (25.10): 19:00 BILETE

PITEȘTI

CINEMA TRIVALE

luni (19.10): 11:20, 19:20, 21:00
marți (20.10): 15:30, 19:00, 20:40
miercuri (21.10): 15:40, 19:20, 21:00
joi (22.10): 11:00, 14:50, 20:30 BILETE

REGHIN

CINEMA PATRIA

sâmbătă (17.10), duminică (18.10): 14:15 BILETE

SIBIU

CINEPLEXX

vineri (23.10): 19:15
luni (26.10): 18:30 BILETE

SFÂNTU GHEORGHE

CITYPLEX CINEMA ARTA

miercuri (21.10): 17:00 BILETE

TIMIȘOARA

CINEMA VICTORIA

joi (29.10): 20:00 BILETE

ZALĂU

CINEMA SCALA

luni (26.10): 17:00 BILETE

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lista cinematografelor în care mai poți vedea documentarul “Naza”, premiat la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

Pe primul loc într-un top 40 al reușitelor a trecut recuperarea Coifului și a două brățări dacice. În realitate, Ministerul Culturii a fost exclus din ancheta autorităților olandeze încă din ianuarie 2025, când un secretar de stat din Ministerul Culturii, Diana Baciuna, a comis o gafă publică – a dat într-o conferință de presă contractul dintre cele două muzee și fișele cu valorile tuturor artefactelor trimise în Olanda.

De asemenea, și-a trecut la reușite participarea României ca invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt, deși nu a avut niciun merit. Mai mult decât atât, editorii și oamenii de carte îi reproșează că timp de 8 luni nu a întreprins niciun demers pentru traduceri, conturarea unei echipe de curatori sau a unui calendar de lucru.

Andras Demeter lasă moștenire și un precedent periculos – a modificat regulamentul de participare la concursul de management pentru Teatrul Național București și pentru Teatrul Național Cluj-Napoca, astfel încât doar cei cu 10 ani de experiență de management în instituții publice, ori 5 ani plus master de specialitate, pot candida. Legea nu prevede acest criteriu.

De asemenea, la 8 luni de la publicarea anchetei Cultura la dubă privind depozitarea manuscriselor lui Enescu în containere, gravitatea condițiilor de acolo fiind ulterior confirmată de Corpul de Control și de specialiștii Ministerului Culturii, Andras Demeter a încercat, dar nu a reușit până acum să mute manuscrisele. Ele se află în continuare în containere.

***

“Cine vrea să învingă găsește mijloace, cine nu vrea să facă nimic găsește scuze.” – așa își începe Andras Demeter bilanțul.

Mandatul său, început pe 23 iunie 2025, a fost unul dintre cele mai vizibile mandate ale unui ministru al Culturii, însă Andras Demeter a reușit să iasă în evidență cu numeroase scandaluri publice care au stârnit criticile oamenilor de cultură.

A încercat să desființeze Institutul Național al Patrimoniului

Încercarea sa de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, anunțată în exclusivitate de Cultura la dubă, a declanșat semnarea unei petiții publice, în noiembrie 2025, de către peste 20.000 de oameni.

“Una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.”, a confirmat atunci Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă.

“Transformarea Institutului Național al Patrimoniului într-o direcție din minister ar amputa independența deciziei profesionale, care este esențială.”, spunea arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România.

Andras Demeter s-a lovit atunci inclusiv de opoziția arhitecților din comunitatea maghiară, cu care s-a întâlnit la Cluj.

A organizat concursuri de management cu condiții discriminatorii de participare

Andras Demeter a promis că va organiza concursuri de management în instituțiile de cultură din subordinea Ministerului Culturii. S-a ținut de promisiune. Dar condițiile de participare, precum și prezența apropiațiilor săi în comisiile de evaluare, au stârnit nemulțumiri.

Cel mai mediatizat concurs a fost cel de la Teatrul Național București. Prima încercare s-a încheiat fără rezultat – niciun candidat nu a obținut notă de trecere, deși cel puțin două participante aveau o vastă experință, Alexandra Badea și Ada Lupu Hausvater.

Ulterior, Andras Demeter a modificat condițiile de participare, astfel încât Alexandra Badea nu mai poată participa. A cerut minimum 10 ani experiență de conducere în instituții publice.

În schimb, la al doilea concurs s-a prezentat Boris Focșa, fost ministru al Culturii din Republica Moldova, anchetat în trecut de Centrul Anticorupție. Acesta a uluit comisia cu gafele spuse în timpul interviului, iar Ada Hausvater a ieșit detașat câștigătoare.

În prezent, concursul pentru Teatrul Național din Cluj-Napoca se va organiza cu aceleași condiții discriminatorii. O petiție inițiată de Doru Taloș, fondator Reactor, semnată de numeroși oameni de cultură, cere “revizuirea condițiilor de participare la concursul de proiecte de management pentru Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, astfel încât un număr cât mai mare dintre profesioniștii cu experiență managerială relevantă să aibă dreptul de a candida.”

A încurajat un fost colaborator al Securității să candideze la concursul pentru Opera Maghiară din Cluj

Iuliu Szép, cel care conducea deja de 15 ani Opera Maghiară din Cluj, intenționa să se retragă din activitate și să nu mai candideze anul acesta. “Știu că sunt artiști maghiari proveniți din Transilvania, din România, care chiar ar dori să vină la Opera Maghiară directori. Însă eu am discutat și cu domnul Kelemen (n.r. Kelemen Hunor, deputat, președintele UDMR) și cu ministrul Demeter (n.r. Andras Demeter, ministrul Culturii) și am rămas.” – a relatat acesta pentru Cultura la dubă.

Andras Demeter a confirmat că știa încă din 2015 că Iuliu Szép este fost colaborator al Securității, cei doi fiind colegi de partid la UDMR.

“Principial, nu aveți nicio problemă cu faptul că o instituție de cultură din România e condusă de un fost colaborator al Securității?

Principial, eu pot avea o problemă, dar a trebuit să aleg între mai multe rele. Unul mare și unul mic. Un rău era că instituția era în interimat, alt rău era că nici altcineva nu-și depuse candidatura. Și răul mai mare e că era candidatul un fost colaborator al Securității despre care nici măcar nu putem vorbi așa, pentru că lucrurile nu sunt chiar așa cum par, pentru că fiecare astfel de colaborator, de la caz la caz, are propria sa istorie.

Ca să închei, răspunsul meu este foarte simplu: Câtă vreme legea nu prevede, pentru a conduce Opera Maghiară din Cluj, nicio interdicție, atunci problemele mele principiale au fost, cum să zic, umbrite sau acoperite de dorința de a rezolva problema arzătoare, aceea de a renunța la interimat, de a avea un director plin.”, a declarat ministrul Andras Demeter pentru Cultura la dubă.

