O nouă lucrare realizată de Banksy a apărut în centrul Londrei. Artistul a publicat un video pe pagina sa de instagram în care arată cum a instalat sculptura în mijlocul nopții. Este vorba despre statuia unui bărbat pornit într-un marș, al cărui chip este acoperit de un steag – o imagine sugestivă pentru vremurile pe care le trăim, în care ultranaționalismul s-a răspândit în ultimii ani în întreaga lume, iar sub pretextul patriotismului și prin fenomenul fake-news mase de oameni au devenit atât de manipulate încât nu mai pot vedea realitatea.

Sculptura a fost instalată în Piațeta Waterloo din zona Westminster, în apropierea statuii lui Winston Churchil, a lui Edward VII și Florence Nightingale, informează The Guardian.

Cunoscut în general pentru graffitiurile sale, Banksy nu se află la prima sculptură realizată. În 2004 aceasta a instalat tot în Londra o reinterpretare comică a sculpturii lui Auguste Rodin – Le Panseur (Gânditorul), sub numele The Drinker. În 2019, The Drinker a ajuns să coste la licitație 1 milion de lire sterline, dar a fost retrasă în ultimul moment pentru că ar fi fost furată de la proprietarul de drept.

Momentan nu se știe ce vor face autoritățile cu sculptura lui Banksy, instalată ilegal, dar valoroasă din punct de vedere artistic. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Local al Westminster a declarat pentru BBC: “În timp ce facem primii pași pentru a proteja această statuie, ea rămâne momentan la dispoziția publicului, pentru a se bucura de ea.”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Bărbatul orbit de steag, sculptură instalată de Banksy în mijlocul Londrei appeared first on Cultura la dubă.

Primarul general al capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat în această dimineață că a inițiat un regulament prin care Primăria Capitalei să poată începe îndepărtarea sistematică a graffiti/tagging de pe cădiri, acțiune care în prezent e considerată ilegală, atunci când vorbim despre proprietăți private.

Tot azi, de la ora 11.00, ministrul Culturii, Andras Demeter, primarii de sector, parlamentari ai comisiilor de cultură și reprezentanți ai ONG-urilor care luptă pentru salvarea patrimoniului vor participa la o dezbatere inițiată de Ciprian Ciucu pe această temă – “una dintre maladiile de care suferă Bucureștiul: graffiti, mai exact tagging”, a scris primarul într-o postare pe pagina sa de facebook. Taggingul este o formă de graffiti și se referă la semnăturile pe care grafferii le lasă în spații publice, fie pe ziduri, garduri sau mijloace de transport.

“Am inițiat un regulament prin care Primăria Capitalei să poată începe îndepărtarea sistematică a graffiti/tagging de pe cădiri, dar, vai, procedura este extrem de greoaie, are nevoie de avize, autorizații și proiecte de intervenție semnate de arhitecți. În alte țări se intervine în 24/48 de ore pentru descurajare și zădărnicire.

Trăim cu toții într-o ipocrizie: exact acele legi care ar trebui să ne protejeze patrimonioul construit sunt cele care au dus la dezastrul vizual cu care ne confruntăm astăzi. De exemplu, dacă am vrea să curățăm un gard al unei clădiri oarecare din zona protejată, și nu avem proiect, avize și autorizații, poliția îți face dosar penal. Că ești persoană fizică sau primar, nu contrează! Este absurd! Persoanele privat sunt descurajate să își curețe propriile clădiri.

Legiuitorul și dat seama la un moment dat că vandalismul ne costă milioane și milioane de lei. Igenizarea, reparațiile costă mult. Problema este cât se poate de serioasă. Și a încadrat vandalismul în zona penală.

Dar degeaba, 99% dacă nu chiar 100% dintre cazurile de vandalism sunt tolerate de către judecători și nimeni nu pățește absolut nimic. Nu există nicio consecință!

