Privit inițial de bun augur, mandatul ministrului Daniel David la Educație, este, în realitate, unul dintre cele mai controversate din ultimii ani. Alături de premierul Bolojan, David a luat măsuri drastice, precum tăierea burselor elevilor și studenților, comasarea școlilor și creșterea normei didactice a profesorilor. Studenților le-a transmis că, în locul lor, și-ar lua un job. Mii de profesori i-au cerut demisia în stradă și nu s-au prezentat la ore în prima zi de școală.

Cel mai recent scandal din educație a fost generat de o nouă programă la limba și literatura română pentru clasa a IX-a, considerată de mulți specialiști o întoarcere în urmă cu peste 30 de ani.

Cultura la dubă a publicat un amplu material în care mai mulți membri ai grupului de lucru care a elaborat programa au vorbit despre o abordare cronologică a literaturii impusă “de la centru” și au mărturisit că argumentele lor contra acestei direcții au fost ignorate.

Ulterior dezbaterii din spațiul public, ministrul Educației a decis să mai acorde grupului încă o săptămână de lucru și a cerut o flexibilizare a programei. Ce va presupune această flexibilizare și cât de mult va ține cont șefa grupului de lucru de argumentele celorlalți specialiști, rămâne de văzut.

În contextul actual și la împlinirea unui an de mandat, Daniel David a acceptat să acorde un interviu video pentru Cultura la dubă.

Ministrul vorbește despre conflictul generat de noua programă, despre relația sa cu Academia Română, care îi dă anual suma de 30.000 de lei, pentru calitatea de membru-corespondent, despre măsurile luate anul acesta, dar și despre politizarea universităților.

***

Noua programă la română

Domnule ministru, ați spus pe parcursul perioadei dedicate dezbaterei publice că vreți să fiți un observator și lăsați specialiștii să vorbească, veți asculta și veți lua o decizie. La ce concluzie ați ajuns după ce ați ascultat această dezbatere?

În primul rând, dezbaterile sunt mai fierbinți, ca să spun așa, în zona literaturii, nu atât în zona de limbă, gramatică. A fost perioada de consultare publică, am văzut și eu dezbaterile, am primit memorii. Și la sfârșitul perioadei am avut o întâlnire cu coordonatoarea științifică a comisiei. Nu ministrul sau niște birocrați din ministere care nu sunt specialiști în domeniu se apucă să scrie programe.

Eu trebuia să mă asigur că fac o comisie formată din oameni buni. Și am făcut, cred eu, o comisie formată din oameni buni, din zona preuniversitară, din zona Academiei Române, din zona universitară. Coordonatorul este și decanul celei mai mari facultăți de profil din țară, de la Universitatea din București.

Și discuția pe care am avut-o a fost că, ținând cont de intensitatea dezbaterilor, probabil că ar trebui să mai lăsăm o perioadă, am zis o săptămână, dar nu-i bătut în cuie, n-o să numărăm exact șapte zile, pentru că aș vrea cât mai multe sugestii, fiindcă am văzut lumea foarte polarizată și am văzut oameni foarte buni și într-o tabără și în cealaltă.

Să fie preluate cât mai multe sugestii și, unde se pot face flexibilizări care să ajute copiii că, până la urmă, acolo trebuie să ajungem.

Nu trebuie să fie o bătălie între școlile de filologie din România.

Așa că aștept să văd cum se vor integra aceste sugestii și cu ce variantă flexibilă va veni grupul de lucru.

Eu nu pot lucra ca ministru decât cu comisia de experți pe care o am la minister. Nu pot tot schimba comisii, nu pot tot înlocui comisii, nu pot lua decizii oarecum din afara comisiei, că atunci de ce ai mai făcut comisia de specialiști la nivelul ministerului? Dar am încredere că profesioniștii de acolo sunt sensibili la dezbaterile care au avut loc și aștept și eu să văd varianta îmbunătățită.

Am publicat un material pe Cultura la Dubă în care mai mulți specialiști din interiorul grupului de lucru au vorbit despre o atmosferă de lucru foarte tensionată și au spus concret că draftul pentru programa de clasa a IX-a a fost livrat de la București, de coordonatoarele de la Facultatea de Litere din București. În ce măsură acest lucru respectă așteptările dumneavoastră de la un grup de lucru care elaborează programa școlară, fiindcă, așa cum ați spus, au fost și specialiști din preuniversitar care lucrează direct cu elevii și cunosc foarte bine realitățile, dar opiniile lor au fost ignorate.

Nu știu exact cum s-a întâmplat, ci cred că echipe diferite, pe discipline diferite, au lucrat diferit.

Nu știu, cred că fiecare comisie și-a făcut strategia proprie. În final, ce este important? Ca acel draft să fie un draft pus în fața comisiei și toată lumea să contribuie, să spună dacă este de acord sau nu este de acord. Nu știu care a fost procedura internă, dar până la urmă, repet, dacă ministrul trebuie să medieze între specialiști, cred că avem o problemă și am evitat acest lucru.

Nu cred că trebuie să intru în bucătăria internă a unei comisii de specialiști, totuși.

Sunt de acord că spuneți “cred că avem o problemă”, dar nu credeți că exact componența acestui grup este o problemă? Dacă nu a putut ajunge la un consens și, de fapt, opiniile celorlalți au fost ignorate? Vorbim și despre o scrisoare înaintată conducerii grupului pe 22 octombrie, cu aproape o lună înainte de publicarea programei.

Eu mă uit la ce primesc din partea comisiei pe care am numit-o. Comisia are diversi membri, sigur mi-ar plăcea ca toți să fie de acord cu varianta propusă. N-am ce să fac, o parte din cei care sunt membri au altă perspectivă sau unii probabil vor dori să se retragă, că am avut și această discuție.

Aștept, așa cum am spus, să primesc din partea comisiei, cu o susținere cât mai largă, o variantă îmbunătățită după dezbaterea publică. Asta mi-aș dori eu ca ministru.

Puteți să ne explicați cum a ajuns doamna decan Fotache să fie numită coordonatorul științific?

Adevărul este că nu știu toată procedura. Trebuie să discutați și vă poate spune directorul Centrului de Curriculum și de Evaluare, domnul Bogdan Cristescu. Eu n-am intrat în bucătăria internă.

Știu că a fost o selecție în anii trecuți, după aceea au fost solicitări din partea marilor universități ale țării, dar efectiv de ce și cum nu pot să vă spun, o poate spune Bogdan Cristescu.

Dar considerați că în acest moment, după dezvăluirile din interiorul grupului, acest grup mai are legitimitate?

Când sunt atât de polarizate taberele, pe mine mă interesează, în final, să am o variantă care integrează cele mai bune sugestii. Orice comisie o să pun acolo va fi contestată.

Spuneți că ați primit memorii și presupun că le-ați citit cu atenție. Care este opinia dumneavoastră concret legată de această direcție de studiu cronologic?

Adevărul este că nu sunt specialist în domeniu, dar când am văzut atât de multă polarizare, dar iarăși nu vreau să dau sfaturi, că aștept propunerea specialiștilor. Cred că trebuie să avem o programă mai flexibilă.

Nu putem tranșa alegând o abordare sau cealaltă, dar nu sunt eu specialistul. Aștept să văd propunerile pe care le voi primi. Am auzit oameni extraordinari pe care-i apreciez, Mircea Martin, alții. Sunt repere pentru această cultură.

Pe de altă parte, mă uit și la cealaltă perspectivă, unde văd alte repere, îl am pe Mircea Cărtălescu, îi am pe alții care sunt extraordinari și care au spus că nu este regulă, nu cred că o să funcționeze și așa mai departe.

Ăsta este motivul pentru care am prelungit lucrul la programă, spunându-le celor din comisie, analizați foarte serios, sugestiile bune trebuie integrate, vreau o variantă mai flexibilă, care să nu polarizeze oamenii de valoare din domeniu. Și gândiți pentru copii. Acesta a fost mesajul meu. Aștept să văd ce vom primi.

A fost foarte interesantă formularea, consider chiar neobișnuită, din comunicatul transmis aseară de Ministerul Educației. Spunea că “ministrul Daniel David a decis cu acordul coordonatorului.” De ce un ministru are nevoie de acordul unui coordinator al unui grup de lucru?

Are nevoie pentru că un ministru a numit o comisie. Se bazează pe comisia respectivă. Este un parteneriat de încredere între specialiștii care au venit să lucreze pentru această programă. Nu pot la primele supărări și la primele scandaluri, să arunc comisia, să fac alte comisie care va fi contestată, o arunc iarăși și fac alte comisie.

Repet, am încredere în oamenii din comisie și am încredere că vor avea această înțelepciune pentru a găsi o variantă mai larg acceptată.

Este clar că dumneavoastră ne transmiteți că ați cerut o flexibilizare a acestei structuri și ați spus și în comunicat. Însă, aseară, după discuția pe care dumneavoastră ați avut-o cu doamna coordonator, dumneai ei a transmis pe grupul de lucru mesajul că vor lucra la sugestii, respectând structura inițială.

Nu știu, nu intru în bucătăria lor, nu mă interesează care sunt discuțiile între ei. Ei sunt specialiști, ei știu ce vor face și cum. Aștept și eu, ca dumneavoastră, peste o săptămână să vedem o altă variantă.

Cum răspundeți problemei că 15 membri din grupul de lucru fac parte și din comisia care dă aviz?

Am văzut și această discuție. Am cerut și eu în minister să înțeleg de ce se întâmplă acest lucru, fiindcă n-am fost conștient de această suprapunere. Ce-am aflat? Că sunt unități diferite care numesc comisiile. N-au avut o problemă cu suprapuneri, în mintea acestor unități, pentru că avizul este unul consultativ.

Și am întrebat de când funcționează în acest fel. Să știți că și programele din 2022 sau când s-au făcut, pentru istoria comunismului, holocaust și cele din 2017 pentru gimnaziu, toate au mers pe această cutumă.

Eu am spus că pentru viitor nu cred că este ok și voi corecta pentru viitor, iar pentru prezent ce pot să fac? fiindcă avizul consultativ este în zona respectivă, dar decizia sau hotărârea finală este a ministrului, voi cere din partea acestor comisii să văd voturile și diferențiat.

Dar avizul a fost cerut joi, înainte de finalizarea perioadei de dezbatere și înainte de implementarea feedback-ului.

Eu îl voi cere când voi semna eu. Voi dori să văd avizul acestor comisii în două variante.

Adică un nou aviz?

Comisia per întreg și în același timp să văd și voturile celor care nu sunt în cele două comisii. Și nu uitați că, dacă avem o prelungire a acestei perioade, vor trebui reavizate.

