Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a dat astăzi startul înscrierilor pentru Școala de Vară Culturadata, dedicată managementului și marketingului proiectelor culturale. Evenimentul-pilot se va desfășura în perioada 28 iunie – 2 iulie și se adresează tuturor studenților înscriși la facultăți cu profil artistic și umanist.

Programul de cinci zile cuprinde întâlniri care vizează, printre altele, etapele de realizare a unui proiect cultural, analize manageriale, legislația specifică proiectelor culturale și posibile surse de finanțare, dar și ateliere și exerciții practice.

Organizatorii promit, așadar, un format interactiv, care să le permită participanților selectați „să descopere resursele și soluțiile pentru numeroasele provocări și oportunități existente în lumea culturală și artistică”.

Programul complet poate fi consultat AICI.

Formatorii școlii de vară sunt Carmen Croitoru (Director General al INCFC) Raluca Rădoi (Director Formare-Dezvoltare INCFC) și Cristian Avram (Marketing Manager, Opera Națională din Cluj-Napoca).

Mai mult, și-au confirmat prezența și următorii invitați: Iulia Popovici (Secretar de Stat, Ministerul Culturii), Alexandru Ion (Actor și Manager Cultural, co-fondator Ideo Ideis), Catinca Drăgănescu (Regizor și Manager proiecte culturale) și Teodor Frolu (Manager DC Communication).

Studenții care doresc să participe la școala de vară trebuie să trimită o scurtă prezentare personală și o scrisoare de motivație pe adresa de e-mail: comunicare@culturadata.ro. Termenul limită pentru trimiterea aplicațiilor este 23 iunie.

În total, vor fi selectați 20 de participanți, care vor primi la final un certificat recunoscut la nivel național. Întâlnirile vor avea loc la Grădina cu Filme (Creart) din București, participarea fiind gratuită.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală se află în subordinea Ministerului Culturii, iar obiectivele sale sunt „studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional – cultură”.

The post Studenții, invitați la Școala de Vară pentru Managementul și Marketingul Proiectelor Culturale appeared first on Cultura la dubă.

În paralel, același institut a realizat și o cartografiere a ONG-urilor culturale existente în România, în funcție de prezența lor pe liste de concursuri organizate de diverse instituții, cum ar fi Ministerul Culturii, primării sau consilii județene, între anii 2005 – 2020.

INVENTARIEREA ONG-URILOR CULTURALE

Definiția de lucru folosită în acest demers: Organizațiile neguvernamentale (ong-urile) culturale sunt entitățile care au beneficiat de cel puțin o finanțare din fonduri nerambursabile (din domeniul cultural) pentru a desfășura un proiect cultural. (sursa INCFC)

Au fost identificate astfel 3933 de ONG-uri culturale active (au depus bilanț contabil pe anul 2019) la nivel național. Pe lângă acestea, mai sunt înregistrate 1366 de ONG-uri culturale inactive (nu au depus bilanț contabil pentru anul 2019).

Rezultatele cercetării arată că între 2005 și 2020, peste 4700 de ONG-uri au obținut finanțări nerambursabile de la autorități locale, pentru desfășurarea unor activități culturale. O altă sursă importantă de venit a fost AFCN, prin care au fost finanțate peste 600 de ONG-uri de-a lungul timpului.

Printre sursele de finanțări pentru ONG-uri culturale se mai numără Centrul Național al Cinematografiei, Programul CENTENAR, Unitatea de Management a Proiectului (Ministerul Culturii), Departamentul pentru Relații Interetnice sau Ordinul Arhitecților din România.

În ceea ce privește distribuția geografică, cele mai multe ONG-uri culturale active sunt înregistrate în Cluj – 605, în București – 427 și în Mureș – 378.

Din totalul identificat, 82% reprezintă mediul urban și 18% mediul rural.

REGISTRUL SECTORULUI CULTURAL

Totuși, din 4000 de ONG-uri active, doar 1179 s-au înscris la sfârșitul anului trecut în Registrul Sectorului Cultural, în vederea obținerii unui grant guvernamental, în contextul crizei provocate de pandemie.

În același registru, în perioada 17 noiembrie – 9 decembrie 2020 s-au înscris 3135 de societăți comerciale. Cele mai multe dintre acestea, 1758, au fost înființate doar în ultimii 5 ani, iar orașele care conduc la acest capitol sunt București și Cluj.

45% dintre firme sunt active în domeniul muzicii, iar cele mai puține, doar 2%, în domeniul patrimoniului.

În registru s-au înscris și 6606 lucrători comerciali (persoane fizice), care nu sunt doar artiști, ci și contabili, oameni de comunicare sau juriști cu activitate în sectorul cultural.

Și în acest caz, cei mai mulți activează în domeniul muzicii – 1412 instrumentiști. Pe locul al doilea se află artiștii lirici – 862, pe locul al treilea sunt actorii – 780, iar pe locul al patrulea sunt artiștii plastici și vizuali.

Principalele surse de venit ale acestora sunt drepturile de autor – 46%.

20% dintre ei sunt angajați într-o instituție publică, 16% au propriile firme, 15% au PFA, 13% sunt angajați într-o firmă, iar 2% sunt angajați într-un ONG.

Menționăm că cifrele din Registrul Sectorului Cultural nu indică numărul total al persoanelor și societăților comerciale active în domeniul cultural din România, ci le identifică doar pe cele care au dorit să se înscrie, cu scopul de a obține un eventual sprijin financiar, în contextul pandemiei.

În noiembrie 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu și vicepremierul de atunci (actualul ministru al Muncii), Raluca Turcan, anunțau o schemă de ajutor pentru sectorul cultural, în valoare totală de 100 de milioane de euro. Între timp, ministrul Culturii a declarat că suma va fi, de fapt, între 70-80 de milioane de euro și că schema va fi definitivată la Ministerul Economiei.

The post În România există 4000 de ONG-uri culturale, peste 3000 de firme cu activitate culturală și 6600 de lucrători culturali appeared first on Cultura la dubă.