După ce Cultura la dubă a prezentat marți seara în exclusivitate lista oficială cu propunerile făcute de ICR, transmisă senatorilor care fac parte din Comisia de Cultură pentru a se documenta înaintea audierilor, azi cei din opoziție s-au trezit că pe ordinea de zi au fost adăugate nume noi spre deosebire de informările pe care le primiseră inițial.

Audierile au fost doar de formă, iar votul s-a dat, așa cum era de așteptat, pe linie de partid.

***

Andreea Dogariu, inspector DGASPC Timiș, soția senatorului PSD Eugen Dogariu, a fost primit votul comisiei pentru postul de director adjunct al ICR Budapesta.

Istoricul Liviu Țăranu, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi director la ICR Beijing, o reprezentanță închisă în 2019, dar pentru care ICR a plătit în ultimii 2 ani o chirie de 400.000 de euro, conform relatărilor jurnalistului Dan Tomozei, stabilit în China.

Liviu Țăranu este un apropiat al PNL. În 2019 a fost invitat la marea sărbătoarea liberală, când Partidul Național Liberal a împlinit 144 de ani de la înființare. Acesta a ținut un discurs în fața președintelui Klaus Iohannis și a celorlalți liberali.

Bogdan Mihai Popescu va primi un nou mandat de director al ICR Stockholm. El a mai lucrat în ICR și ca director al Departamentului Centrul Cărții. Conform declarației sale de avere din 2018, el este unul dintre cei mai înstăriți candidați.

Pe când se ocupa de Departamentul Centrul Cărții, el avea deja 4 terenuri în București, două în Craiova și unul în Comarnic, acțiuni la multiple companii, iar în conturi aproximativ 150.000 de euro.

Dincolo de unele dintre numirile controversate, pe lista ICR au apărut și numele unor profesioniști. Din păcate, acestea sunt excepții, în timp ce normalitatea înseamnă mai degrabă politizare și nepotisme.

Printre excepții se află Andreea Dincă, o profesionistă din lumea internațională a cinematografiei. Ea este șefa biroului juriului Festivalului Internațional de Film de la Berlin și coordonatoarea departamentului de invitați tot la Berlinale. A mai lucrat la ICR Berlin, a fost coordonatoarea Festivalului Filmului European și directorul festivalului Timishort. Ea va fi director ICR Viena.

Iar director ICR Berlin va fi pianistul român Cristian Niculescu, stabilit la Berlin de 20 de ani. Cristian Niculescu a cântat ca solist cu cele mai importante orchestre germane. La audiere a susținut că are și experiență de manager cultural.

Pe lângă aceștia, au fost audiați azi și cei deja anunțați pe lista ICR, despre care Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Andreea Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Martin Ladislau Salamon – director ICR Tel Aviv
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra

După audieri, președintele Comisiei de Cultură din Senat, senatorul PNL Viorel Badea a declarat, potrivit Agerpres:

“Toţi candidaţii audiaţi ne-au demonstrat că vom avea o echipă excepţională la ICR, o echipă mult mai bună decât a fost până acum.“

Viorel Badea, senator PNL, președintele Comisiei de Cultură a Senatului

“Cei care s-au prezentat au experienţă în management cultural, sunt oameni care au puterea să facă lobby cultural la nivelul statelor în care îşi au misiunile.

Cel mai important lucru este faptul că sunt oameni care înţeleg foarte bine că o integrare culturală nu se poate face fără valorile culturale româneşti din diaspora.”

Iar președintele Liviu Jicman, cel care a făcut propunerile, s-a arătat îngrijorat de faptul că foarte multe posturi de conducere din reprezentanțele ICR sunt neocupate.

“Situaţia reţelei ICR este una foarte gravă, pentru că mai sunt doar câteva posturi de directori ocupate în prezent şi restul – vacante.”

Liviu Jicman, președintele ICR

“Sunt reprezentanţe închise de mai mulţi ani şi mă gândesc la Beijing, unde este lacătul pus din 2019.

Sunt reprezentanţe foarte importante – Viena, Londra, Paris fără nicio funcţie de conducere, aşa că sper ca, după ziua de astăzi, să facem un pas înainte la nivelul de coordonare. În ceea ce priveşte candidaţii propuşi, cred că există un echilibru important din mai multe puncte de vedere – de gen, experienţă.

Mai avem până în vară conduceri pentru ICR New York, ICR Madrid şi ICR Budapesta. La finalul anului am fi ajuns în situaţia ca doar directorul ICR Bruxelles să mai fie în funcţie şi în rest toate funcţiile vacante”, a declarat Jicman potrivit Agerpres.