Spuneți-mi, vă rog, de ce ați decis să implicați Academia Română în elaborarea programelor școlare?

Dincolo de faptul că totdeauna a fost implicată, de fapt nu Academia, ci membrii Academiei, oameni din Academie, nu putem să fim într-o situație în care să spunem că este cel mai înalt for de știință și cultură al țării și să nu faci apel la astfel de specialiști când elaborezi programe importante pentru școală.

Repet, nu e o nouătate, au fost totdeauna implicați. Este un lucru care continuă și cu care eu sunt de acord.

Implicarea Academiei Române în elaborarea programelor școlare

După cum știți, sunt mai multe voci critice, voci importante, oameni de cultură români care critică imaginea Academiei Române și asocierea ei cu mai mulți membri ai partidelor extremiste, premierea unora dintre ei, unii care chiar susțin discursuri precum cele ale apropiaților lui Vladimir Putin. În ce măsură această imagine a Academiei are legitimitate în actul educațional?

Aici trebuie să ne hotărâm.

Are oameni extraordinari. Probabil că are și situațiile pe care le-ați descris, dar nu cred că sunt definitorii. Și până la urmă, cel puțin în zonele pe care eu le cunosc, academicienii implicați chiar sunt repere în domeniul lor.

Este o opțiune pe care o am. Fără să neg sau să nu fiu conștient de aceste discuții din spațiu public, dar cred că în ansamblu Academia Română este ceva ce ar trebui să prețuim.

Sunteți la rândul dumneavoastră membru corespondent. Puteți să ne descrieți puțin relația pe care o aveți cu Academia Română din această funcție?

Din această funcție n-am o relație specială, de când sunt ministru n-am mai apucat să merg nici la ședințele Academiei, nici la ședințele din plen, nici la ședințele din secție. Urmăresc unele dezbateri și conferințe care sunt publice, le urmăresc ca să țin totuși legătura cu secția. Dar n-am un parteneria strategic, de exemplu, ca ministru, cu Academia Română.

Primiți în calitate de membru corespondent indemnizația anuală de 30.000 de lei.

Nu cred că este de 30.000 de lei.

30.000 de lei. Chiar știu pentru că am studiat declarațiile de avere ale academicienilor și pe a dumneavoastră.

Ok, da. Dacă spuneți dumneavoastră…

Considerați că aceste indemnizații sunt justificate, mai ales în contextul deficitului bugetar, când bursele elevilor și ale olimpicilor și ale studenților au fost afectate de acest deficit?

Cred că este ceva vechi, nu este ceva care a apărut acum. Asta trebuie discutat la nivel de academie, în ce măsură aceste lucruri trebuie ajustate pentru situațiile de criză. Eu, ca ministru, n-aș fi spus dacă nu aduceați acest lucru în discuție…

Sigur că e puțin, sigur că nu schimbă lucruri, dar măcar mesajul am vrut să-l dau. Nu l-am dat public, dar, repet, m-ați forțat cumva.

Dar ce mesaj ați da despre aceste indemnizații?

Vă rog să-l întrebați pe președintele Academiei.

Sunteți parte din guvernul Bolojan și ați luat împreună cu premierul niște măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile și a face față acestui an dificil. Vorbim în spațiul public despre reducerea pensiilor magistraților, a pensiilor speciale și așa mai departe. Care este opinia dumneavoastră legată de aceste indemnizații pentru membrii Academiei Române?

Eu cred că bugetul Academiei va trebui discutat cu premierul. Și eu, din câte știu, premierul nu are excepție. Dar trebuie să-l întrebați pe el.

Spuneați într-un interviu recent că programele sunt prioritatea numărul 1 și ele trebuie finalizate în ianuarie, cel târziu, fiindcă urmează după aceea procedura de licitație pentru manuale, formarea profesorilor. Dar de ce este această grabă? De exemplu, de ce acum mai au doar o săptămână de lucru?

Noi avem manuale care la istorie vorbesc încă de intenția României de a adera la Uniunea Europeană. Avem programe depășite de vremuri, la nivel de liceu. Avem programe care sunt prea încărcate, avem programe care nu merg pe elementul de relevanță.

Cei care au terminat gimnaziul ar fi trebuit să intre pe curriculum nou în 2021. Nu s-a făcut acest lucru, mereu s-au găsit motive. Trebuie făcut, fiindcă școala românească nu arată bine. Suntem în urmă cu mulți ani.

S-a adus argumentul în spațiul public, chiar și în interiorul grupului de lucru la română, că trebuie să facem ceva să combatem analfabetismul funcțional și s-a sugerat cumva că din cauza programei la liceu există acest analfabetism, dar el este dat de rezultatele testelor PISA care au loc la sfârșitul gimnaziului, nu are legătură cu programa de până acum.

De ce s-a dorit această schimbare radicală a programei la română?

să avem acel 25% la disciplină care să nu mai fie legat neapărat de o altă lecție, adică acel 25% să însemne faptul că dacă n-ai reușit să formezi copiilor competențe, să ai timp să le formezi.

Să-i înveți pe copii, apropo de PISA, cum să folosească aceste competențe la viață de zi cu zi. Să le consolidezi, că de multe ori înveți lucruri și le uiți foarte repede. Și acolo unde este cazul, de ce să nu le dezvolți pentru performanță olimpică.

“La al doilea mandat, i-am spus lui Ilie Bolojan că are demisia mea în alb”

A fost un an foarte dificil pentru întreaga țară, dar poate în special pentru mediul educațional și vi s-a cerut demisia de mai multe ori, au fost proteste importante ale profesorilor. V-ați gândit pe parcursul mandatului dumneavoastră, ați avut vreun moment când chiar ați luat asta în considerare?

Da. Mie mi s-a cerut demisia din prima săptămână de când am fost numit, din alte zone care aveau o altă opțiune decât cea pe care am exprimat-o eu în ianuarie.

Opțiunea mai directă a fost atunci când am acceptat al doilea mandat. Atunci am avut o discuție cu premierul, știam că vor fi măsuri fiscal-bugetare.

Și am spus că are demisia mea în alb pe masă pentru că eu înțeleg că țara are probleme, trebuie să salvăm domeniul nostru, noi nu avem banii pentru salarii și burse până la sfârșitul anului.

De ce am zis că are demisia în alb? pentru că eu voi implementa măsurile fiscal-bugetare, dar totdeauna filtrate de criterii educaționale. Adică pot să fiu de acord că uneori nu reprezintă cele mai bune practici, că într-o situație de criză nu poți implementa totdeauna cele mai bune practici, dar nu ieșim din practicile pe care le avem. Adică nu vreau să merg în situații pe care nu le mai găsești niciunde altundeva. Acela a fost momentul.

Eu am și spus, dacă demisia mea ar fi rezolvat problema asta fiscal-bugetară, ce era în alb la premier aș fi completat cu pixul pentru retragere.

Lumea uită un lucru. Aceste măsuri au fost luate de o coaliție. Aceste măsuri se află într-un program de guvernare. Eu, ca ministru, ca să fiu un bun ministru, eu trebuie să aplic un program de guvernare. Și cred că, repet, l-am aplicat corect, cu grijă pentru sistem, cât am putut, în constrângele date de programul de guvernare și de lege și în același timp pentru acea optimizare financiară fără de care nu am fi terminat bine anul.

Frustrarea oamenilor de rând a fost că tăierile au venit prima dată asupra educației, nu asupra pensiilor speciale.

Au venit și asupra pensiilor speciale, doar că fenomenul, după cum vedeți, procesul e mai lung și se blochează. De ce educația a intrat în primul pachet? Nu fiindcă cineva a avut ca scop educația. Noi începeam școala în septembrie. Dacă nu intrai în primul pachet din iulie, noi nu mai puteam implementa aceste măsuri, că, de exemplu, TVA-ul îl poți modifica și în noiembrie, îl poți modifica și în ianuarie.

Plata cu ora

Sunteți de acord că suma de 22 de lei pentru plata cu ora a unui profesor este umilitoare pentru un cadru didactic? De exemplu, o bonă cere aproximativ 40-50 de lei minimum pe oră pentru a avea grijă de un copil. Un profesor are grijă de 30 de elevi.

Corect, dar aceea este suma minimă, ca să ne înțelegem, adică dacă vrem, sigur, noi ne raportăm la suma minimă, adică pentru cel care este debutant, fără vechime, fără grade didactice. Valoarea medie este în jur de 38 spre 40. Să știți că în multe universități plata cu ora este tot în zona respectivă.

Nu mi se pare corect. Dacă mă întrebați, nu mi se pare corect. Doar că ce vreau să spun este să punem datele într-un context corect.

Deci aia este valoarea minimă, nici măcar valoarea medie. În zona universitară găsești plata cu ora cam tot în zona respectivă.

Salariul de start trebuie să fie salariul mediu brut pe economie. Acolo trebuie să fie bătălia. Și de acolo, după aceea, în funcție de vechime, în funcție de gradele didactice, să crească.

Când vom face acest lucru și vom raporta acel salariu la timpul de lucru, o să vedeți că ora devine din nou, nu doar corect calculată, ci și atractivă. Și mai vreau să spun ceva.

Noi, ce am făcut în sistem, fiindcă am avut mult timp salarii mici, apropo, iarăși mă întorc la salariu, acolo trebuie să fie bătălia.

Am creat contextul în care îți completai salariul mic cu plata cu ora. Am ajuns să avem 30.000 de norme la plata cu ora. Nu e sănătos într-un astfel de sistem. Deci da, va trebui crescută plata cu ora, dar în această logică, odată cu creșterea salariului, sau dacă vreți, ca măsură temporară, pe care eu am început deja să o discut cu premierul, să creștem valoarea plății cu ora, nu pentru a o calcula corect, ci pentru a o face mai atractivă până când reușim ca prin legea salarizării unitare să obținem salariul de start despre care discutam.

Ce ar însemna acest mai atractiv?

Cred că am spus și public, nu vreau să fie o surpriză acum, dar cred că o creștere cu 50% temporar, până când reușim să modificăm ce trebuie să modificăm, ar fi mai atractiv.

Sunt șanse reale ca noul buget pe 2026 să cuprindă aceste creșteri?

Cred că sunt șanse reale, fie și în trepte. Adică o parte de la începutul anului, o parte poate de la începutul anului școlar. Și n-am văzut o reticență din partea premierului când am pomenit acest lucru.

Foarte curând veți împlini un an de când ocupați funcția de ministru al educației. Țin minte că a fost un moment anul trecut, în perioada dezbatărilor prezidențiale din decembrie, când ați fost invitat la dezbaterea de la Digi ca rector al Universității Babeș-Bolyai. La scurt timp după aceea, practic, ați devenit ministru al Educației în guvernul Ciolacu. Puteți să ne spuneți exact cum a venit această propunere și din partea cui?