A vrut să normeze munca actorilor cu fișe de pontaj. I-a cerut unui actor “demisia din prostie”

Ministrul Culturii, Andras Demeter, s-a prezentat la protestul organizat de actorii Teatrului Național București, ca urmare a instrucțiunilor de normare a timpului de lucru în instituțiile publice de spectacol. În fața camerelor, Andras Demeter a anunțat că va retrage circulara cu noile norme, însă mai mulți artiști prezenți au continuat să-i ceară demisia.

În timp ce artiștii scandau “Demisia! Demisia!”, ministrul Culturii, într-un dialog cu actorul Gabriel Fătu (n.r. actual director al Teatrului Dramaturgilor), a reacționat referindu-se la unul dintre cei care scandau, actorul Ioan Andrei Ionescu “Poate demisia lui din prostie.”

Ministrul a adăugat: “Băi, prostia este mare. Foarte mare!”, iar Gabriel Fătu l-a completat: “La cele mai înalte cote”. Dialogul a fost surprins în exclusivitate de camera Cultura la dubă.

Gabriel Fătu: “Putem să facem gălăgie, dar treabă când mai facem?”

Ministrul Andras Demeter: “Cu treaba e mai dificil.”

A organizat sesiuni fulger de finanțare, pe principiul “primul venit, primul servit”

Ministerul Culturii a deschis în mandat lui Andras Demeter trei sesiuni de finanțare în cadrul Schemei de ajutor de minimis pentru proiecte prioritare din sectorul independent. Două sunt deja încheiate, iar a treia va începe pe 23 octombrie.

La a doua sesiune, Cultura la dubă a atras atenția asupra condițiilor fulger de participare. Ministerul Culturii a anunțat de pe o zi pe alta că va deschide sesiunea a II-a, punând la bătaie aproape 340.000 de euro.

Entităție interesate aveau la dispoziție doar 3 zile pentru a depune un dosar complex, ce presupune descrierea în detaliu a proiectului și depunerea a 34 de documente administrative. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Culturii, evaluarea conținutului proiectelor este făcută în doar 72 de ore, iar după soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor, prima cerere de plată se va face în 24 de ore.

Ca urmare a reacțiilor critice din spațiul public, Ministerul Culturii a modificat ghidul de participare și a amândat sesiunea cu încă trei zile. Dar a păstrat principiul primul venit, primul servit, astfel încât după doar o oră și jumătate, sesiunea era deja închisă.

La anunțarea câștigătorilor, un angajat al ministerului a comis o gafă – a publicat două liste distincte cu câștigătorii. Ministerul și-a cerut ulterior scuze.

Ministrul aflat în proces cu Ministerul Culturii. A promis public că își retrage dosarul. Nu a făcut-o.

Încă dinainte de numirea sa ca ministru, Andras Demeter a dat în judecată Ministerul Culturii cu privire la organizarea concursului de management al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”, la care a participat din postura de candidat, cerând în instanță anularea concursului.

Tribunalul București a decis pe 26 martie 2026 că speța este de competența Curții de Apel, iar dosarul a fost mutat acolo.

În ianuarie 2026, ministrul Culturii declara la emisiunea Insider Politic de la Prima TV că următoarea înfățișare în procesul său va avea loc în luna mai și își va retrage acțiunea. În realitate, următoarea înfățișare era în martie, iar Demeter nu a făcut ce a anunțat public.

A cerut, în schimb, un punct de vedere al cancelariei prim-ministrului, și i s-a spus că nu se află într-un conflict de interese, astfel că procesul său a continuat în paralel cu ocuparea funcției de ministru al Culturii.

Nu a reușit să mute manuscrisele lui Enescu din containere, dar a făcut demersuri în acest sens

La final de mandatului lui Andras Demeter, manuscrisele lui George Enescu sunt depozitate în continuare în containerele despre care Cultura la dubă a scris în martie 2026 și despre care specialiștii ministerului și Corpul de Control au constat că nu respectă normele prevăzute de lege.

A încercat să le mute în subsolul Teatrului Național din București și a emis în acest sens un ordin de ministru, în ciuda faptului că în opinia specialiștilor Comisiei Naționale a Muzeelor, nici acel spațiu nu îndeplinea condițiile necesare de microclimat și siguranță. Ministrul s-a lovit de opoziția noului manager al TNB, Ada Lupu Hausvater și a fost nevoit să găsească altă soluție.

În prezent există un contract între Biblioteca Națională a României și Muzeul Enescu pentru mutarea manuscriselor într-un depozit al bibliotecii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Ministerul Culturii trebuie să aloce bani pentru hidroizolația acoperișului – clădirea bibliotecii având infiltrații de apă. Andras Demeter a semnat alocarea în acest sens, însă plata nu a fost făcută până în prezent.

Muzeul Enescu a anunțat ieri că va relua lucrările la Palatul Cantacuzino, unde de asemenea plouă în clădire. Dar nu a oferit informații privind mutarea bunurilor de Tezaur din containere.

Și-a dat demisia și a continuat să semneze ordine de ministru timp de 5 luni

Ministrul Culturii, Andras Demeter, și-a anunțat demisia de onoare pe 25 mai 2026, ca urmare a unui scandal public – acesta apărea într-o înregistrare audio în care afirma “Îmi bag p..a în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Demisia i-a fost cerută chiar de către propriul partid – UDMR. Ulterior, o parte a opiniei publice a constat că afirmația ministrului era ironică și că acesta luase decizia, în calitate de șef al Societății Române de Radiodifuziune, de a cumpăra Radio Chișinău și de a-l “salva” de la o achiziție rusească, deci ar fi apărat în fapt interesul național.

La momentul demisiei, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, anunța: “Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția“.

În realitate, guvernul nu a făcut pașii necesari pentru ca această demisie să aibă efect. Astfel că ministrul Andras Demeter a rămas în funcție până ieri, când a fost instalat guvernul Niculescu. Ioana Ciocan este noul ministru al Culturii.

Bilanțul publicat de Andras Demeter poate fi consultat aici.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Andras Demeter și-a trecut în bilanț recuperarea Coifului de la Coțofenești, drept principala reușită, deși Ministerul Culturii a fost exclus din discuțiile cu autoritățile olandeze appeared first on Cultura la dubă.

Ioana Ciocan a declarat că trebuie reluate consultările privind Codul Patrimoniului și că acesta trebuie adoptat. Referitor la participarea României ca țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, a subliniat că reprezentanții instituțiilor în cadrul Comitetului interministerial, alături de AER (Asociația Editorilor din România), trebuie să contureze un calendar pentru acest eveniment.

“Este cel mai important târg de carte din lume. România va trebui să acopere acei 2000 de metri pătrați de reprezentare și sunt sigură că, dacă ne vom apuca mâine, România, ca de fiecare dată, va fi reprezentată cum merită. (…) Dar mă întorc la acel 0.07%. Se cere ca România să fie reprezentată cum merită, dar bugetul rămâne unul extrem, extrem de limitat.”