Graffiti/tagging-ul dau senzația de spațiu public degradat, abadonat. Acesta atrage mizerie și sărăcie. O zonă degradată nu mai atrage afaceri, afceri care ar putea investi în clădirile care să fie introduse în circuitul economic ca hoteluri-butic, restaurante etc.

Astă voi cere celor prezenți o soluție! Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă!” – a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa oficială de facebook.

Într-un reportaj realizat de Cultura la dubă în 2020, unii dintre cei mai cunoscuți artiști stradali din România, membri ai Sweet Damage Crew vorbeau despre viziunea lor asupra acestei mișcări artistice de stradă.

Sweet Damage Crew realizează proiecte artistice majore, legale, unele chiar în parteneriat cu instituții publice. De exemplu, câteva tramvaie pictate de ei circulă în prezent sau au circulat prin București.

“Cage: Sunt diferite părerile, dacă este sau nu contra sistemului. Dacă mă întrebi pe mine, mie mi se pare că graffiti-ul este doar un fel de publicitate personală. Eu îl compar tot timpul cu publicitatea.

Toate brandurile mari își pun unde vor ele numele. Și grafferul face același lucru, doar că la un nivel mult mai restrâns, în cercul lui de prieteni. Reușește să își scrie numele pe ici, pe colo, începe să fie observat și de alții și este brandul lui personal. Mie nu mi se pare că e ceva anti-sistem.

Da, poate avea și conotații în zona respectivă dacă te deranjează ceva în mod deosebit și transmiți un mesaj clar, prin intermediul unui spray. Dar la nivel global, în momentul de față, 2020, nu mai face nimeni graffiti anti-sistem. A fost în anii 70-80, dar în momentul de față sunt puțini care fac lucrul ăsta.

Mai toți o fac pentru “getting up”, că așa îi zice. Să fii cât mai cunoscut în domeniul ăsta.

Noi ieșeam noaptea pe stradă și dădeam taguri. Nu am crezut niciodată că vom ajunge să trăim din asta, cu atât mai puțin părinții noștri.

Și dacă ajungi cunoscut, ce faci apoi?

Cage: Păi, depinde. Sunt unii care devin foarte cunoscuți în graffiti, apoi migrează către galerii de artă și genul ăsta de pictură murală la scară foarte mare.

E o luptă continuă a ta, ca artist, să îți creezi un stil care să fie recunoscut. Știi, cum te uiți la marii pictori și nu trebuie să le vezi semnătura, că știi cine a făcut tabloul respectiv. Către asta tind și grafferii, în căutarea unui stil personal cât mai cunoscut unui număr cât mai mare de oameni.

Oamenii din România cum privesc arta stradală?

Lost Optics: Publicul tânăr în general acceptă și chiar înțelege noul stil de exprimare, noua estetică, iar publicul mai în vârstă e mai reticent, mai ales când vorbim despre taguri.

Cred că un tag este bun atunci când se încadrează foarte bine și reușești să iei în considerare imaginea de ansamblu, nu un tag și atât.

Oamenii au dreptul de a se supăra dacă tag-ul e dat pe clădirea lor, fiecare om are o idee diferită despre ce înseamnă graffiti. Pentru unii înseamnă vandalism, pentru alții e o formă de artă. O să fie discuția asta tot timpul.

Tu unde poziționezi graffitiul, formă de vandalism sau de artă?

Lost Optics: E o graniță fină. Cred că este o formă de artă, până la urmă. Dacă un graffer este experimentat, clar privește și abordează altfel lucrurile, nu doar din perspectiva de vandal și atât.”

Reportajul despre Sweet Damage Crew AICI.

Unul dintre cei mai cunoscuți artiști contemporani în viață este un graffer – Banksy. Banksy este pseudonimul unui artist din Marea Britanie, a cărui identitate rămâne necunoscută. El s-a făcut cunoscut prin graffiti-uri subversive, cu teme sociale și politice, pe care le-a realizat pe străzi, ziduri și poduri din întreaga lume.