Sigur că după aceea trebuia să fiu asumat de către PNL Cluj. Eu am rămas, însă, specialist, tehnocrat. Le mulțumesc pentru suport. Dar așa s-a întâmplat. Iar misiunea mea, să știți, a fost foarte clară.

Și am spus-o și public, chiar atunci când am devenit ministru. Rolul meu este să întăresc în acea perioadă această opțiune euroatlantică, fiindcă România se bătea între două perspective diferite. Probabil ambele legitime, nu vreau să le comentez. Opțiunea mea este cea care este și am spus-o explicit.

Ați devenit membru de partid?

Nu, am rămas specialist, tehnocrat, eu nu vizez, n-am vizat o carieră politică, n-am venit pentru a avea o carieră politică, am venit pentru a ajuta acest sistem într-o perioadă foarte complicată.

Politizarea universităților și a școlilor

Foarte mulți rectori ai marilor universități din România sunt membri de partid. În ce măsură considerați că asta viciază, într-un fel, actul educațional?

M-am mai exprimat public și știu că unii s-au supărat pe mine, dar eu nu pot spune decât ceea ce cred și ce am spus în diverse alte contexte. Știu argumentul lor că și în interbelic rectorii din marile universități, care nu erau atât de multe atunci, făceau parte din Parlament. Există acest model.

Eu cred că, ținând cont de contextul în care trecem noi, cât timp este rector, nu ar trebui să fie membru de partid sau să intre într-o structură de partid sau într-o structură a statului, dacă doriți, de tip parlament, ca membru de partid. Dar sigur, asta este opțiunea mea. Alții pot să aibă altă opțiune.

Asta ar fi valabil și pentru profesorii care predau efectiv în fața studenților și a elevilor? Sunt mulți profesori membri de partid.

Dacă ești profesor, nu știu cât de mare este puterea academică pe care o ai, rectorul și cei din structurile de conducere au putere decizională.

Mă întreb în ce măsură un profesor care este membru chiar activ al unui partid se poate debarasa de ideologia pe care o urmează atunci când predă în fața unor tineri vulnerabili.

Vă spun sincer, nu m-am gândit la asta. M-am gândit la pozițiile de putere din universități unde v-am dat răspunsul.

Dar este drept. Când ești membru de partid, mai ales dacă ești unul dedicat și angajat, este mai greu să separi lucrurile.

Ca ministru al educației vă gândiți la o astfel de măsură legislativă care să interzică apartenența profesorilor la partide politice?

Nu m-am gândit, vă spun sincer. Această discuție a fost în spațiu public în 2023 și în 2022, înainte să adoptăm legile 198 și 199, învățământul preuniversitar și învățământul superior. Nu poți tot la un an, doi, să tot deschizi iarăși dezbaterile publice. Poate că se vor relua peste o vreme, nu știu, cinci ani, zece ani. Discuția a fost. Și a fost dură. Și atunci am spus exact ce spun și acum, că sunt două modele, înțeleg și argumentele respective. Eu am o altă opțiune. A câștigat opțiunea pe care o vedem astăzi.

Comasarea și reorganizarea institutelor de cercetare

Sunteți și ministrul Cercetării, dar cercetarea pare mai degrabă o paranteză la titulatura Ministerul Educației și Cercetării. La ce măsuri să ne așteptăm în acest domeniu?

Suntem într-un proces foarte important. Eu cred că este cel mai important proces pentru cercetarea românească de după Revoluție, prin care evaluăm toate unitățile de cercetare, dezvoltare, inovare, care vor dori să aibă acces la fonduri publice.

Și din toamnă vom avea o altă arhitectură a sistemului național de cercetare, în care vei avea și universități și institute naționale, institute ale Academiei sau ale altor ministere, unități din mediul privat, dar mai bine coordonate între ele, cu misiunea foarte clar definită, ierarhizate în clase de performanță.

Este un process tacit, nici nu se vede ca urmare a atâtor dispute și controverse pe alte teme mai specifice. Este o reformă extraordinar de importantă pentru țară, eu sper că după ce avem o altă arhitectură, să începem să fim și noi contributori la cunoaștere, să nu devenim, cum am spus în diverse contexte, o colonie științifică, adică împrumutăm tehnologie și știință avansată de la alții, mai contribuim și noi pe aici, pe acolo, ci să putem avea noi contribuții majore.

Să știți că a fost o dezbatere și pe această temă, cred că prin vară, legată de o posibilă listă a institutelor care ar urma să fie desfințate.

Da, și am rugat politicienii să se liniștească o vreme, că nu poți desființa unități de cercetare, dezvoltare, inovare cu liste. Le-am spus da, vom face reorganizarea.

În această reorganizare, unele vor rămâne independente, altele vor fi comasate. Altele vor fi reorganizate, dar dați-mi timp să faca acest proces într-o manieră corectă, într-o manieră rațională, cu evaluatori internaționali, nu să începem să facem liste, că după aceea iarăși ajungem în situația asta – un partid îmi face o listă, un alt partid îmi spune nu e ok așa, alea trebuie să rămână, le schimbăm pe celelalte.

Da, știu problemele și ce-au semnalat politicienii atunci, cea mai mare parte din ceea ce au semnalat este corectă. Doar că l-am spus, nu aia este calea. Adică repede să ne aruncăm pe liste și pe desființări. Dați-mi timp! Facem evaluarea, este și jalon PNRR, deci vrând, nevrând, în august trebuie să-l terminăm și din toamnă vom avea o altă arhitectură.

Să ne așteptăm, totuși, la desființarea unor institute.

Da, și la reorganizări și la comasări. Dar să vă așteptați și la faptul că vom avea câteva unități foarte bune, care vor fi mult mai bine finanțate și nu mai vreau să aud cercetători care au salarii suspendate, care nu își pot acoperi cheltuielile dacă fac parte dintr-o instituție performantă.

Dar de unde vor veni acești bani pentru a fi mai bine finanțate?

Banii vor trebui să vină prin lege de la bugetul de stat și, în același timp, odată ce faci această reorganizare, vei vedea și o schimbare de mentalitate. Pe lângă bugetul de stat, eu spun tuturor, banii noștri se află în Uniunea Europeană. Trebuie să învățăm să aplicăm acolo, trebuie să învățăm să atragem bani de la Comisie. Nu mă refer la fonduri structurale. Sunt și fondurile europene clasice.

Mă refer la competițiile pe cercetare, care se organizează direct de către comisie.

Obiective pentru 2026: completarea burselor, creșterea sumei pentru plata cu ora, organizarea titularizării

Dacă ar fi să faceți o promisiune concretă pentru 2026 elevilor și profesorilor români, care ar fi aceea?

Foarte greu să faci promisiuni, fiindcă unii vor lua promisiunile ca fiind angajamente și de multe ori lucrurile nu depind de mine. Dar ce trebuie să știe toți este că pentru 2026, pentru mine este foarte important să deblocăm posturile și în preuniversitar și în universitar.

Gândiți-vă ce ar fi să nu organizăm titularizarea anul viitor. Este o preocupare și suntem aproape în fază finală să obțin completarea burselor din fonduri europene pentru studenți cu 60 de milioane de euro, ceea ce o să ducă bugetul undeva în jur de spre bugetul din 2024 cu 50% mai mult decât am avut în 2023.

Am în minte valoarea plății cu ora pentru a o face mai atractivă, temporar, până când reușim să lucrăm la legea salarizării unitare.

Și directorii și inspectorii trebuie să știe că avem cele două metodologii, care sunt tot jalon PNRR, în care vom rediscuta degrevările. Ele s-au făcut în condiții de criză fiscal-bugetară, pentru a salva bani, dar acum trebuie să vedem în ce măsură sunt și funcționale.

În situația de criză fiscal-bugetară am luat două tipuri de măsuri la nivel de guvern. Unele pe care le poți considera reforme, dar fiind în context fiscal-bugetal, le-ai făcut pe repede înainte. Și atunci ele trebuie reexaminate cu grijă și în condiții de normalitate.

Trebuia să discutăm despre comasări. Sistemul e foarte fragmentat. Trebuia să discutăm despre limitele în clase. Era normal să ai clasa 8-a cu un copil, cu 2 copii, cu 3 copii, cu 4 copii?

Da, dar sunt și clase supraaglomerate.

Nu sunt, este un mit. Pur și simplu am toate datele pe care o să le prezentăm și public. Să știți că numărul mediu de copii în clasă, în anul școlar 2025-2026 față de 2024-2025 s-a modificat la toate nivelurile. Deci povestea că clasele sunt supraaglomerate, când te uiți la valorile medii per clasă…

Bun, aceasta e media, dar sunt și clase care nu respectă norma prevăzută de lege, de maximum 25 de elevi.  

Sunt și-au fost și înainte. De aceea mediile sunt comparabile, fiindcă ai avut și înainte excepții peste limita maximă. Și ai și acum excepții peste limita maximă, dar sunt legale, legea permitea excepțiile respective. Dar, repet, erau o mulțime de anomalii.

Alte modificări s-au făcut în context fiscal-bugetar și ele trebuie corectate. Bursele studenților, componente legate de mărirea cu două ore a normei profesorilor. De aceea este și pusă cu caracter temporar în lege. Se spune explicit că este cu caracter temporar.

Noi facem reorganizarea rețelei școlare în fiecare an. Hai să vedem ce a funcționat bine, ce nu a funcționat bine și putem corecta pentru la anul.

Și pe măsură ce se stabilizează financiar țara, să putem să corectăm măsurile fiscal-bugetare pure, care nu au avut în spate și un element de reformă educațională.

***

Interviul VIDEO complet aici:

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post INTERVIU Daniel David, ministrul Educației: “Am cerut o programă mai flexibilă, care să nu polarizeze oamenii de valoare din domeniu. Și gândită pentru copii.” appeared first on Cultura la dubă.

Ciprian Ciucu (PNL), în vârstă de 47 de ani, a câștigat alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București, organizate pe 7 decembrie, cu 36,16%, însemnând 211.562 de voturi. Actual primar al Sectorului 6, el va deveni primarul general al capitalei pentru următorii 2 ani și jumătate. Mai jos vă prezentăm ce a promis acesta în programul său politic pentru sectorul cultural bucureștean.