Momentan, România înregistrează o întârziere de 8 luni în ceea ce privește pregătirile pentru Frankfurt. De la semnarea contractului, în februarie 2026, Ministerul Culturii nu a elaborat niciun program și nu a demarat nicio sesiune de finanțare specială pentru traduceri.

AER a transmis azi într-un comunicat de presă:

⁣”Consiliul Director al Asociației Editorilor din România (AER) solicită să li se garanteze editorilor o contribuție decisivă la organizarea prezenței României ca Invitat de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din 2028.

⁣Considerăm că participarea la acest eveniment reprezintă o șansă unică să promovăm literatura română contemporană prin creșterea numărului de traduceri din autori români pe piețele externe, nu doar pe cele de limbă germană.

⁣Ne dorim, de asemenea, ca literatura română de pe ambele maluri ale Prutului să fie reprezentată la Frankfurt 2028 printr-un stand care să reflecte creativitatea extraordinară a scriitorilor de limbă română, profesionalismul editorilor și capacitatea culturii scrise românești de a intra în dialog cu piața internațională. De aceea, editorii sunt dispuși să conlucreze cu ceilalți profesioniști ai pieței de carte: agenți literari, traducători, scriitori, librari etc. și cu instituțiile statului care vor gestiona financiar acest dosar pentru ca statutul de Invitat de onoare la cel mai important târg de carte profesional din lume să fie un succes real.

⁣Breasla editorială nu a pus niciun moment la îndoială implicarea editorilor și a AER în pregătirea proiectului Frankfurt 2028: amintim că, încă dinainte de 20 februarie 2026, când s-a semnat contractul dintre Ministerul Culturii și Târgul de la Frankfurt, au existat consultări consistente ale editorilor nu doar cu echipa de conducere a Târgului de la Frankfurt – care s-a deplasat în România în iulie 2025, ci și cu angajații ministerului, care au rezultat în schițarea unor organisme consultative pe care ministrul Culturii era chemat să le înființeze printr-un simplu ordin de ministru; ceea ce nu s-a făcut în aceste opt luni după semnarea contractului. Totodată, AER a răspuns la convocările intempestive ale Ministerului Culturii atât în iunie, cu prilejul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la București, cât și în iulie, când s-au agreat principiile unui protocol de colaborare pe care reprezentanții ministerului nu l-au redactat până astăzi. Cum nu s-a concretizat nici discuția solicitată de ministrul Culturii cu prilejul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la Chișinău, la începutul lunii septembrie.

⁣Dincolo de toate, rămâne regretul că au trecut, iată, opt luni de la semnarea contractului fără ca Ministerul Culturii (semnatarul contractului) să poată prezenta o echipă curatorială și un mecanism instituțional cu care să fie începută munca efectivă pentru Frankfurt 2028, alături de toți actorii publici și privați pe care un astfel de demers îi reclamă a fi implicați. Ne dorim și vom sprijini orice demers sincer ca proiectul Frankfurt 2028 să fie pornit cu toată responsabilitatea, fiindcă vorbim despre cel mai important proiect cultural extern al României.”

Ministrul actual al Culturii, Andras Demeter, anunțase recent într-un comunicat de presă că a desemnat Oficiul de Film drept coordonator al participării la Frankfurt – decizia a fost aspru criticată de către specialiștii din domeniu. Într-o conferință de presă, ministrul a cerut AER să vină cu o altă propunere concretă de implicare și, în paralel, a purtat ulterior discuții cu Răzvan Dincă, director interimar al Societății Române de Radiodifuziune, fost condamnat penal pentru abuz în serviciu și apropiat al lui Andras Demeter.

SRR și-a manifestat oficial dorința de a se implica în organizarea participării la Frankfurt, iar Comitetul Interministerial, întrunit luni, caută calea legală prin care acest lucru să fie posibil. Momentan, potrivit legii 186/2003, SRR nu se numără printre instituțiile publice care ar putea organiza participarea la un târg internațional de carte.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ioana Ciocan, aviz favorabil pentru Ministerul Culturii. “Dacă ne vom apuca de mâine, România va fi reprezentată la Frankfurt așa cum merită” appeared first on Cultura la dubă.

Documentul oficial cuprindea numele entităților juridice ale căror proiecte sunt câștigătoare, dar nu și titlurile proiectelor câștigătoare.

Câteva minute mai târziu, a fost șters primul document și încărcată o altă listă de câștigători – punctajul obținut de aceștia, sumele solicitate și sumele primite erau complet diferite față de primul document.

Cultura la dubă publică în exclusivitate cele două documente oficiale.

Ministerul Culturii a transmis pentru Cultura la dubă că a fost vorba de o “eroare de publicare” și își cere scuze pentru “confuzia creată”.

***

Ministerul Culturii a anunțat aseară, într-o postare publicată pe pagina oficială de facebook, la ora 21:16, un comunicat de presă intitulat “Trei vești bune privind finanțările nerambursabile”. Cea mai importantă noutate era publicarea listei de câștigători ai celei de-a doua sesiuni de finanțare din cadrul Schemei de ajutor de minimis, unde a fost pusă la bătaie suma de 1.794.438,05 lei, adică aproape 340.000 de euro.

În documentul încărcat pe site-ul ministerului apăreau 7 entități câștigătoare, fără să fie precizate titlurile proiectelor lor:

• Asociația Iota
• Asociația Noetic Ark
• Asociația Română de Artă Contemporană
• Brâu Muntenesc SRL
• Fapte muzicale SRL
• Multisenzorial SRL
• Obor Producțions SRL

La scurt timp după publicare, documentul a fost șters și a fost încărcată o a două listă. De data aceasta, în dreptul entităților care au obținut finanțare apăreau punctaje diferite, sume solicitate diferite și suma alocate diferite față de primul document.

De exemplu, Asociația Iota, aflată pe primul loc inițial, cu 85.5 puncte și 178.695 de lei suma alocată, apare în al doilea document pe locul 7, cu 72,5 puncte și 145.000 de lei alocați.

În continuare numele proiectelor câștigătoare nu erau listate public.

Am solicitat Ministerului Culturii în această dimineață să ne răspundă la următoarele întrebări:

– De ce există două liste diferite cu câștigătorii?

– De ce punctajele, sumele alocate și sumele solicitate diferă de la un document la altul?

– De ce nu au fost făcute publice numele proiectelor câștigătoare și numele evaluatorilor?

– Care dintre cele două liste este finală și corectă?

– În ce măsură aceast concurs mai poate avea credibilitate și legitimitate, dată fiind această situație?

Un reprezentant al biroului de comunicare ne-a transmis că de vină a fost o eroare umană și totodată tehnică – trecerea unui document de pe un sistem de operare pe altul. De asemenea, reprezentantul ne-a precizat că cea de-a doua listă este cea finală și corectă.