Zilele următoare audierile în senat vor continua cu candidații Catinca Maria Nistor, propusă director ICR Londra, Ștefan Claudiu Marin, propus director adjunct ICR Viena, Victor Dobre, propus director ICR Lisabona și alții.

The post Noi nume au apărut azi pe lista ICR, la audierea în Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a dezvăluit numele acestora în exclusivitate.

Este vorba despre:

• Catinca Maria Nistor – director ICR Londra
• Claudiu Florian – director adjunct ICR Londra
• Doina Marian – director ICR Paris
• Cezar Preda – director adjunct ICR Paris
• Adriana Pietrăreanu – director adjunct ICR Bruxelles
• Dragoș Tiberiu Niță – director ICR Istanbul
• Salomon Marton Laszlo – director ICR Tel Aviv

Propunerile făcute de președintele ICR Liviu Jicman au primit deja avizele Ministerului de Externe și ale Ministerului Culturii, iar audierea din Senat este doar o formalitate, fiindcă votul va fi unul politic, așa cum sunt și numirile în cauză. AICI puteți citi legăturile dintre persoanele propuse și partidele aflate acum la putere – PSD și PNL.

Președintele Comisiei de Cultură a Senatului este PNL-istul Viorel Badea, vicepreședinte este Gabriela Crețu (PSD), iar secretar este Sorin Lavric (AUR).

Din comisie fac parte 4 senatori PSD, 3 senatori PNL, 2 senatori USR, 1 senator AUR și 1 senator UDMR. Actuala conducere a ICR este formată din oameni propuși de cele 3 partide ale coaliției de guvernare: președinte Liviu Jicman – PNL, vicepreședinte Mirel Taloș – PSD și vicepreședinte AG Weinberger – UDMR.

The post Viitorii directori ICR în marile capitale vor fi audiați azi de Comisia de Cultură a Senatului appeared first on Cultura la dubă.

“Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei.” Așa scrie în regulamentul de funcționare și organizare a ICR.

În realitate, ICR este de ani buni încă o instituție românească sufocată de partidele politice, de la vârf până la rădăcini. Funcțiile publice de la ICR au devenit mici recompense pentru cei care au fost fideli partidelor, activi în campaniile electorale și extrem de flexibili.

De altfel, dacă analizăm CV-urile acestor persoane, constatăm că adaptabilitatea ar fi principala lor „calitate”, fiindcă, veți vedea mai jos, pot trece cu lejeritate de la servicii de salubritate la securitate națională, de la sănătate la cultură sau de la utilități publice la diplomație culturală la nivel european.

Din noiembrie 2021, Institutul Cultural Român are o nouă conducere, în persoana Președintelui Liviu Jicman, propunerea PNL.

Numirea sa în funcție a fost votată de Senat, fiindcă ICR este o instituție teoretic autonomă, practic supusă controlului Senatului, deci al partidelor politice.

În trecut, ICR a fost sub administrația prezidențială. Deși numeroși oameni de cultură i-au cerut președintelui Iohannis revenirea la acea formulă, tocmai din cauza politizării și a nepotismului din ICR, liderul statului a rămas imun la protestele artiștilor și ale managerilor culturali.

Zilele acestea urmează ca președintele Liviu Jicman să facă publice listele pentru conducerile filialelor ICR din orașe majore, precum Londra sau Paris. Numirile sunt cunoscute momentan în cercul restrâns al celor implicați direct, dar unele dintre ele au apărut deja și în spațiul public.

În cele ce urmează, vă vom prezenta cum arată un institut care ar trebui să fie impregnat de profesioniști, dar este sufocat de politicieni și de rude.

***

ADINA NICOLESCU, DETAȘATĂ ȘEF DE SERVICIU EUNIC

Adina Nicolescu, o tânără de 32 de ani, a fost detașată recent pe postul de Șef de Serviu pentru rețeaua EUNIC, organizație care reunește toate institutele culturale europene.

Adina Nicolescu a avut o ascensiune rapidă în PNL, fiind nora Danielei Nicolescu, membru activ al PNL, actual secretar de stat în Ministerul Economiei, apropiată de Ludovic Orban.

Fiul său, Radu Nicolescu, soțul Adinei, este și el membru PNL și a deținut numeroase funcții publice, penultima fiind cea de consilier de stat în cabinetul premierului Orban, iar actuala fiind cea de director general al Companiei Municipale pentru Managementului Traficului din București. El a fost în 2019 și liderul din sectorul 6 al organizației controversatului Alexandru Cumpănașu.