***

Imediat după ce oamenii de teatru au semnalat înlăturarea regizorului Vlad Cristache de la conducerea interimară a Teatrului Excelsior, Ciprian Ciucu, candidatul PNL la primăria Bucureștiului, a anunțat public că prioritatea sa pentru cultură va fi organizarea concursurilor pentru posturile de management în instituțiile din subordinea PMB: “Vin la primărie și dăm drumul la concursuri, conform legii! Teatrele noastre au nevoie de echipe de management stabile și performante.”, a scris acesta într-o postare pe facebook. Toate teatrele bucureștene sunt conduse de manageri interimari.

În programul său politic, publicat în campania electorană, Ciucu semnalează în repetate rânduri că inițiativele culturale ar trebui să se autosusțină financiar, nu să se bazeze exclusiv pe subvenții de la bugetul local.

Printre principalele sale idei pentru cultură se numără – organizarea de evenimente în cartiere, digitalizarea culturii (spectacole, expoziții, arhive online), micro-granturi pentru artiști și rezidențe artistice în cartiere, precum și conturarea unor trasee pietonale în cartiere, pe modele deja existente, cum ar fi Bazar de Cotroceni.

Bucureștiul cultural, în viziunea lui Ciucu

București – Capitală culturală vie, modernă și deschisă comunității

“Bucureștiul are nevoie de o cultură care nu trăiește doar în instituții, ci în cartiere, în comunități și în viața de zi cu zi a oamenilor. Plecăm de la direcțiile din Strategia Culturală a orașului și de la un principiu simplu: cultura nu este un cost, ci o investiție în identitatea și în coeziunea socială a Capitalei.

Cultura trebuie să fie organizată, accesibilă, relevantă pentru comunități și capabilă să se autosusțină parțial prin proiecte inteligente, nu doar prin subvenții. Trebuie să contribuie la spiritul nostru comunitar, de apartenență la orașul nostru.

În acest moment, oferta culturală a instituțiilor noastre este mult sub cererea bucureștenilor. Principalul motiv este că sălile de teatru și de spectacole sunt mici și neîncăpătoare.

Orașul care își pune în valoare creativitatea

Îmi doresc un oraș în care cultura devine un motor de dezvoltare urbană, un liant între cartiere și o scenă permanentă pentru artiști. Bucureștiul își valorifică patrimoniul, spațiile publice și diversitatea pentru a crea un ecosistem cultural modern, bine gestionat și atractiv pentru locuitori și turiști.

Avem nevoie de instituții culturale moderne și deschise, cu programe adaptate către publicul local, nu doar către evenimente punctuale.

Principalele direcții de acțiune:

• Transparență, profesionalizare și management cultural stabil, orientat spre rezultate;
• Digitalizarea programelor și acces online la spectacole, expoziții și arhive;
• Instituțiile trebuie să devină centre comunitare culturale reale, nu doar săli de spectacole.

Cultura care ajunge în cartiere

Cultura trebuie adusă acolo unde trăiesc oamenii prin organizarea de evenimente specifice, cu tematică distinctă, în fiecare mare cartier. Pot fi organizate, pe modelul dezvoltat în Sectorul 6, evenimente care să se autosusțină financiar, pe scene mobile de cartier pentru concerte, teatru, stand-up, dans.

Principalele direcții de acțiune:

• Organizarea de festivaluri locale pe bulevarde sau în parcuri (ex. modelul Parcul Liniei – evenimente comunitare curate, ordonate, cu buget controlat);
• Organizare de seri de film în aer liber în zone precum Drumul Taberei, Militari, Colentina, Titan, Vitan;
• Evenimente gastronomice locale, care să pună în valoare tradiția urbană a Bucureștiului;
• Cartierele devin parte a rețelei culturale, nu spectatori la distanță.

Evenimente pentru comunitate, care se autosusțin financiar

În logica bunei administrări, evenimentele culturale trebuie să își acopere o parte semnificativă din costuri:

• evenimente de tip street-market (arte, design, produse locale) cu taxă de participare pentru comercianți;
• festivaluri tematice (jazz, teatru de stradă, arhitectură, design urban) cu sponsori privați, parteneriate și co-finanțare;
• târguri creative, cu închirierea standurilor, fără costuri ascunse pentru Primărie;
• evenimente cultural-sportive (ex. alergări urbane, tururi ghidate, plimbări tematice) finanțate din taxe de participare și sponsorizări;
• programe de tip „adoptă un eveniment” – companiile sprijină activități culturale în cartiere, în schimbul unei vizibilități controlate și reglementate.

Modelul este simplu: cultură de calitate, management riguros, impact social mare și povară financiară mică pentru bugetul public.

Punerea în valoare a patrimoniului și a identității Bucureștiului

Vom investi în readucerea la viață a clădirilor istorice, în iluminatul arhitectural, în rute pietonale tematice și în spații publice curate, fără poluare vizuală. Cultura devine parte din regenerarea urbană, nu un accesoriu.

Direcții de acțiune:

• crearea de rute culturale în zone precum Cotroceni, Lipscani, Calea Victoriei, Grivița, inclusiv cu participarea inițiativelor private, deja manifeste în București;
• organizarea de micro-expoziții în aer liber, conectate la identitatea fiecărui cartier;
• programe educaționale despre istoria Bucureștiului, în școli.

Sprijin pentru artiști și industriile creative

Vom crea mecanisme simple și transparente pentru a sprijini artiștii și creatorii locali prin:

• micro-granturi pentru proiecte comunitare;
• spații de lucru temporare în clădiri publice neutilizate;
• rezidențe artistice în cartiere;
• parteneriate între instituții culturale și ONG-uri.

Industria culturală trebuie văzută ca un sector economic strategic, nu ca un moft.

Evaluare, transparență și impact

Toate programele culturale vor avea indicatori clari de participare, impact și cost, care vor fi prezentați transparent într-un raport anual public. Consultarea reală cu comunitatea este esențială, precum și posibilitatea de cofinanțare privată și de parteneriate.

Cultura nu trebuie să fie ”poluată” de improvizație și haos, ci să devină un domeniu al calității, predictibilității și responsabilității.” – se arată în programul electoral publicat pe site-ul lui Ciprian Ciucu.

Cine este Ciprian Ciucu

Ciprian Ciucu s-a născut pe 16 martie 1978 la Pitești. A absolvit Științe Politice la SNSPA și a început să lucreze ca ONG-ist, alături de Cristian Ghinea (USR), specializându-se în management de proiect și consultanță pe fonduri structurale. A lucrat ca expert în politici publice atât pentru România, cât și pentru Moldova, Georgia sau Kosovo. În 2019 a devenit Președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, fiind angajat de Guvernul României, iar în 2020 a fost ales Primarul Sectorului 6 pe lista PNL, câștigând un al doilea mandat în 2024.

Este căsătorit și are o fiică adolescentă. Se declară un fan al muzicii heavy metal și îi place să joace baschet.

Ciucu va conduce primăria capitalei în locul lui Nicușor Dan, ales președintele României în mai 2025, și va ocupa doar 2 ani și jumătate de mandat, până la organizarea următoarelor alegeri locale.

Ciprian Ciucu este și prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ciprian Ciucu este noul primar al Bucureștiului. Ce a promis pentru cultură: concursuri, evenimente în cartiere, rezidențe pentru artiști appeared first on Cultura la dubă.

La presiunea publică și ca urmare a intervenției telefonice mărturisite de Ciprian Ciucu, primarul general interimar al capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL) a revenit ieri asupra deciziei de a renunța la Vlad Cristache și a nu-i prelungi mandatul de manager interimar al Teatrului Excelsior. Vlad Cristache a refuzat să mai rămână pe post.

CONTEXT CRONOLOGIC

Vlad Cristache, regizor angajat al Teatrului de Stat Constanța, a fost numit de primarul Nicușor Dan în funcția de manager interimar al Teatrului Excelsior în urmă cu 3 ani și jumătate, prin detașare. Regizorul avea atunci 35 de ani. Mandatul său i-a fost prelungit odată la 6 luni printr-o procedură birocratică – PMB făcea adrese către Teatrul de Stat Constanța în care cerea acordul Teatrului pentru detașare.

În tot acest timp, Vlad Cristache a reușit să construiască la Teatrul Excelsior una dintre cele mai bune trupe din România, aducând regizori importanți și proiecte curajoase, precum Două ore cu pauză, regizat de Gianina Cărbunariu – o critică la adresa sistemului educațional și a interfenței părinților în școli, sau Oleanna, în regia lui Mădălin Hâncu, un spectacol care aborda unul dintre cele mai arzătoare subiecte ale momentului – abuzurile sexuale din mediul universitar.

Cu bugete mult mai mici, Cristache a reușit, față de fostul manager general, Adrian Găzdaru, să umple sălile Teatrului Excelsior. Adrian Găzdaru a obținut “performanța” de a face cel mai scump spectacol montat vreodată în România – Vlaicu Vodă, un kitsch absolut pus pe o scenă mobilă în Piața Constituției, cu un cost de aproape jumătate de milion de euro, aprobat de primarul de atunci, Gabriela Firea. S-a mândrit că, odată cu acest eveniment, Excelsior a intrat în Cartea Recordurilor.

Potrivit surselor Cultura la dubă, pe 24 noiembrie 2025, cu 6 zile înainte ca mandatul în curs să expire, Vlad Cristache a contactat-o pe Raluca Oana Alexandrescu, șefa direcției de Cultură din PMB, căreia i-a transmis că mandatul său se apropie de final și, dacă vor să colaboreze în continuare, trebuie să declanșeze demersurile pentru prelungire.

Vlad Cristache a revenit zilnic cu același reminder. O altă angajată a direcției de Cultură i-a transmis că situația sa se află în analiză.

Pe 30 noiembrie, mandatul său a expirat. Nimeni de la PMB nu l-a mai contactat. Pe 3 decembrie, acesta a anunțat public pe facebook că nu mai este managerul interimar al Teatrului Excelsior. Angajații teatrului, precum și numeroși alți oameni de teatru din exterior, au semnalat că se petrece o nedreptate. În contextul în care oricum nu organizează concursuri, potrivit legii, primăria renunța la unul dintre cei mai buni manageri de teatru din București.

Cultura la dubă a publicat știrea și a cerut un punct de vedere primarului interimar Stelian Bujduveanu, atât prin apel telefonic, cât și prin SMS și Whatsapp. Acesta nu a răspuns. Câteva ore mai târziu, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, candidat la Primăria Capitalei și șeful lui Bujduveanu în PNL, în calitate de prim-vicepreședinte, a scris pe facebook că l-a sunat pe Bujduveanu și i-a cerut să-l păstreze în funcție pe Vlad Cristache.