Ulterior, în jurul orei 9.30 dimineața, pe site-ul ministerului a fost încărcat un al treilea document, care păstrează ordinea punctajelor din cel de-al doilea și adaugă ceea ce ar fi trebuit publicat încă din prima încercare – titlurile proiectelor câștigătoare.

Astfel, cele 7 proiecte câștigătoare sunt:

• “Ceea ce rezistă imaginii – de la Iza la Sena” – Asociația Română de Artă Contemporană
• “Edison House of Music: Focus România” – Fapte Muzicale SRL
• “Festival of Thinking New York” – Asociația Noetic Ark
• “Enescu. Rădăcini sonore” – Multisenzorial SRL
• “Școlile schimbă jocuri” – Brâu Muntenesc SRL
• “Machu Picchu revizitat” – Obor Productions SRL
• “Clovni itinerant” – Asociația Iota

UPDATE: Ulterior publicării articolului, Ministerul Culturii a transmis un răspuns oficial:

“Fiecare solicitant primește prin platformă notificări privind stadiul cererii sale, iar comunicarea individuală se realizează prin același canal. Publicarea rezultatelor pe site completează acest proces, oferind tuturor celor interesați acces la informații despre alocarea fondurilor publice.

Precizăm că eroarea de publicare nu afectează rezultatele procedurii și nici procesul de contractare. Mulțumim pentru semnalarea situației.

Ministerul Culturii își cere scuze pentru confuzia creată de publicarea documentelor privind rezultatele celei de-a doua sesiuni a schemei de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent. Eroarea materială identificată a fost remediată, iar lista finală poate fi consultată pe site-ul instituției, www.cultura.ro.”

Context – încrederea publică în Ministerul Culturii este deja șubrezită

Lansarea acestui apel de finanțare a stârnit numeroase nemulțumiri din partea oamenilor de cultură, direct interesați. În primul rând, criteriul principal care sta la baza acestei scheme este cel al primului venit, primul servit.

Mai exact, din momentul în care e deschis apelul, cine reușește să încarce cât mai repede documentele, este luat în considerare pentru finanțare. Când sumele solicitate în platformă ating suma pusă la dispoziție, sesiunea se închide automat. Astfel că cei mai mulți competitori nici nu au reușit să-și încarce proiectele – apelul era deja închis, după aproximativ o oră și jumătate.

Practic, nu toți au șanse egale de participare și nu câștigă neapărat cele mai bune proiecte scrise, ci, teoretic, cele mai bune proiecte dintre cele care au fost încărcate într-o oră.

Pe de altă parte, Ministerul Culturii a anunțat inițial lansarea apelului de pe o zi pe alta, fiind imposibil pentru cei care nu aveau deja documentele necesare și proiectele scrise să participe.

Cultura la dubă a semnalat situația și ministerul a schimbat ulterior datele de participare – a amânat sesiunea cu câteva zile, a acceptat doar dovada solicitărilor pentru documente administrative ce trebuie eliberate de alte instituții și a redus suma maximă/ proiect de la 100.000 de euro la 40.000 de euro.

Calitatea artistică și relevanța unora dintre proiectele câștigătoare sunt, de asemenea, îndoielnice.

La sesiunea anterioară, printre proiecte deja cunoscute și importante, precum Festivalul Internațional de Film Anonimul, Festivalul de muzică rock Posada, s-au strecurat enități necunoscute, cu proiecte invizibile în spațiul public. Cultura la dubă a scris pe larg despre “Oul încondeiat” dus în Japonia.

Este important de subliniat că această schemă de ajutor este dedicată “proiectelor prioritare”, așa cum este chiar titulatura ei – Schema de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale. 

Ministerul deschide pe 23 octombrie a 3-a sesiune de finanțare

Dat fiind că banii puși la dispoziție la a doua sesiune nu au fost epuizați, Ministerul Culturii a anunțat aseară o a treia sesiune de finanțare – “Suma neutilizată de 821.965,55 lei, în acord cu schema de minimis aplicabilă, se poate reporta pentru apeluri viitoare. Astfel, pe 23 octombrie, dăm startul unui ultim apel din acest an pentru proiecte prioritare. Solicitările pot fi depuse începând cu 23 octombrie 2026, ora 12.00, până la atingerea plafonului de buget: 821.965,55 lei + 22,6% reprezentând rezerva de solicitări. Regulile rămân neschimbate, ghidul urmând a fi adaptat în consecință.” – a transmis ministerul.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Gafă pe bani publici – Ministerul Culturii a publicat două liste diferite cu câștigătorii schemei de ajutor appeared first on Cultura la dubă.

Oficiul de Film și Investiții Culturale, din subordinea Ministerului Culturii, a fost desemnat responsabil de programul “România, țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028”. Decizia îi aparține ministrului Andras Demeter, care și-a dat demisia de onoare în luna mai 2026, dar a rămas în funcție până în prezent, în guvernul Bolojan, demis prin moțiune de cenzură.

Anunțul a fost făcut de către Ministerul Culturii printr-un comunicat de presă, urmând ca detaliile să fie făcute publice într-o conferință de presă organizată luni, 12 octombrie, la minister, de la ora 13:00.

Decizia ca un oficiu de film să gestioneze o participare istorică a României la Frankfurt, fiind pentru prima dată invitată de onoare, a stârnit numeroase critici din partea scriitorilor și reprezentanților editurilor. Aceștia cer ministrului să revină asupra deciziei și să desemneze ca principal responsabil Direcția de Politici Culturale, care a obținut această participare și a organizat până acum participările României la târgurile internaționale de carte, din partea Ministerului Culturii.

Este “șocant și revoltător. E ca și cum artiștii plastici ar conduce festivalul Enescu. Sau muzicienii ar conduce FILIT. Sau balerinii ar conduce TIFF.”, a scris scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu.

***

Anunțul ministerului a fost făcut public chiar în timp ce specialiștii din minister responsabili cu organizarea târgurilor de carte se aflau la actualul stand al României la Târgul de Carte de la Frankfurt. Aceștia au aflat din social media că o altă instituție, din subordinea ministerului, se va ocupa de programul pentru 2028.

Participarea României ca țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt a fost posibilă tocmai datorită unor îndelungi negocieri și relații culturale și diplomatice construite în ultimii ani. Evenimentul reprezintă o șansă unică pentru piața de carte din România, să aducă în fața publicului și a presei din Germania cei mai relevanți autori ai literaturii contemporane, prin cât mai multe traduceri în germană, întâlniri și evenimente multidisciplinare.

Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, critică dur decizia ministerului. Acesta a scris într-o postare publică pe facebook:

“Ministerul Culturii a luat-o razna rău de tot. Un proiect de o deosebită importanță pentru literatura română, și anume participarea României ca invitată de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt din anul 2028, va fi coordonat de … Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC)!!!