Revenind la Adina Nicolescu, ea a obținut în 2020 funcția de consilier local la Primăria Sectorului 6, acolo unde în trecut a activat și soacra sa. Conform CV-ului său, e licențiată în Relații Economice Internaționale la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir și a lucrat inițial la mai multe agenții de turism. A absolvit un curs de expert în accesarea de fonduri europene, apoi s-a dedicat politicii.

Dincolo de funcția de consilier local în primăria condusă de Ciprian Ciucu, ea a obținut și o funcție guvernamentală, de expert în cadrul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice din cadrul Ministerului Dezvoltării.

De pe acest post a fost detașată la Institutul Cultural Român.

Am contactat-o pe Adina Nicolescu pentru a-i solicita un punct de vedere referitor la numirea sa la ICR, în urmă cu trei săptămâni.

Aceasta ne-a transmis că nu înțelege de ce detașarea ei pe o funcție publică la ICR este subiectul unui articol de presă și ne-a propus să ne vedem chiar a doua zi, pentru a discuta în detaliu. Ulterior, tânăra nu ne-a mai răspuns la niciun apel sau mesaj.

În schimb, iată ce a avut de spus președintele ICR, Liviu Jicman.

„Domnule președinte, care sunt motivele din spatele detașării Adinei Nicolescu?

Da, nu sunt motive în spatele detașării, e un context ceva mai complicat care, pe fondul unui audit pe care l-am solicitat în cadrul departamentului EUNIC, am constatat acolo o serie de neconcordanțe în câteva contracte aflate în negociere sau care au fost deja încheiate, și din punct de vedere al sumelor angajaților și din punct de vedere al credibilității prestatorilor și al partenerilor implicați. E vorba despre implicarea unui angajat al instituției.

Și ați transmis aceste informații unor instuții abilitate pentru a le cerceta? Cum ar fi DNA?

Nu, mă feresc să mă gândesc că problemele ar merge atât de departe, eu am solicitat un audit. Nu pot decât să-mi doresc ca aceste neconcordanțe să fie lămurite după această etapă. Și așa am decis detașarea persoanei care lucrează acolo într-un alt departament și am căutat o soluție pentru gestionarea activității de acolo.

O cunoșteați pe Adina Nicolescu, știați ce o recomandă? Mai exact, care au fost motivele din spatele acestei alegeri?

Am văzut că are expertiză în domeniul gestionării fondurilor europene, respectiv în ceea ce privește fonduri de coeziune.

Având în vedere că la EUNIC activitatea se conturează în jurul parteneriatelor europene, am apreciat că poate să răspundă provocărilor de acolo.

Înțeleg. Pe acel post nu se dă concurs în ICR?

Pentru orice post din ICR care nu presupune o numire, angajarea se face conform legii în vigoare, atât a Codului Muncii, cât și a Regulamentului de Funcționare și Organizare al ICR.

Îmi doresc foarte mult ca angajările în ICR să se facă în mod transparent. Regret foarte mult că în ICR nu a avut loc niciun concurs în ultimii 5 ani.

Din păcate, acum suntem implicați într-un litigiu cu toți angajații, pe tema salariilor și asta m-a făcut să nu demarez foarte rapid concursuri.

Deci aici am luat o măsură rapidă, fiind permisă prin lege atât angajarea prin concurs, cât și detașarea.”

La doar 32 de ani, Adina Nicolescu deține împreună cu soțul său 6 terenuri intravilane și 4 terenuri agricole, 8 conturi bancare și acțiuni la numeroase societăți comerciale, printre care Nokia și DIGI.

Conform legii salarizării, aceasta câștigă la ICR un salariu de aprodximativ 8000 de lei lunar.

Soțul său deține și o firmă care s-a ocupat de postările plătite ale lui Klaus Iohannis în campania electorală, conform Europa Liberă.

CATINCA MARIA NISTOR, PROPUNERE PENTRU ICR LONDRA

Potrivit surselor din cadrul ICR, actrița Catinca Maria Nistor va fi propunerea PSD pentru ICR Londra. Contactat de Cultura la dubă, informația nu a fost confirmată, dar nici infirmată de președintele Jicman.

„Mi se pare un gest de respect să nu anunț public propunerile înainte ca acestea să fie avizate sau aprobate”, ne-a transmis Liviu Jicman.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra.

Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

Catinca Maria Nistor

CEZAR PREDA, PROPUNERE PENTRU ICR PARIS

Cezar Preda, un politician cu bogată experiență, este propus de Liviu Jicman pentru a ocupa postul de director adjunct al ICR Paris. Informația a fost confirmată de ministrul Culturii Lucian Romașcanu pentru Hotnews. Acesta a avizat propunerea, argumentând că pe Cezar Preda îl recomandă „experiența de parlamentar.”

Cezar Preda este de profesie inginer în metalurgie. A fost de-a lungul timpului viceprimarul Buzăului, membru PD, PDL și PNL. Potrivit Libertatea, a fost șef la REBU, deputat timp de 16 ani, președinte al Comisiei de Securitate Națională și președinte al Comisiei de Control a activității SRI.

Contactat de G4Media aseară, pentru a explica legătura sa cu ICR, acesta a declarat că:

“Suveranitatea noastră, a României, este absolut importantă să o facem în domeniul culturii, pentru că, în altă parte, nu”

Cezar Preda pentru G4Media

De asemenea, el a afirmat următoarele:

”Cultura noastră are valențe nu numai literare, de arte, muzicale, are și valențe tehnice, de informatică, de inteligență artificială.”

VICTOR PAUL DOBRE, PROPUNERE PENTRU ICR LISABONA

Victor Paul Dobre, un alt politician care a deținut numeroase funcții publice, este propunerea pentru conducerea ICR Lisabona, conform diplomatului Ciprian Mihali.

Victor Paul Dobre are 70 de ani. Timp de 13 ani a fost membru al Partidului Comunist Român.

După Revoluție, din 1991 a devenit membru PNL, partid pe listele căruia s-a aflat 16 ani în Parlament. De asemenea, el a fost secretar de stat în MAI.

LIVIU JICMAN, PREȘEDINTELE ICR

Liviu Jicman este licențiat în drept și în studii economice și este, de asemenea, absolvent al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I”.

A intrat în politică de tânăr. A candidat alături de PNL pentru un post de parlamentar, cu mesajul “cel mai tânăr deputat pentru București”.

Nu a prins, însă, loc, pe listele finale ale partidului.

Între 2004 și 2006, PNL l-a răsplătit cu un post de director la cabinetul Ministrului Sănătății, în guvernul Tăriceanu. În paralel a primit salariu și pentru funcția de consilier în Senat.

În 2007 a devenit consilier al președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Din 2010 și-a început cariera în domeniul cultural, unde a și rămas.

A lucrat în departamentul de PR al Teatrului Masca, la cabinetul ministrului Culturii Daniel Barbu, a fost membru în comisii la RADEF, Sahia Film și la AFCN, iar în 2013 a devenit vicepreședinte ICR.

Fără să fi avut vreo experiență anterioară în domeniul muzeal sau studii de specialitate, așa cum prevede legea și regulamentul Muzeului Național Cotroceni, din 2016 până în 2021 a condus instituția aflată chiar în curtea Administrației Prezidențiale, deși nu îndeplinea condiția fundamentală de a fi managerul unui muzeu, de a avea studii în științe umaniste și arte.

Ca simplu director de muzeu, Liviu Jicman a reușit să facă o avere impresionantă.

Conform declarației de avere din 2021, publicată pe siteul Muzeului Național Cotroceni, la finalul mandatului de director acesta deținea acțiuni la 37 de companii, printre care Romgaz, Biofarm, Medlife, BRD, Fondul Proprietatea, IAR Brașov, SIF Oltenia sau Purcari.

Valoarea totală a acțiunilor deținute de Liviu Jicman este de aproape 300.000 de euro și doar în 2021 acestea i-au adus un profit de 22.000 de euro.

Din noiembrie 2021, Liviu Jicman este președintele ICR.

UPDATE 22 martie 2022: Conform unui răspuns transmis de Administrația Prezidențială la solicitarea Cultura la dubă, Liviu Jicman a obținut postul de director general al Muzeului Național Cotroceni în urma unui concurs organizat pe 5 decembrie 2016.

Concursul a fost anunțat de Administrația Prezidențială la sediul instituției, nu și pe site sau în presă, așa cum ar fi fost normal.

De asemenea, condițiile de participare au fost modificate față de 2015, astfel încât studiile economice ale lui Liviu Jicman au fost considerate adecvate nevoilor Muzeului Național Cotroceni, fără să mai fie nevoie de studii de specialitate specifice managementului unui muzeu.

The post ICR, filială de partid appeared first on Cultura la dubă.