A doua zi, Vlad Cristache a fost sunat de șefa direcției de Cultură pentru a i se transmite că mandatul său va fi, până la urmă, prelungit. Aseară, Vlad Cristache a anunțat că nu mai dorește să gireze un sistem viciat care duce la astfel de situații:

“Mi s-a propus astăzi prelungirea mandatului de manager interimar al Teatrului Excelsior… bineînțeles în urma presiunii publice de ieri.

Voi refuza propunerea pentru că nu vreau să mai validez aceasta poziție vulnerabilă de manager interimar care generează situații precum cea din ultimele zile de la Teatrul Excelsior și periclitează activitatea instituțiilor de cultura. Situația creată în aceste zile arată limpede că lipsa unor concursuri transparente poate afecta funcționarea și credibilitatea unui teatru, precum și activitatea echipelor care muncesc zi de zi pentru public.

Aștept, ca mulți dintre voi, ca Primăria Capitalei să organizeze concursuri corecte, deschise și transparente, singurul cadru legitim care poate garanta continuitate și profesionalism în managementul cultural.” a transmis acesta.

Primăria Municipiului București nu a organizat niciun concurs în instituțiile de cultură de peste 4 ani

În 2022, Nicușor Dan făcea schimbări majore în teatrele bucureștene. Pentru prima dată, managerii obișnuiți cu prelungirile mandatelor pe bandă rulantă, primeau la evaluările anuale sau de final de mandat note slabe. Vechea gardă se vedea nevoită să plece din funcții.

Marinela Țepuș, de la Nottara, a primit cea mai mică notă, sub 7, și a fost direct demisă. Zilele acestea, numită de ministrul Culturii, Andras Demeter, ea face parte din comisia care evaluează noul manager al Teatrului Național București.

Adrian Găzdaru, de la Excelsior, mustrat că plătea zeci de mii de euro chirie pentru depozitarea decorurilor de la Vlaicu Vodă, primea nota 7.14 la finalul a 4 ani de mandat. Nu se mai calificat pentru un nou mandat, dar ar fi avut dreptul să candideze la un nou concurs.

Cel mai mare scandal avea să se declanșeze în jurul lui George Ivașcu. Acesta primea la evaluarea anuală nota 7,94, ceea ce îi permitea să își continue activitatea la Metropolis. Dar Ivașcu și-a dat demisia, reclamând o evaluare umilitoare și scăderea bugetului Teatrului Metropolis, care ar fi dus la imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.

3 ani mai târziu, primarul interimar Stelian Bujduveanu nu i-a mai prelungit mandatul de interimar lui Radu Nica, după aceeași metodă folosită cu Vlad Cristache – nicio înștiințare, niciun comunicat către presă. În locul lui Nica l-a numit pe George Ivașcu. PMB nu a răspuns în 30 de zile la solicitarea Cultura la dubă de a spune care au fost criteriile care au stat la baza numirii lui Ivașcu.

Potrivit surselor Cultura la dubă, Bujduveanu intenționa ca în aceste ultime zile de mandat la PMB să îl readucă la Excelsior pe Adrian Găzdaru, apropiat al Gabrielei Firea. De asemenea, viza și înlocuirea lui Vlad Zamfirescu la Bulandra cu Paul Chiribuță, angajat consultat artistic la Bulandra în mandatul Catincăi Nistor și prieten cu George Ivașcu, ambii apropiați ai tatălui Catincăi Nistor, Stelian Nistor, Marele Comandor al Ritului Masonic Scoțian Antic. Reacția publică puternică și contextul sensibil al alegerilor au făcut ca acțiunile sale să vulnerabilizeze imaginea partidului său, PNL, și, implicit, a candidatului Ciprian Ciucu. Așa că mutările au fost oprite, cel puțin momentan.

În postarea în care a anunțat că nu va mai accepta prelungirea mandatului, Vlad Cristache a precizat:

“Țin să subliniez cât se poate de clar: nu doresc ca această situație să fie folosită politic, în avantajul sau dezavantajul vreunui candidat sau actor public. Discuția trebuie să rămână una de principiu: despre transparență, profesionalism și respect față de comunitatea culturală și față de public.”

Momentan Teatrul Excelsior a rămas fără conducere de la 1 decembrie, iar PMB nu a anunțat noul manager interimar.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lecția de demnitate a lui Vlad Cristache appeared first on Cultura la dubă.

Mihail Neamțu a fost implicat în mai multe scandaluri. În 2012 a recitat o poezie a cunoscutului poet legionar Radu Gyr, membru al Gărzii de Fier și autorul imnului „Sfântă tinereţe legionară”, consideră că vasectomia transformă bărbații în transgenderi, iar când a candidat la alegerile europarlamentare a promis că „voi solicita blocarea propagandei LGBTQ în școli, televiziunile publice sau campusurile universitare din țările Uniunii”.

Mihail Neamțu a intrat în politică în 2012, cu Partidul Noua Republică, pe care l-a și fondat în 2012. A intrat în Alianța Dreapta Unită pentru un mandat de deputat în Arad și a recitat poezia legionară “Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! pe scena Operei Naționale București, la o adunare ADU.

A fost în conflict și cu revoluționari români, care au contestat prezența lui în Piața Universității.

Mihail Neamțu a fost și membru PNL, partid pe care l-a contestat ulterior. Apoi s-a alăturat PMP, partidul lui Traian Băsescu, pentru care a candidat la Primăria Sectorului 3.

În fine, pe George Simion l-a numit “o nulitate” pentru ca ulterior să i se alăture în AUR, în 2024.

„Cine reprezintă AUR-ul?!  Simion, încă o dată, e o nulitate, ați înțeles, domnule?! Simion George este o nulitate, nu știe nimic! Nimic, despre nimic”.

Ulterior, acesta și-a cerut scuze pentru declarațiile despre Simion și i-a mulțumit acestuia pentru generozitatea de a-l ierta.

Pe canalul său de YouTube, Mihail Neamțu vorbește pe diferite teme, de la istorie la patriotism, la eros sau masturbare.

“O femeie adevărată caută un tată, un bărbat care să o stăpânească. El trebuie să fecundeze cu prezența lui, cu logosul lui, femeia și starea ei de spirit. Fără această cucerire, orice bărbat se va simți handicapat, infirm, lipsit de o putere esențială.

V-ați întrebat oare, duminica, după mersul la biserică și după horă, când ea a fost jucată de doi-trei bărbați, dar unul singur a știut să chiuie? unul singur a știut să o stăpânească în arta dansului și a jocului. Bărbatul care s-a impus va fi chiar soțul ei. (…)

Tu, bărbat, vei trăi cu tot felul de fantasme erotice pe care le vei satisface în obscuritatea camerei tale, fie ea de cămin, fie a apartamentului în care alegi să stai singur. Singurătatea are foarte multe capcane despre care merită să vorbim mai onest și, bineînțeles, autosatisfacerea sexuală prin masturbare sau alte practici este una dintre aceste capcane.”

Pe site-ul oficial, acesta susține că Trump este “eroul lumii libere” și i-a dedicat acestuia cartea Fenomenul Trump”. Într-un alt articol intitulat “Generația fără ideal” afirmă că “Generația fără ideal n-are copii (…) nu mai urcă muntele și nici nu cunoaște bucuriile muncii la câmp. (…)

Generația fără ideal disprețuiește creștinismul și curtează ocultismul; nu postește, dar apără dieta vegan; nu pricepe mistica luminii și goticul medieval, însă aplaudă orice cabină sau container scandinav.”

Tot pe site-ul oficial, Mihail Neamțu susține că:

“Prietenii mă văd ca pe un scriitor, educator și om politic. Dușmanii ar prefera să nu mă vadă deloc.

Sunt dublu licențiat al Universității Babeş-Bolyai din Transilvania. Într-o carte recent apărută povestesc experiența trăită ca student Erasmus al Universității Ludwig Maximilians din Bavaria și Master of Arts al Universității din Durham. După absolvirea Universității din Londra, King’s College, am urmat stagii de cercetare în Statele Unite la Russell Kirk Center (Mecosta, Michigan) și Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington DC). Aflat în străinătate, n-am trimis românilor cărți poștale, ci eseuri despre Nordul spiritual al lumii occidentale.

Călătoriile de studiu m-au condus în zeci de țări din patru continente: Egipt, Canada, SUA, Italia, Guatemala, China, Iordania, Turcia, Hong Kong, Grecia, Ucraina, Lituania, Islanda și altele.

Întors acasă, am devenit bursier la Colegiul Noua Europă, asumând apoi directoratul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Am lansat o revistă la standarde internaționale: History of Communism in Europe. A New Journal in Comparative Politics. Obsesiile pașoptiste m-au făcut să mă zbat pentru nașterea Institutului de Istorie a Religiilor (apărut în 2008, sub cupola Academiei Române), dar și să coordonez programele educative ale Fundaţiei Creştin-Democrate.“

Mottoul său este “Construim România Deșteaptă”.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Mihail Neamțu (AUR), noul președinte al Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților: “O femeie adevărată caută un bărbat care să o stăpânească.” appeared first on Cultura la dubă.

Până acum, PNL a cheltuit pe panourile răspândite prin toată țara 2 milioane de euro și, potrivit snoop.ro, până la finalul anului, va cheltui 4 milioane de euro, cu pretextul promovării acestei cărți, în afara campaniei electorale.

În același material jurnalistic, Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, a declarat: „Faptul că vorbim despre o carte pe mine mă bucură. După mult timp, de la Cățeluș cu părul creț și Capra cu trei iezi, unii vor mai ține, în sfârșit, mâna pe o carte”.

Dacă PNL alocă 4 milioane de euro cărții lui Nicolae Ciucă, prin comparație, Raluca Turcan, ministru PNL al Culturii, a alocat anul acesta doar 600.000 de euro pentru achiziția de carte nouă pentru toate bibliotecile publice din țară, România având aproximativ 8500 de biblioteci naționale.  

Cultura la dubă a cerut un punct de vedere de la directorul general al Grupului Editorial RAO, Ovidiu Enculescu. RAO a mai publicat în trecut și volumele lui Dan Voiculescu și Adrian Năstase, după ieșirea acestora din închisoare, precum și cărți semnate de foștii directori ai SRI, Virgil Măgureanu și George Maior.

“În primul rând, vă rog să ne spuneți cum s-a născut această colaborare, dintre fostul premier Ciucă, în calitate de autor, și Editura RAO?

A apărut foarte simplu. O persoană din stafful dânsului mi-a pus întrebarea dacă sunt de acord să public această carte, o carte. I-am spus să vedem despre ce carte e vorba și, de ce nu?

Despre ce este, mai exact, această carte? Cum vi s-a părut dumneavoastră, ca editor de carte, oportunitatea de a publica volumul?