Acest Oficiu a fost înființat prin OUG 39/2023, prin comasarea Studioului de Creație Cinematografică din București și a Studioului VIDEO ART. OFIC se ocupă de cinematografie, “proiecte de investiții și de producție de opere audiovizuale”, cum spune ordonanța de înființare. Nu are nicio treabă cu proiectele literare și cu piața cărții din România. Un obiectiv atât de important ca participarea ca invitat de onoare la cel mai mare târg de carte din Europa este coordonat de o instituție al cărei principalul obiect de activitate este gestionarea schemelor de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și a producției de film în România!!! Suntem în plină halucinație instituțională!”

Bogdan Crețu, scriitor nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, a scris la rândul său:

“Domnule încă ministru Demeter András István, nu lăsați orgoliile sterpe, intrigile și nepriceperea să strice un prilej pe care literatura română îl așteaptă de mult. Noi, scriitorii, care, credeți-ne, ne pricepem mai bine la domeniul nostru, care avem experiența unor târguri de carte internaționale și a colaborării cu editorii străini, am avut prilejul să lucrăm cu profesioniști din Ministerul Culturii pe care-l tot conduceți interimar de atâta vreme.

Lăsați-i să-și facă treaba, pentru că munca lor și respectul de care se bucură în lumea editorială internațională au făcut minunea care încă mai poate fi Frankfurt 2028. Nu vă legați numele de un eșec usturător, pe care-l vom deconta noi, scriitorii, nu dumneavoastră, politicienii.”

Oana Boca Stănescu, promotoare de carte, a comentat situația într-o postare pe facebook:

“Cred că cel mai sănătos gest al profesioniștilor pieței de carte autohtone ar fi să refuze să ia parte la acest plan.

Frankfurt nu este un festival de imagine al României. Nu este o gală, nu este un exercițiu de branding național și nici o ocazie de a demonstra cît de frumos știm să ne organizăm instituțional propria irelevanță. Este cel mai important tîrg de carte din lume, iar statutul de țară invitată de onoare este o oportunitate rară de a schimba, în mod concret, locul cărților românești pe piața internațională.

Asta presupune o strategie, investiții în traduceri, relații construite în ani cu editori și agenți literari, o echipă executivă competentă și autonomie reală. Presupune, în primul rînd, oameni care cunosc deopotrivă piața de carte internațională și românească, nu doar oameni care cunosc organigrama potrivită.”

Adrian Botez, redactor șef la Polirom, trage și el un semnal de alarmă:

“Problema e că, chiar dacă echipa “politică” se schimbă la un moment dat, ceasul ticăie. Traducerile nu vin singure, organizarea nu se face singură, iar dacă lăsăm să peticim în 2028, rușinea va fi de proporții colosale și va rămâne o pată pe imaginea culturii scrise române la nivel internațional care nu se va șterge mult timp după aceea. Așa se poate transforma o șansă imensă într-o catastrofă. Nu știu cum se poate redresa situația, dar sper să se întâmple repede, fiindcă și așa este extrem de târziu.”

Oficiul de Film și Investiții Culturale este condus de către Valentin Savu, începând cu anul 2024. Pe 7 octombrie 2026, acesta a obținut încă un an de mandat la conducerea instituției care gestionează schema de ajutor de stat (cash rebate) de 30% pentru cheltuielile eligibile făcute în România pentru producții de opere audiovizuale.

De cealaltă parte, Direcția Politici Culturale din cadrul Ministerului Culturii a fost condusă de către Ioan Matei până la sfârșitul anului 2025, când acesta a ajuns la vârsta de pensionare. În prezent, direcția este condusă de către Simona King, iar Alex Popescu, Alexandra Apostoleanu, Venera Clipaciuc, Alexandru Macovei sau Iuliana Mircea s-au ocupat în mod direct de organizarea participărilor României la târgurile internaționale de carte. Ioana Gruenwald este curatoare independentă și responsabilă de selecția autorilor români la târgurile de carte în spațiul german.

În aprilie 2027 România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Paris – participare gestionată de ICR Paris și Ambasada României în Franța. Iar în mai 2027 va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Praga.

Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă:

“Referindu-se la participarea din 2028, ministrul culturii, András István Demeter, subliniază în mesajul transmis cu ocazia deschiderii standului: „Statutul de țară invitată de onoare ne oferă o ocazie deosebită pentru a dezvolta relațiile cu lumea editorială internațională. Ne dorim ca această participare să producă rezultate care să continue după încheierea târgului: cărți traduse, autori descoperiți de noi cititori și colaborări durabile între profesioniști.”

Pregătirea acestui program urmărește consolidarea unui mecanism predictibil, cu responsabilități clare și continuitate în organizare. Oficiul de Film și Investiții Culturale — OFIC — a fost desemnat responsabil de program și asigură coordonarea instituțiilor implicate: ARTEXIM, Centrul Național al Cinematografiei, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural Român și Administrația Fondului Cultural Național. Activitatea beneficiază de sprijinul administrativ al Ministerului Culturii și al Comitetului Interministerial, creat prin decizia Prim-Ministrului, și presupune colaborarea cu organizatorii târgului și cu profesioniștii industriei cărții.

Importanța strategică a participării României la Frankfurt este reflectată și în Strategia Națională a Culturii, aflată în curs de elaborare. Obiectivul pentru 2028 este dezvoltarea unei prezențe care să susțină toate sectoarele cultural-creative și să producă efecte durabile pentru promovarea culturii române în plan internațional.”

Update: ministrul Andras Demeter a scris duminică seara într-o postare pe facebook că mai multe instituții din subordinea Ministerului Culturii au refuzat să preia gestionarea participării la Frankfurt 2028 și a invitat alte entități să se implice, dacă doresc.

“Din luna mai am început negocierile cu posibili parteneri instituționali. Am fost nevoit să aștept derularea procedurilor de titularizare a managementului BNaR. La scurt timp după, am primit refuzul acestei instituții.

Am ofertat Institutul Cultural Român, de îndată ce interimatul a luat sfârșit și parlamentul a desemnat conducerea de plin drept. După un timp, oferta a fost declinată.

Am continuat cu ARTEXIM. Analiza tuturor ipotezelor de lucru a condus la concluzia că nu își poate asuma rolul de coordonator.

Soluțiile din interiorul ministerului presupuneau modificări legislative. Guvernul are puteri limitate. Parlamentul are (în continuare) alte priorități. (Cu excepția celor care cunosc detaliile unui astfel de angajament, termenele și complexitatea proiectului – toată lumea spune că e prematur. ”ce atâta grabă?”)

Imaginea celor două piramide suprapuse, cristalizată încă de la Frankfurt 2025, când am oferit personal garanțiile instituționale necesare pentru câștigarea statutului de GoH, avea în continuare o singură necunoscută.

