Două proiecte din România au fost alese câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu. Este vorba despre Via Transilvanica, cel mai lung traseu de drumeții din țara noastră (1.400 km), distins la categoria Implicare civică și conștientizare, și Călăuzele Apelor, o inițiativă pentru copii derulată în Delta Dunării, care a fost premiată la categoria Educație, formare și meșteșug. 

La baza selecției s-a aflat analiza unui juriu format din experți în patrimoniu din întreaga Europă. Aceștia au evaluat înscrieri din 35 de țări.

Despre Via Transilvanica, experții au precizat că „acționează ca o conexiune vitală între comunitate și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând nu numai patrimoniul construit și tradițiile imateriale, ci și patrimoniul gastronomic al regiunii.” Mai mult, traseul „a scos în evidență unitățile de cazare care ajută la protejarea patrimoniului construit, atrăgând turismul durabil și aducând astfel beneficii economice”.

Via Transilvanica a fost inițiată de organizația Tășuleasa Social și străbate România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Este primul și, deocamdată, singurul traseu de lungă distanță din țară. Pe cuprinsul lui se află 12 situri UNESCO, printre care comuna Biertan, cu biserica sa fortificată, și ruinele cetății Sarmizegetusa Regia. Ghidul drumețului care plănuiește să parcurgă Via Transilvanica poate fi citit AICI.

Tot la categoria Implicare civică și conștientizare au mai fost premiate, de exemplu, Muzeul Literaturii din Dublin (Irlanda) sau proiectul Un-archiving Post-industry, care presupune conservarea digitală a patrimoniului industrial în pericol din estul Ucrainei. 

În ceea ce privește Călăuzele Apelor, juriul și-a motivat distincția astfel: „Prin implicarea copiilor ce provin din cinci grupuri etnice, proiectul Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters) contribuie la integrarea culturală a copiilor din medii diverse. Barca este atât centrul fizic al proiectului, cât și un simbol puternic care ajută la stimularea înțelegerii ecosistemului mai larg al Dunării”. În plus, experții au apreciat replicabilitatea proiectului, care conectează mai multe comunități europene. 

Călăuzele Apelor este o inițiativă a Asociaţiei Ivan Patzaichin-Mila 23 și vizează satele de-a lungul Dunării cu acces limitat la activităţi culturale. În cadrul sesiunilor de lucru, copii din Mila 23, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Eșelnița, Sfântu Gheorghe, Sulina, Piscu, Chilia Veche și Comana construiesc canotci, ambarcațiuni tradiționale ale Deltei, și explorează apele în preajma cărora locuiesc pentru a învăța despre valoarea patrimoniului acvatic.

Împreună cu Călăuzele Apelor, la categoria Educație, formare și meșteșug, Europa Nostra a mai premiat inițiative ca ACTA VISTA (Franța), prin care persoanele din medii vulnerabile învață meserii din domeniul protejării patrimoniului, sau Centrele naționale pentru restaurarea ambarcațiunilor istorice (Norvegia).

Lista completă a proiectelor câștigătoare poate fi consultată AICI. 

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 28 septembrie, la Palazzo del Cinema din Veneția (Italia). În timpul ceremoniei vor fi anunțați și câștigătorii Marelui Premiu (Grand Prix) și ai Premiului Publicului, fiecare în valoare de câte 10.000 de euro. 

Votarea pentru Premiul Publicului, la care concurează și cele două proiecte românești, se desfășoară AICI până pe 28 august. 

Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost lansate în 2002 de Comisia Europeană și sunt coordonate de Europa Nostra, organizație care urmărește protejarea și celebrarea patrimoniului cultural și natural european. În anii anteriori au fost distinse și alte inițiative din România, cum ar fi Ambulanța pentru Monumente, proiectul de restaurare a Bisericii de lemn din Urși sau, chiar anul trecut, Semne Cusute, Muzeul-Atelier Școala de la Piscu și Casa Libertății Religioase din Cluj-Napoca.

The post Via Transilvanica și Călăuzele Apelor, câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu appeared first on Cultura la dubă.

Pe traseu se găsesc puncte turistice precum Castrul roman Pons Augusti (în zona localității Voislova), Turnul lui Ovidiu (Turnu Ruieni), Schitul Sfântul Ierarh Nectarie (Feneș), Barajul de la Poiana Ruscă (Rusca Teregova), Ineleț și Scărișoara (unele dintre cele mai izolate sate din țară, la care se poate ajunge doar prin urcarea unor scări din lemn de salcăm, construite la începutul anilor 1970). 

Via Transilvanica, un proiect al Asociației Tășuleasa Social, și-a propus să amenajeze un traseu turistic ce începe la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare, străbate Transilvania și toate bogățiile culturale ale acesteia și va ajunge până la Drobeta Turnu-Severin – unde a Princepele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, viitorul rege al României, pășea pentru prima dată pe pâmânt românesc, în 1866.

Traseul de aproximativ 1.000 de km poate fi parcurs în totalitate în mai multe săptămâni sau parțial în câteva zile, după preferințele călătorului. Infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare și masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.

Drumul este marcat cu elemente de identitate specifice, care permit buna orientare a călătorului pe parcurs. Proiectul a fost lansat în 12 iulie 2018 la Alba Iulia și cuprinde mai multe etape: în 2018 au fost marcați primii km pe raza județului Bistrița-Năsăud, iar în 2020 au fost finalizați 800 km în județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți.

Cei de la Tășuleasa Social au fost inspirați de potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, au văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau, așa că au decis că și la noi se poate.

Ei descriu Via Transilvanica ca fiind un drum care ne face să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat și ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria, ca să ne putem înțelege mai bine ca popor.

În spatele reușitei acestui proiect stă colaborarea instituțiilor publice, a ONG-urilor și a firmelor, fiecare încercând să contribuie la transformarea sa în realitate. Drumurile au unit întotdeauna oamenii, au dat un sens și o experiență unică călătorilor. Din cei 280 de km, 150 au fost sponsorizați deja de două companii private. Inițiatorii proiectului îndeamnă pe oricine vrea să se implice, să doneze orice sumă.  

The post Via Transilvanica își va completa traseul cu 280 de km. Drumul va duce la situri istorice din Caraș-Severin appeared first on Cultura la dubă.