Cum mi s-a părut, ca editor de carte? Foarte interesant, pentru că orice tip de informație furnizată de un om care la un moment dat a contat în istoria țării noastre, prin funcție, prin poziție, prin acțiuni, merită să fie ascultat, să își scrie gândurile, amintirile, memoriile în legătură cu o etapă sau alta, iar acest lucru poate fi de interes pentru publicul românesc și pentru istoriografie, în general.

Cartea este scrisă chiar de către Nicolae Ciucă sau de către un editor care a gestionat volumul?

Cartea e scrisă, semnată, de domnul Ciucă.

În ce stadiu se află procesul de publicare?

Încă se mai lucrează la text. În principal, autorul vrea să mai lucreze puțin la text.

Alte informații despre volum ne puteți da? Câte pagini va avea, care va fi costul lui?

Până când nu este gata, e greu să spun că va avea 200-300-400 de pagini.

Dar puteți să ne spuneți cât avea când ați primit primul draft?

N-aș putea să vă spun, nu știu, știu editorii care s-au ocupat.

Ați avut în minte exemplul lui Klaus Iohannis, care a lansat cartea sa imediat după ce a devenit președinte? V-ați gândit că ați putea repeta scenariul?

Orice editor pe lumea asta își dorește un succes. Evident că dacă discutăm despre o persoană publică, se mizează inclusiv pe notorietatea persoanei, pe potențiala atractivitate a poveștii pentru publicul nostru.

În linii mari, ați putea să ne spuneți, totuși, despre ce e vorba?

Să avem puțină răbdare. Pe scurt, e povestea domnului Ciucă.

Din copilărie până în prezent?

Nu cred că e din copilărie până în prezent. Pasajele pe care le-am văzut eu sunt legate în special de participarea în teatrele de război.

Dar aș vrea să adaug ceva.

Țara este în campanie, noi nu suntem în nicio campanie, ca editură. Ca editură suntem în campanie de supraviețuire, ca toate editurile din România. Dar este puțin păcat că acest obiect, de care noi ne ocupăm de peste 30 de ani, ajunge să fie o miză într-un război care e ca o furtună într-un pahar cu apă. Azi se pornește, mâine se termină alegerile și se uită.

Impactul asupra publicului s-ar putea să fie rău, în sensul ca obiectul carte să nu cumva să fie pus la zid degeaba. Mă refer strict la obiectul carte, care e păcat să fie terfelit. Orice carte.

Nu terfelim noi, jurnaliștii, o carte. Este vorba despre o cheltuială a banilor publici pe o campanie de partid pentru promovarea cărții unui politician.

Asta chiar nu aș putea să comentez eu.

O ultimă întrebare. În mod normal, potrivit politicii editoriale RAO, o persoană care vrea să publice o carte, trebuie să autosusțină financiar tipărirea cărții sau editura, dacă este vorba despre un volum cu valoare literară, preia aceste cheltuieli și își asumă lansarea?

Ambele situații sunt posibile. Dacă o editură își dorește un anumit volum, și-l asumă, cheltuiește, face o investiție și speră să recupereze investiția.

Presupun că asta se întâmplă cu autorii consacrați sau cu potential literar, nu?

Nu numai literar, ci și potențial comercial.

Și în acest caz cum se va întâmpla?

Lucrurile nu sunt încă stabilite.”

Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere și din partea Asociației Editorilor din România, dar conducerea organizației nu a dorit să comenteze.

În 2017, când la Târgul de Carte Gaudeamus au fost lansate la RAO cărțile foștilor deținuți Dan Voiculescu și Adrian Năstase, mai mulți editori și-au exprimat dezacordul față de publicarea volumelor respective și lansarea lor la cel mai important târg de carte din România. Humanitas, Lidia Bodea, a demisionat din Comitetul Director al Asociației Editorilor din România în semn de protest.

La Bookfest 2024, în plină campanie electorală, Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, a lansat la Editura Litera volumul Planul pentru București. Spre finalul târgului, cartea era oferită vizitatorilor gratuit și a fost zărită la câteva coșuri de gunoi.

România este în continuare pe ultimul loc din Uniunea Europeană la consumul de carte. Potrivit datelor transmise de INS în 2024, 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an. Printre motive invocate sunt lipsa de timp sau de interes pentru lectură.

The post Directorul Editurii RAO despre publicarea cărții lui Nicolae Ciucă: “O persoană din stafful dânsului m-a întrebat dacă sunt de acord să public această carte. I-am spus să vedem despre ce e vorba și, de ce nu?” appeared first on Cultura la dubă.

Din imagini se poate observa că pereții au fost îndreptați, ca la o clădire modernă, iar noul parchet înlocuiește pardoseala originală care, potrivit, documentelor istorice, era din lut. De asemenea, grădina și scările au fost complet modificate. Dacă scările originale aveau o balustradă din lemn, acum aceasta este din metal vopsit în alb.

“Călător pe meridiane culturale”, așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești Și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat.

Mă bucur că am încheiat cu succes etapa lucrărilor și că am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii.”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Lucrările aveau nevoie de aviz de la Ministerul Culturii și era necesar să fie supervizate de specialiștii ministerului în patrimoniu, prin Direcția de Cultură Iași. Ministerul Culturii este condus de Raluca Turcan, colegă de partid la PNL cu Costel Alexe. Până în acest moment, aceasta nu a oferit un punct de vedere.

De cealaltă parte, senatorul USR de Iași, Marius Bodea, cere o anchetă în acest caz.

“Schingiuirea memoriei și o oroare marca Costel Alexe. Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, redată în folosință după ce s-a intervenit cu materiale de la magazinele de bricolaj, a încetat să mai existe. Nu doar legi s-au încălcat aici, ci s-a călcat efectiv istoria în picioare. Proporțiile clădirii originale nu mai există, iar întreg ansamblul din jur, de un kitsch înfiorător, decontextualizează grosolan spațiul în care și-a petrecut ani din viață marele scriitor. Bojdeuca ni se arată astăzi mutilată, fiind reabilitată parcă pe baza standardelor dictate de construcția vilelor baronilor locali moderni.

Dacă recepția finală a fost deja realizată, dacă proiectul arhitectural a fost aprobat și execuția este fidelă (monstruozitatea de azi), atunci totul are datele unei fraude. A fost fraudată istoria și a fost tratată în bătaie de joc orice regulă de patrimoniu. Avem nevoie urgentă de o anchetă care să stabilească circuitul de avizare în vederea reabilitării bojdeucii lui Ion Creangă. Este echivalentul cu a pune termopane și pereți de rigips tuturor caselor din Muzeul Satului!

Totul în România pare că a devenit o butaforie. Avem o Comisie Națională a Monumentelor Istorice care trebuie să se pronunțe. Solicit experților în patrimoniu, Ordinului Arhitecților, să facă un pas în față și să își exprime punctul de vedere. Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și el, prin Direcția Județeană pentru Cultură Iași, fără avizele căreia lucrările nu puteau demara.“, a declarat acesta.

Lucrările de restaurare au fost realizate de firma Iașicon, care deține monopol pe restaurarea clădirilor de patrimoniu din Iași, muzee sau biserici. Iașicon a câștigat aproape toate licitațiile pe acest segment, organizate de CJ Iași. Printre lucrările executate se numără Cetatea Neamțului, Palatul Culturii din Iași, Muzeul Unirii din Iași, Palatul Cuza din Ruginoasa, Biserica Armeană din Iași, Palatul Copiilor din Iași, Teatrul Național Vasile Alexandri din Iași.

Bojdeuca lui Creangă este prima casă memorială din România transformată în muzeu încă din 1918 și este clasată pe lista monumentelor istorice.

The post Înainte și după restaurare. Bojdeuca lui Ion Creangă a fost “modernizată” de Consiliul Județean Iași appeared first on Cultura la dubă.

Sediul Bibliotecii Naționale a României, de pe Bulevardul Unirii, inaugurat acum 11 ani, ar trebui să fie, teoretic, cea mai modernă construcție a unei biblioteci românești. În realitate, luată la pas, clădirea pare un labirint de holuri întunecate și cu miros de igrasie. 

Departe de ochii publicului se află depozitele de “destructurate”, adică o serie de încăperi în care, de peste zece ani, sunt lăsate pe jos sau pe paleți din lemn, milioane de exemplare de cărți, reviste, ziare, manuale etc. Acolo se intră doar îmbrăcat în costum de protecție. E un fel de zonă postapocaliptică în care majoritatea angajaților refuză să meargă, de teama infectării cu ciuperci sau mucegaiuri.

Până anul trecut, nici unul dintre cei șapte directori care au condus instituția nu a demarat o curățenie temeinică, selecția și redarea unităților importante circuitului public. 

Numărul exemplarelor este la fel de necunoscut ca și conținutul lor. Datele vehiculate despre volumul acestor depozite sunt diferite. Oficial, instituția estimează un total de 3 milioane de unități, directorul 6 milioane. Ținând cont de dezorganizarea din aceste încăperi, despre o numărătoare precisă nu poate fi vorba.

Potrivit bibliotecarilor, sunt volume din perioada 1950-1990, dar și, de exemplu, Fondul Românica (cărți de sec. XIX), publicații din fondul unor foste fundații de la Roma (Vasile Pârvan) și Paris (Nicolae Iorga) sau publicații provenite din confiscări de la instituții sau persoane, adică aproape 170 de ani (1820-1990) acoperiți de acești munți de praf, mucegai și paraziți. 

Iulian Angheluță este fondatorul Asociației Free Miorița, care are ca activitate principală montarea de panouri fotovoltaice gospodăriilor din zone neelectrificate ale României în cadrul proiectului “Lumină pentru România”. De anul trecut și-a propus să recupereze și să reintroducă în circuit exemplarele depozitate impropriu în încăperile BNaR și care sunt în proces avansat de degradare. 

„Eram la o documentare, mă interesau informații despre electrificarea din perioada comunistă, anii ’60, ’70, ‘80 și căutam chiar ziare din perioada aceea, așa am aflat că periodicele sunt în niște depozite, inaccesibile publicului”, spune Iulian. 

Printr-un parteneriat cu biblioteca și împreună cu câțiva voluntari, Iulian a pornit „proiectul pilot de restituire și reactivare a fondurilor de cărți și periodice destructurate ale Bibliotecii Naționale”. Cu actualele forțe și luând în calcul acțiunile pe care au reușit să le organizeze în 2022, le-ar lua mai bine de un secol să ducă lucrurile la bun sfârșit. 

O serie de analize a scos la iveală că majoritatea cărților din acele depozite sunt pline de mucegai și ciuperci. 

Asociația Free Morița, împreună cu Claudia Lungu, din partea bibliotecii, au stabilit planul de intervenție. 