Odată finalizată procedura atribuirii managementului OFIC, cu acoperirea întregii perioade (de pregătire, derulare și ecoul) RO GoH Frankfurt 2028, am concluzionat că această INVESTIȚIE CULTURALĂ a României poate fi gestionată de către o instituție tânără, flexibilă, cu rezultate măsurabile în gestionarea unor proiecte importante, mai cu seamă că:

pregătirea hotărârii de guvern pentru declararea RO GoH Frankfurt 2028 ca fiind ”de interes național” trebuie atent fundamentată, pentru a obține derogările și facilitățile necesare relaționării dintre actorii nominalizați în cele două piramide;

proiectul de buget 2027 are termen foarte apropiat, iar corecta bugetare a anului premergător deținerii titlului este vitală.” – a scris ministrul Culturii pe facebook.

Luni, de la ora 13.00, va avea loc o conferință de presă pe această temă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Decizie controversată a ministrului Culturii: Oficiul de Film va gestiona participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, ca țară invitată de onoare în 2028 appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a transmis azi că amână data de deschidere a finanțării pentru 2 octombrie, ora 12:00, cu termenul de închidere 7 octombrie, ora 12:00, și va da posibilitatea aplicanților de a depune în această fază doar dovada solicitării documentelor administrative către instituțiile publice.

Nu este prima dată când Ministerul Culturii organizează sesiuni fulger de finanțare, în cadrul aceluiași program.

Pe 3 iulie 2026, ministerul a anunțat pe siteul oficial că pe 6 iulie deschide prima sesiune de finanțare prin Schema de ajutor de minimis. Oferea în total peste 1 milion de euro ( 6.205.841 de lei). Atunci, termenul de depunere era, teoretic, mai mare – până pe 05 septembrie 2026. Practic, o a doua condiție a închiderii sesiunii a fost atinsă după doar 8 zile și anume “până la epuizarea bugetului alocat prezentului apel de proiecte”. Astfel că pe 14 iulie ministerul a anunțat că a închis sesiunea fiindcă 17 proiecte depuse solicitau în total suma de 6.345.820,93 lei, urmând să fie evaluate.

Așadar, nu toți au avut șansa să depună până pe 5 septembrie, doar pentru că niște proiecte înscrise rapid depășeau în total suma pusă la dispoziție de minister. Aceasta era, însă, doar o sumă solicitată, fără ca proiectele să fi fost evaluate din punct de vedere al conținutului sau al criteriilor administrative.

Pe 17 august a fost publicată lista de câștigători. Primul proiect aprobat, cu 91 din 100 de puncte, se numește “De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” și presupune o zi de evenimente la Amabasada României în Tokio, pe 14 octombrie 2026, de la încondeierea ouălor la balada Miorița, muzică și un seminar despre Brâncuși.

***

Dintre cele 17 proiecte înscrise în prima sesiune, 13 au primit finanțare, iar 4 au fost respinse. Lista câștigătorilor a fost publicată pe siteul Ministerului Culturii, alături de numele evaluatorilor – funcționari publici din Ministerul Culturii, nu evaluatori independenți.

“De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” a primit o finanțare de 91.300 de euro. Pe site-ul ministerului nu am putut găsi informații detaliate despre proiectele câștigătoare, așa că am căutat mai multe informații la organizatori.

Proiectul este derulat de Asociația Descoperă România de Ieri și de azi, beneficiară a mai multor finanțări publice, atât de la Ministerul Culturii, cât și de la Consiliul Județean Timiș. Asociația se promovează în mediul online prin Revista Descoperă România. Pagina de facebook a revistei are 1.200 de followeri, iar pagina de instagram are 1 follower.

La scurt timp de la câștigarea sesiunii de finanțare, revista a început să comunice proiectul ce se va derula la Tokio, printr-o serie de cartoane realizate cu AI, însoțite de texte despre tradițiile românești ce vor fi promovate în Țara Soarelui Răsare, la Ambasada României. Postările respective sunt scrise în limba română și au primit 0 reacții, prin urmare nu știm cum vor ajunge aceste informații la publicul țintă – japonezii care ar trebui să descopere tradițiile românești. Nu există informații despre proiect nici pe pagina de facebook a Ambasadei României în Japonia.

“De ce ajunge un ou încondeiat până la Tokyo? Pentru că e mult mai mult decât un obiect frumos. În liniile lui sunt simboluri. În culori, tradiții. În fiecare detaliu, ore de răbdare și un meșteșug transmis din generație în generație. Oul încondeiat spune o poveste despre România fără să aibă nevoie de traducere. Iar în Japonia nu va fi doar expus. Meșterii români vor arăta cum ia naștere, pas cu pas, ducând mai departe un meșteșug care încă trăiește.

De aceea ajunge până la Tokyo. Pentru că unele tradiții merită să călătorească.

Proiectul „De la balada Miorița la Pasărea Măiastră – Ecouri tradiționale românești în Țara Soarelui Răsare” este susținut de Ministerul Culturii, în cadrul Programului de finanțare nerambursabilă – Proiecte prioritare.” – se arată într-o postare a Revistei Descoperă România.

Asociația Descoperă România de Ieri și de azi a câștigat la începutul lui 2026 și o finanțare în cadrul sesiunii dedicate Anului Brâncuși. Proiectul “Spectacolul vieții transpus în arta brâncușiană” a primit 9500 de euro. Nu am putut găsit informații publice despre acest proiect – în ce a constat, când a avut loc și unde.

În 2025, Asociația Descoperă România de Ieri și de azi a mai avut un proiect finanțat de Ministerul Culturii, dedicat tot lui Brâncuși – “Simbolistica în arta brâncușiană”. Din puținele informații pe care le-am putut găsi despre această inițiativă culturală, reiese că asociația a organizat o expoziție foto la Biblioteca Academiei Române și un seminar despre Brâncuși în același loc, precum și ateliere de lucru la Liceul Tonitza.

În imaginea de mai jos, postată pe pagina Revista Descoperă România, putem observa o fotografie din cadrul expoziției, iar din descrierea ei lipsesc informațiile esențiale – cine este autorul, când și în ce context a fost realizată fotografia.

Asociația Descoperă România de Ieri și de azi este și beneficiara unor finanțări provenite de la Consiliul Județean Timiș, pentru promovarea Banatului.

Am încercat să obținem un punct de vedere din partea Asociației Descoperă România de Ieri și de azi, dar nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

Festivalul Dumitru Fărcaș, Kurultai (Uniunea Democrată Tătară) și alte proiecte câștigătoare la prima sesiune de finanțare

Pe lista proiectelor finanțate în această vară se mai numără Festivalul Dumitru Fărcaș – organizat la Cluj-Napoca și dedicat instrumentiștilor de folclor, Kurultai – festival organizat weekendul trecut la București de către Uniunea Democrată Tătară, Festivalul Posada Rock 2026 – ediție aniversară de 40 de ani, organizat de Asociația Rock Culture sau Classix Lab, organizat de Asociația Industrii Creative.