„Noi facem munca de resurse umane, pe care Bilbioteca nu le are. Selecția titlurilor, o prioritizare, desprăfuire inițială.

Cărțile sunt pline de praf, de moloz, trebuie desprăfuite măcar parțial, puse în cutii, pregătite pentru transport la Măgurele. Acolo se face o decontaminare cu Cobalt-60, singura decontaminare care nu alterează suportul de carte.

Se întorc la bibliotecă, cu sprijinul Fan Courier, unde trebuie iar desprăfuite, inventariere, repuse în circuitul bibliotecii”, spune Iulian Angheluță de la Free Miorița.

Construcția noului sediu a început în 1986 și s-a finalizat în 2012, între timp fondul de carte a fost depozitat în 14 locuri din București și alte câteva din țară. Înainte de finalizarea lucrărilor, în 2012, unitățile din capitală și din toată țara au fost strânse și descărcate în cele 70 de depozite ale noii clădiri. 

Dintre acestea, 41 sunt amenajate cu rafturi, iar în restul, cărțile, ziarele, revistele sunt așezate pe jos sau pe paleți din lemn. Au urmat luni în care acestea au fost călcate în picioare de muncitori, umplute de moloz, praf și tot ce înseamnă finalizarea unei construcții de asemenea dimensiuni. 

În final, din lipsă de personal, preocupare și instabilitate la nivel de conducere (în zece ani au fost opt directori), fondul destructuratelor a rămas neatins. 

Deși Legea nr. 334/2002 prevede un necesar de 995 de angajați pentru Biblioteca Națională, în prezent sunt în jur de 200. Dintre aceștia, cinci persoane prelucrează peste 30.000 de exemplare pe lună. În lipsa personalului de la Bibliotecă, asociația se bazează exclusiv pe voluntari. 

Îl însoțesc pe Iulian la prima acțiune pe 2023. Voluntarii nu au mai ajuns, așa că Iulian și un angajat nou al Bibliotecii își propun să se apuce singuri de treabă și în vreo trei zile să reușească să pregătească un nou transport pentru decontaminarea de la Măgurele. 

„Trebuie să ne îmbrăcăm în costum de protecție, să folosim ochelari, măști, mănuși, botoșei, toate de unică folosință din cauza prafului și mucegaiului din încăperi. Oricum, mai mult de două ore nu este recomandat să petreci în acel mediu.”

Iulian Angheluță, Asociația Free Miorița

În aceste depozite se află tone de cărți și publicații (ziare, reviste, manuale tehnice etc.) în limbile română, rusă, germană, coreeană, maghiară, vietnameză, engleză, care, de mai bine de zece ani, de când s-a deschis noul sediu al Bibliotecii Naționale, de pe B-dul Unirii, stau neatinse în diverse încăperi. 

„Este un peisaj lunar (…) nu s-a umblat la ele invocându-se pericolul că ele sunt contaminate”, spune istoricul Adrian Cioroianu, directorul interimar al instituției. 

Pentru că nu are cine altcineva, angajații firmei de curierat sunt cei care, într-o dimineață devreme, încep încărcarea camionului. 

După mai bine de 30 de minute intrăm pe poarta Centrului de Iradieri Tehnologice (IRASM) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Măgurele. Suntem întâmpinați de directorul centrului, Valentin Moise și îndrumați de angajați spre depozitul în care așteaptă obiectele care urmează să fie decontaminate și sterilizate. 

Nu este vorba doar despre cărțile de la Biblioteca Națională, în depozit sunt diverse obiecte de patrimoniu cultural (covoare, icoane, mobilier vechi), dar și materiale medicale de unică folosință, ambalaje farmaceutice care necesită iradierea gama, adică electromagnetică, procedură similară cu radiografia medicală.

„Cărțile aduse au nevoie cam de 3-4 ore de iradiere pentru decontaminare”, spune directorul Centrului, Valentin Moise. 

Cutiile din carton sunt așezate în alte cutii din aluminiu care sunt automat duse în camera de iradiere, un fel de buncăr de beton cu pereți groși de doi metri pentru a proteja exteriorul de iradiații. 

Intrarea noastră nu se poate face în siguranță decât după ce sursa de iradiații este coborâtă în piscina cu apă. 

Cu un dozimetru în mână și după ce trecem de o serie de zăvoare, încuietori, sisteme de siguranță și trecem printr-un labirint, ajungem în mijlocul încăperii, unde sursa de iradiații de culoare albastră pulsează în cele 50 de tone de apă, la o adâncime de cinci metri. 

„Pentru noi, doar cinci gray (doză de măsură a radiațiilor ionizante), adică câteva minute de expunere la astfel de radiații este letală. Insectele sunt mai rezistente, iar mucegaiurile au nevoie de mii de gray pentru a fi neutralizate.”

Valentin Moise, directorul Centrului de Iradieri Tehnologice (IRASM)

Pentru că nu ar cine să se ocupe de ele la întoarcerea la bibliotecă și pentru că nu există spațiu, nicio carte din cele aproape 8,5 tone revenite de la Măgurele nu a reintrat în circuitul Bibliotecii. Sunt depozitate în încăperi alocate provizoriu acestui proiect. 

Estimarea costurilor făcută de Free Miorița pentru încheierea procesului de recuperare a unităților abandonate este undeva la două milioane de euro cu o durată de lucru de aproximativ zece ani. 

Asta implică echipamente de protecție, un minim de zece voluntari, echipament de desprăfuire automată, igienizarea spațiilor de depozitare, montarea de rafturi și scanarea unităților bibliografice pentru a fi repuse în circuitul bibliotecii. 

Cele patru transporturi realizate până acum s-au făcut exclusiv din fondurile asociației, susținerea transportului de Fan Courier și gratuitatea oferită de IRASM pentru decontaminarea unităților. 

Fără implicarea Free Miorița, cărțile rămâneau neatinse, deoarece biblioteca nu are alocate, nici în acest an, fonduri pentru investiții. „Cred că rolul memoriei nu este să o pui într-un cufăr, să o arunci în pod sau undeva și gata. Ea trebuie să fie vie, să ai acces la ea”, spune Iulian.

Deși anul 2022 a însemnat o creștere cu 45% a bugetului pentru Ministerul Culturii, România a ajuns să aloce doar la 0,1% din PIB pentru cultură. Conform Eurostat, Islanda alocă unul dintre cele mai mari procente din PIB din Europa pentru cultură, în jur de 3%. 

Cu toate acestea, bugetul de aproximativ șase milioane de euro al Bibliotecii Naționale ajunge doar pentru salarii și întreținerea întregii clădiri, deși în noul sediu mai au birouri și alte instituții, inclusiv Ministerul Culturii. 

„Bugetul este unul de supraviețuire, ca și statutul întreg al sectorului educativ și cultural”, mai spune directorul Cioroianu. 

Bugetul este unul atât de mic încât nu se reușește nici măcar angajarea de personal nou, deși media de vârstă a celui existent este ridicată și raportul este de peste 95% femei. 

Asta înseamnă că nu există personal care poate manipula pachete voluminoase, încărca, descărca mașini etc. 

Deși în ultimii zece ani echipa a scăzut cu peste 100 de angajați, cu greu, în luna decembrie, s-a reușit angajarea a 15 persoane printre care un director administrativ, bibliotecari, portari. 

„Vine Iulian și spune că are nevoie de cinci persoane să încarce un camion…greu pot să-i conving pe oameni. Apelezi la portari. Mai vin oamenii cu certificate medicale și n-ai ce să faci. 

Dacă aș avea, potrivit legii, posibilitatea de a reinventa Biblioteca Naționala, dintre toți cei de acum, nu sunt convins că aș lua o treime. 

Adrian Cioroianu, director interimar al Bibliotecii Naționale a României

“Oamenii, dacă nu sunt ținuți într-o oarecare tensiune creativă, cred că e mult mai safe să stea liniștiți în banca lor. Când vrei ceva, pare bizar”, mai spune Adrian Cioroianu.

De profesie istoric, Adrian Cioroianu a început să ocupe funcții importante odată cu intrarea în PNL, în 2002. A fost senator de Timiș între 2004-2008, ministru al Afacerilor Externe în guvernul Tăriceanu, europarlamentar ALDE, iar din 2015 ambasadorul României la UNESCO. 

Din septembrie 2021, conduce Biblioteca Națională a României, fără a fi susținut vreun concurs. El a fost numit politic de către ministrul Culturii de atunci, Bogdan Gheorghiu (PNL), iar mandat său de interimar durează de aproape 2 ani. Legea managementului instituțiilor publice de cultură prevede ca un interimat să nu depășească 3 luni, iar ordonatorul de credite (aici Ministerul Culturii) e obligat să organizeze concurs public. 

În realitate, numeroase instituții de cultură sunt conduse ani la rând de manageri numiți politic. 

În cazul de față, există un proces pe rol între fosta directoare, Carmen Mihaiu, și Ministerul Culturii. Din acest motiv, organizarea unui concurs este blocată până la soluționarea litigiului în instanță. 

The post “Destructuratele”. Milioane de cărți contaminate zac în depozitele Bibliotecii Naționale a României appeared first on Cultura la dubă.

Deputatul PNL Raluca Turcan a fost desemnat pentru portofoliul de la Ministerul Culturii, pe lista PNL, în noul guvern Ciolacu. Aceasta ar urma să îl înlocuiască, la rotativă, pe ministrul PSD Lucian Romașcanu.

Raluca Turcan este născută în 1976 la Botoșani. Potrivit CV-ului oficial, ea a absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale la ASE, un master în Comunicare la SNSPA și a studiat la Institutul Puskin din Moscova, timp de trei ani, între 1996-1999, de unde a obținut o diplomă în rusă comercială. A urmat apoi un curs intitulat Securitate și Bună guvernare la Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”, Colegiul Naţional de Apărare.

De asemenea, are câteva specializări în studii politice obținute în SUA.

Ea a intrat în politică din 2002, când a fost consilierul președintelui PNL Theodor Stolojan. În 2017 Turcan a devenit la rândul său președintele interimar al partidului.

De aproape 20 de ani, Raluca Turcan deține un post de deputat de Sibiu în Parlamentul României. Între timp, a mai fost ministrul Muncii și vicepremier în guvernul Orban, în 2020. Pe atunci, ea a promis sectorului cultural independent o schemă de ajutor în valoare de 100 de milioane de euro, promisiune care nu s-a concretizat până în prezent.

The post Raluca Turcan este propunerea oficială pentru Ministerul Culturii appeared first on Cultura la dubă.

PROEDUS, centrul educațional din subordinea Primăriei Capitalei, înființat în 2009 de primarul Sorin Oprescu, dar devenit cunoscut abia în mandatul Gabrielei Firea, ocupă anul acesta locul 2 în topul bugetelor acordate de Primăria Capitalei instituțiilor de cultură și educație din subordine.

Pe primul loc se află, la fel ca anul trecut, Opera Comică pentru Copii, cu o subvenție de 20.615.000 de lei, iar pe locul al doilea regăsim Muzeul Municipiului Bucureși, dar și Centrul Educațional PROEDUS, cu o subvenție de la Primărie de 18 milioane de lei, peste ARCUB, cel mai important centru cultural al PMB, care primește doar 16.838.000 de lei.

PROEDUS este condus încă din mandatul Gabrielei Firea de către Zvetlana Preoteasa, o profesoară de engleză din Vâlcea care a avansat în carieră după ce în ultimii 20 de ani s-a dedicat politicii, la PNL și ALDE.

***

Zvetlana Preoteasa a devenit cunoscută mai întâi pe plan local, în jurul anului 2007, ca șefă a Organizației Naționale a Femeilor Liberale și consilider județean PNL.

Aceasta a râvnit la un post de parlamentar și a candidat la alegerile din 2008 pe listele PNL, dar nu s-a calificat printre câștigători.

A rămas fidelă partidului și, pe când Călin Popescu Tăriceanu era premier, a fost numită secretar de stat în Ministerul Educației, fiind responsabilă de învățământul preuniversitar. Pe atunci, presa a poreclit-o “Bacaloreat”, fiindcă așa obișnuia să pronunțe cuvântul bacalaureat.

Ulterior, după ce i-a fost șefă de cabinet, ministrul Cristian David a numit-o director al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni. IEH a fost subiectul unei anchete a Curții de Conturi, care a constatat mai multe nereguli privind cheltuielile, evaluarea personalului sau politicile întreprinse.

Ministrul Dan Stoenescu a demis-o pe Preoteasa, iar aceasta a contestat în instanță înlăturarea sa din funcție.

După desprinderea lui Tăriceanu de PNL, Preoteasa l-a urmat la ALDE.

În 2016 a candidat pe listele ALDE pentru un post de senator. Mai jos redăm mesajul său din campania electorală:

Nu a prins nici de această dată un post de senator, însă a devenit director al Biliotecii Metropolitane București.

Apoi, în 2019 a câștigat prin concurs funcția de director al PROEDUS, Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive al Primăriei Capitalei. Potrivit unui răspuns transmis redacției Cultura la dubă, mandatul său este pe o perioadă nedeterminată.

În prezent ea nu mai este membrul unui partid, dar în declarația de interese precizează că este membră a Marii Loje Feminine a României, parte a Ordinului Masonic Român, și membru în Consiliul Director al Institutului Liberal Democrat.

În mandatul Gabrielei Firea, instituția pe care o conduce s-a bucurat de bugete de peste 40 de milioane de lei anual.

În 2020, în plină campanie electorală, Firea și Preoteasa au inaugurat Muzeul Copiilor, după o investiție rapidă, care a implicat cheltuieli de 1 milion de euro în doar două luni, după cum a scris Buletin de București.

În 2021, Nicușor Dan a tăiat drastic suma alocată PROEDUS, la 14.221.000 de lei, echivalentul a 2.876.000 de euro.

În 2022, în schimb, subvenția a crescut semnificativ, la 18 milioane de lei, adică 3.640.000 de euro. Suma este aproape egală cu banii pe care îi primește Muzeul Municipiului București, care are în subordine alte 12 muzee și case memoriale din București.

Deși este finanțat din banii bucureștenilor, Muzeul Copiilor nu este accesibil oricui. Pentru un tur Ocolul Pământului în 80 de curiozități sau Kids in Roman Empire, un bilet costă 30 de lei, pentru o ediție specială a Ocolului Pământului biletul este 50 de lei, iar accesul la Escape Room “History of Light” costă 20 de lei.

Tururile se adresează copiilor cu vârste între 3 și 14 ani, iar intrarea este gratuită până la vârsta de 3 ani, adică doar pentru copiii care nu pot beneficia, de fapt, de vizită.

Printre proiectele PROEDUS se numără și un Târg Educațional care prezintă oferta liceelor bucureștene, stagii de formare pentru tineri voluntari, tabere și stagii de dezvoltare personală, unele organizate în parteneriat cu biserica.

PROEDUS are 45 de consilieri angajați

Zvetlana Preoteasa a avut în 2021, potrivit declarației de avere, un salariu net lunar de 10.437 de lei. Instituția are nu mai puțin de 20 de funcții de conducere și un total de 79 de angajați. Dintre aceștia, se remarcă un număr de 45 de consilieri.

De exemplu, șeful Serviciului Parteneriate și Finanțări are 5 consilieri, la fel ca Biroul Logistic.

Șeful Biroului Voluntariat are 3 consilieri, șeful Biroului Evenimente are 3 consilieri, șeful Biroului Multimedia – 3 consilieri, și așa mai departe. De precizat că pentru posturile de consilieri nu sunt susținute concursuri, ci conducerea face numiri.

Mai jos puteți vedea lista cu posturile din PROEDUS și salariile aferente.

Din suvenția acordată de PMB pe 2022, de 18 milioane de lei, mai mult de o treime din bani nu se duce către proiecte educaționale pentru tinerii bucureșteni, ci către salariile angajaților PROEDUS, reprezintând un total 6.199.000 de lei, echivalentul a 1.253.000 de euro.

Centrul PROEDUS se află sub supervizarea Direcției de Cultură. În fruntea Direcției de Cultură, Învățământ și Turism din cadrul Primăriei Capitalei se află de Liliana Fedorca, la rândul său fost membru ALDE și PNL, numită în funcție chiar la începutul mandatului lui Nicușor Dan. Despre aceasta, Cultura la dubă a scris AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Centrul PROEDUS, condus de Zvetlana Preoteasa, fost membru ALDE și PNL, primește unul dintre cele mai mari bugete acordate de Nicușor Dan instituțiilor culturale și educaționale appeared first on Cultura la dubă.

După ce Cultura la dubă a prezentat marți seara în exclusivitate lista oficială cu propunerile făcute de ICR, transmisă senatorilor care fac parte din Comisia de Cultură pentru a se documenta înaintea audierilor, azi cei din opoziție s-au trezit că pe ordinea de zi au fost adăugate nume noi spre deosebire de informările pe care le primiseră inițial.

Audierile au fost doar de formă, iar votul s-a dat, așa cum era de așteptat, pe linie de partid.

***

Andreea Dogariu, inspector DGASPC Timiș, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, a fost primit votul comisiei pentru postul de director adjunct al ICR Budapesta.

Istoricul Liviu Țăranu, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi director la ICR Beijing, o reprezentanță închisă în 2019, dar pentru care ICR a plătit în ultimii 2 ani o chirie de 400.000 de euro, conform relatărilor jurnalistului Dan Tomozei, stabilit în China.

Liviu Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019 a fost invitat la marea sărbătoarea liberală, când Partidul Național Liberal a împlinit 144 de ani de la înființare. Acesta a ținut un discurs în fața președintelui Klaus Iohannis și a celorlalți liberali.

Bogdan Mihai Popescu va primi un nou mandat de director al ICR Stockholm. El a mai lucrat în ICR și ca director al Departamentului Centrul Cărții. Conform declarației sale de avere din 2018, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați.

Pe când se ocupa de Departamentul Centrul Cărții, el avea deja 4 terenuri în București, două în Craiova și unul în Comarnic, acțiuni la multiple companii, iar în conturi aproximativ 150.000 de euro.

Dincolo de unele dintre numirile controversate, pe lista ICR au apărut și numele unor profesioniști. Din păcate, acestea sunt excepții, în timp ce normalitatea înseamnă mai degrabă politizare și nepotisme.

Printre excepții se află Andreea Dincă, o profesionistă din lumea internațională a cinematografiei. Ea este șefa biroului juriului Festivalului Internațional de Film de la Berlin și coordonatoarea departamentului de invitați tot la Berlinale. A mai lucrat la ICR Berlin, a fost coordonatoarea Festivalului Filmului European și directorul festivalului Timishort. Ea va fi director ICR Viena.

Iar director ICR Berlin va fi pianistul român Cristian Niculescu, stabilit la Berlin de 20 de ani. Cristian Niculescu a cântat ca solist cu cele mai importante orchestre germane. La audiere a susținut că are și experiență de manager cultural.

Pe lângă aceștia, au fost audiați azi și cei deja anunțați pe lista ICR, despre care Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Andreea Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Martin Ladislau Salamon – director ICR Tel Aviv
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra

După audieri, președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea a declarat, potrivit Agerpres:

“Toţi candidaţii audiaţi ne-au demonstrat că vom avea o echipă excepţională la ICR, o echipă mult mai bună decât a fost până acum.“

Viorel Badea, senator PNL, președintele Comisiei de Cultură a Senatului

“Cei care s-au prezentat au experienţă în management cultural, sunt oameni care au puterea să facă lobby cultural la nivelul statelor în care îşi au misiunile.

Cel mai important lucru este faptul că sunt oameni care înţeleg foarte bine că o integrare culturală nu se poate face fără valorile culturale româneşti din diaspora.”

Iar președintele Liviu Jicman, cel care a făcut propunerile, s-a arătat îngrijorat de faptul că foarte multe posturi de conducere din reprezentanțele ICR sunt neocupate.

“Situaţia reţelei ICR este una foarte gravă, pentru că mai sunt doar câteva posturi de directori ocupate în prezent şi restul – vacante.”

Liviu Jicman, președintele ICR

“Sunt reprezentanţe închise de mai mulţi ani şi mă gândesc la Beijing, unde este lacătul pus din 2019.

Sunt reprezentanţe foarte importante – Viena, Londra, Paris fără nicio funcţie de conducere, aşa că sper ca, după ziua de astăzi, să facem un pas înainte la nivelul de coordonare. În ceea ce priveşte candidaţii propuşi, cred că există un echilibru important din mai multe puncte de vedere – de gen, experienţă.

Mai avem până în vară conduceri pentru ICR New York, ICR Madrid şi ICR Budapesta. La finalul anului am fi ajuns în situaţia ca doar directorul ICR Bruxelles să mai fie în funcţie şi în rest toate funcţiile vacante”, a declarat Jicman potrivit Agerpres.

Zilele următoare audierile în senat vor continua cu candidații Catinca Maria Nistor, propusă director ICR Londra, Ștefan Claudiu Marin, propus director adjunct ICR Viena, Victor Dobre, propus director ICR Lisabona și alții.

The post Noi nume au apărut azi pe lista ICR, la audierea în Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.