Pe de altă parte, reprezentantul unui câștigător la prima sesiune, Nona Șerbănescu, din partea Asociației Ferentari, cunoscută pentru demersurile importante de la Studiourile Ferentari, a scris într-un comentariu public pe facebook că regretă că a aplicat pentru această finanțare.

“Din păcate, noi ne numărăm printre câștigătorii de la sesiunea 1, unde nici nu ni s-a spus cât va dura. Doar că se va termina repede. Ceea ce a și făcut. Desigur că am scris într-o mare grabă. Apoi ne-au picat administrativ. Am contestat. Timp de o lună am trimis documente din nou și din nou. În cele din urmă a fost aprobat administrativ proiectul și de 3 zile am semnat contractul de finanțare (proiectul începe pe 1 octombrie!). Și, din păcate, nu putem modifica absolut nimic din ceea ce am scris în acea aplicație făcută pe fugă, ca să reușim să ne încadrăm în termen. Și acum evident că lucrurile nu mai sunt cum erau în aplicație, când erau teoretice. E un pat al lui Procust. Regret că am aplicat. E un coșmar din care nu mai putem ieși.”, a scris Nona Șerbănescu.

Aceasta a completat pentru Cultura la dubă că nu este de acord cu cei care spun că au fost sesiuni de finanțare cu dedicație.

“Nu, nu sunt cu dedicație – am aplicat într-un proces greu și chinuitor care acum ne obligă la o serie de decizii pe care le-am luat într-un timp foarte scurt. Și asta e problematic. Asta conduce la acel pat al lui Procust de care vorbeam eu.

E foarte jignitor pentru noi, operatorii care chiar muncim de ne dă borșul pe nas, să fim acuzați de așa ceva doar pentru a demonstra că apelul e foarte prost.

Per total, cred că inițiativa de a transforma proiectele prioritare din acordare directă în acordare prin concurs este o idee bună și că aduce un plus de transparență.

Dacă ar fi să spun ce cred despre alegerea opțiunii de minimis – cred că ea are multiple limitări care fac deosebit de dificilă implementarea în practică, dar are și avantaje – vezi de pildă viteza de acordare. Cu siguranță când vii după concursul AFCN, pare aberant sistemul primul venit primul servit și cumva este – dar dacă ne gândim că acest concurs era pentru proiecte prioritare și că organizatiile care fac proiecte prioritare le au construite din timp cu luni de zile înainte, atunci întelegem că da, e posibil să scrii și în 3-4 zile o aplicație. De ce? pentru că deja lucrezi la proiect poate de la începutul anului.

În cazul nostru, noi chiar știam de proiectele prioritare. Și anul trecut am aplicat la ele prin cerere directă la departamentul potrivit din minister. Anul acesta construisem deja proiectul pentru AFCN sau pentru prioritare MC – care din ele s-ar fi potrivit mai bine cu specificul ediției de anul acesta a festivalului nostru. De aceea a fost fezabil pentru noi să aplicăm. Și am reușit să scriu aplicația în cele 2-3 zile pe care le-am dedicat.

De asemenea, din apel s-a înțeles foarte clar din prima că va fi de minimis și primul venit, primul servit. Eu, cel puțin, am înțeles și am făcut eforturi să scriu repede. Că o fi bine că nu o fi bine… sigur că nu e bine. Sigur că ar fi bine să avem numai mecanisme de finanțare super accesibile și coerente. Dar trebuie să admitem și că e un program pilot cu încercări și bune și rele. Viteza necesitată a aplicației a fost o parte din cele ”rele”. Viteza de a primi răspunsul e o parte din cele bune.”, spune Nona Șerbănescu pentru Cultura la dubă.

Ministerul Culturii: “Ministerul Culturii a alocat, exclusiv prin atribuire directă, finanțări nerambursabile pentru proiectele prioritare în valoare totală de 147.499.015 lei, fără accesibilitate și fără transparență.”

Andras Demeter, ministrul Culturii, a precizat într-o postare pe facebook că se știa încă de pe 17 august că va exista o a doua sesiune de finanțare în cadrul Schemei de ajutor de minimis. Totodată, Ministerul Culturii a subliniat azi într-un comunicat de presă că același minister a acordat până în ultimul deceniu “finanțări nerambursabile pentru proiectele prioritare în valoare totală de 147.499.015 lei, fără accesibilitate și fără transparență”.

Ministerul Culturii a mai transmis:

“În urma anunțului de ieri, Ministerul Culturii mulțumește reprezentanților mediului cultural pentru implicare, vigilență și semnalarea dificultăților pe care calendarul anunțat le creează solicitanților. Reacțiile primite au evidențiat necesitatea unor ajustări care să țină cont de timpul necesar obținerii documentelor, inclusiv pentru organizațiile ale căror proiecte sunt deja pregătite.

În urma reacțiilor solicitanților, am decis amânarea deschiderii apelului de la data de 29 septembrie 2026, ora 12:00, până la data de 2 octombrie 2026, ora 12:00, și adaptarea Ghidului Solicitantului astfel încât, la momentul încărcării documentației solicitate, platforma să accepte doar dovada demersului pentru obținerea documentelor a căror eliberare este cronofagă, precum certificatele de atestare fiscală (ANAF/APL) și extrasul RAF (Registrul Asociațiilor și Fundațiilor), respectiv acceptarea acestuia cu o vechime de cel mult 6 luni (față de 30 de zile) de la data lansării apelului sau de la data ultimei modificări a documentelor statutare, dacă aceasta s a realizat în ultimele 6 luni.

Încărcarea documentelor propriu-zise în platformă va trebui să aibă loc până în etapa contractării efective, absența acestora rămânând cauză eliminatorie.

Cererile și documentația aferentă vor putea fi încărcate în platformă până miercuri, 7 octombrie, ora 12:00 (sau până la epuizarea fondurilor), fiind astfel surmontată suprapunerea cu termenul de aplicare la Fondul Cultural Național/FCN (30 sept. a.c.).

În speranța că beneficiile decalării calendarului cu câteva zile vor fi mai mari decât inconvenientele, continuarea acestei abordări, bazată pe accesibilitate și transparență, este cheia bunei pregătiri a sesiunilor de finanțare din 2027.”

Schemei de ajutor de minimis pentru proiectele prioritare oferă sume nerambursabile, cuprinse între 10.000 – 100.000 euro, unui proiect cultural desfășurat de o entitate din sectorul independent. Programul oferă posibilitatea unor finanțări multianuale, cu condiția ca un beneficiar să nu încaseze în total mai mult de 300.000 de euro.

Ideea acestei scheme s-a născut imediat după criza provocată de pandemie, când sectorul cultural independent a fost puternic afectat. Teoretic, așa cum o spune și titulatura programului, ea ar trebui să susțină proiectele prioritare pentru cultura independentă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Oul încondeiat la Tokyo” și alte proiecte “prioritare” care au câștigat aproape 100.000 de euro de la Ministerul Culturii, în doar câteva zile appeared first on Cultura la dubă.

Ministerul Culturii a anunțat azi că mâine, 29 septembrie 2026, ora 12:00, va deschide sesiunea a II-a a apelului de proiecte pentru finanțarea prin intermediul Schemei de ajutor de minimis pentru sectorul cultural independent privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale. Suma alocată pentru această sesiune este de 1.794.438,05 lei, adică aproape 340.000 de euro.

Entităție interesate au la dispoziție doar 3 zile pentru a depune un dosar complex, ce presupune descrierea în detaliu a proiectului și depunerea a 34 de documente administrative. Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Culturii, evaluarea conținutului proiectelor va fi făcută în doar 72 de ore, iar după soluționarea contestațiilor și semnarea contractelor, prima cerere de plată se va face în 24 de ore.

Fiecare proiect va fi evaluat de doi evaluatori, însă Ministerul Culturii nu a transmis cine vor fi evaluatorii.

***

Suma minimă acordată unui proiect este de 10.000 de euro, iar suma maximă 100.000 de euro. Toate proiectele trebuie implementate până pe 5 decembrie 2026.

“Proiectele pot fi depuse până la data de 2 octombrie 2026 ora 12:00 sau până la epuizarea bugetului alocat prezentului apel de proiecte, după caz, exclusiv pe platforma www.fonduri-cultura.ro .

Sunt eligibili solicitanții din sectoarele cultural-creative cu activitate în următaorele domenii: arhitectură, biblioteci, muzee, cinematografie, multimedia, patrimoniu cultural material și imaterial, design, festivaluri, muzică, literatură, artele spectacolului, carte și artele vizuale.

Recomandăm beneficiarilor să își fundamenteze solicitările  în funcție de necesitățile efective ale proiectului, și să evite supradimensionarea valorii solicitate. Având în vedere că schema beneficiază de un buget multianual, cu implementare până în anul 2029, vor exista oportunități de finanțare și în cadrul sesiunilor viitoare. Este important de avut în vedere că ajutoarele de minimis sunt supuse unui plafon maxim de 300.000 euro, calculat pe o perioadă continuă de 3 ani. Prin urmare, o utilizare echilibrată a plafonului disponibil permite beneficiarilor să își păstreze capacitatea de a accesa și alte apeluri de finanțare, în funcție de nevoile viitoare de dezvoltare.” – transmite Ministerul Culturii.

Toate informațiile privind modul de aplicare pentru această sesiune de finanțare nerambursabilă, procedura de selecție a proiectelor culturale și documentele necesare pentru întocmirea dosarului cererii de finanțare sunt disponibile în Ghidul solicitantului.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ministerul Culturii – finanțare de până la 100.000 de euro/ proiect, depunerea aplicațiilor în 3 zile, evaluarea proiectelor în 72 de ore appeared first on Cultura la dubă.

Koppány Bulcsú Ötvös este licențiat în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai și a activat ca arheolog, muzeograf, director interimar, apoi director al Muzeului Județean Mureș. În august 2025 a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii. El este membru UDMR.

În prezent, ministerul Culturii este condus de Andras Demeter. Acesta și-a înaintat demisia de onoare pe 25 mai 2026, dar a rămas în funcție de atunci, fiindcă premierul Bolojan nu a trimis demisia sa către administrația prezidențială.

Luni și marți vor avea loc audierilor miniștrilor propuși în comisiile de specialitate din Parlament, iar miercuri ar urma să aibă loc votul pentru învestirea guvernului. Momentan nu există o majoritate politică pentru susținerea guvernului Mureșan, iar șansele ca acesta să treacă sunt mici.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Koppány Bulcsú Ötvös este propunerea guvernului Mureșan pentru Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.

Lavinia Braniște, una dintre cele mai relevante autoare contemporane române ale ultimei decade, a fost inclusă pe lista lungă a nominalizaților la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul 𝘾𝙖𝙢𝙥𝙞𝙣g.

“Camping” a fost publicat în limba franceză anul acesta, la editura Éditions des Syrtes, în traducerea lui Sylvain Audet-Găinar.

“Prinsă de douăzeci de ani între Spania și România, între un „acasă” de care e legată prin ecranul blurat de conexiunea slabă la internet și toropeala din campingul „El Titi”, care îi e deopotrivă domiciliu și loc de muncă, Sofia își plănuiește revenirea în țară. Ajunsă în pragul pensionării, ea intră într-un vârtej de amintiri, remușcări, atașamente și introspecții. Retrospectiv, reperele vieții ei devin din ce în ce mai vagi. Limba maternă nu-i mai aparține în totalitate, pe când cea adoptivă e imposibil de asimilat, Europa și străinătatea sunt două universuri abia perceptibile, limitate la aeroporturi și la diferența de fus orar, compatrioții se fac auziți, mai mult decât orice altceva, prin postările de pe grupuri de Facebook, iar fiul ei, motivația din spatele plecării sale clandestine, pare pierdut cu mult înainte ca ea să-și fi dat seama.” – se arată în descrierea romanului, publicată pe siteul Polirom.

Lavinia BRANIȘTE s-a născut la Brăila, în 1983, și a studiat literatură și limbi străine la Cluj și București. A scris poezie, proză și literatură pentru copii. La Editura Polirom i-au apărut volumul de proză scurtă Escapada (2014, 2021) și romanele Interior zero (2016, 2018, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”), Sonia ridică mâna (2019, 2021, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2020, secțiunea Proză) și Mă găsești când vrei (2021, 2023, Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2022, secțiunea Proză).

Prix Médicis 𝗘́tranger este unul dintre cele mai importante premii literare franceze dedicate literaturii străine, fiind acordat anual, din 1970, unui autor publicat în traducere franceză. De-a lungul timpului, trofeul a revenit unor nume majore ale literaturii mondiale, precum Milan Kundera, Julio Cortázar, Umberto Eco, Philip Roth sau Orhan Pamuk.

Literatura română are un loc important în istoria premiului. Norman Manea a devenit, în 2006, primul autor român laureat al Prix Médicis 𝗘́tranger, fiind recompensat pentru Întoarcerea huliganului (Le Retour du hooligan : une vie). Premiul a reprezentat un moment major în consacrarea internațională a scriitorului.

Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, a fost inclus pe lista scurtă a Prix Médicis étranger în 2019, iar Theodoros a ajuns din nou pe lista scurtă în 2024.

Lista scurtă a nominalizărilor pentru 2026 va fi anunțată pe 15 octombrie, iar decernarea Premiilor Médicis va avea loc pe 2 noiembrie.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lavinia Braniște este pe lista lungă a nominalizărilor la 𝗣rix 𝗠𝗲́𝗱𝗶𝗰𝗶𝘀 𝗘́𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿 𝟮𝟬𝟮𝟲, pentru romanul “Camping” appeared first on Cultura la dubă.