***

The post Ciprian Ciucu: “Graffitiul este o boală grea a Bucureștiului. Cum o tratăm?” appeared first on Cultura la dubă.

Artistul britanic Banksy, cunoscut pentru lucrările sale de artă stradală, a confirmat că este autorul unui mural descoperit săptămâna aceasta pe zidurile unei clădiri distruse de bombardamente în orașul ucrainean Borodeanka. Muralul înfățișează o balerină care pare să stea în mâini pe rămășițele clădirii.

Banksy a postat pe Instagram o serie de trei fotografii cu muralul surprins de la diferite distanțe, dezvăluind treptat cât de mică, dar rezistentă este balerina în raport cu dimensiunea clădirii și a distrugerii.

Orașul Borodeanka, aflat la circa 50 de kilometri de capitala ucraineană Kyiv, a fost ocupat de trupele ruse chiar din primele săptămâni ale războiului, dar eliberat în aprilie. La acel moment, reporterul BBC aflat la fața locului spunea că distrugerile sunt cele mai masive din câte văzuse în țară. De asemenea, autoritățile ucrainene transmiteau că forțele ruse ar fi bombardat intenționat zone ale orașului locuite de civili.

Speculații cum că Banksy a ajuns în Ucraina au apărut de câteva zile, pe măsură ce au fost descoperite mai multe muraluri în diferite puncte ale țării. Deocamdată, artistul a confirmat doar apartenența lucrării care întruchipează balerina.

Alt mural apărut în Borodeanka, dar încă nerevendicat, arată un copil care răstoarnă un bărbat într-un meci de judo. Cum Vladimir Putin este cunoscut ca pasionat al acestui sport, unii observatori au interpretat muralul ca o reprezentare a Ucrainei, combatantul în aparență mic, în luptă cu conducătorul rus.

Un al treilea mural, la rândul lui nerevendicat, a fost găsit și în orașul Irpin, la 25 de kilometri de capitala ucraineană. De această dată e vorba despre o gimnastă care flutură o panglică în aer, menținându-și echilibrul pe o gaură din zidul clădirii pe care a fost pictată.

Banksy este pseudonimul unui artist din Marea Britanie, a cărui identitate rămâne necunoscută. El s-a făcut cunoscut prin graffiti-uri subversive, cu teme sociale și politice, pe care le-a realizat pe străzi, ziduri și poduri din întreaga lume. La sfârșitul anului trecut, a anunțat inclusiv că strânge fonduri pentru a transforma o fostă închisoare din orașul englez Reading în centru cultural.

The post Banksy a creat un nou mural pe o clădire distrusă din Ucraina appeared first on Cultura la dubă.

Banksy vrea să transforme clădirea fostei închisori din Reading, Marea Britanie, într-un centru cultural, informează The Guardian. Artistul își propune să strângă milioane de lire sterline pentru această cauză.

În primăvara acestui an, Banksy a realizat o lucrare pe unul dintre pereții închisorii. Lucrarea reprezintă un deținut care încearcă să evadeze cu ajutorul unui cearceaf, la capătul căruia se află o mașină de scris.

Clădirea în care a funcționat închisoarea a fost dată spre vânzare de guvern în 2019, după ce activitatea instituției a fost sistată în 2013. Acum, Banksy își propune să vândă stencilul pe care l-a folosit pentru lucrarea din martie cu 10 milioane de lire sterline, suma necesară pentru ca autoritățile locale să  cumpere clădirea.

Semnificația precisă a lucrării nu este cunoscută, însă se crede că Banksy s-a gândit la scriitorul Oscar Wilde atunci când a realizat-o.

Oscar Wilde și-a petrecut doi ani din viață în închisoarea din Reading, în perioada 1895-1897, după ce a fost condamnat pentru homosexualitate, relația lui interzisă cu lordul Alfred Douglas fiind dezvăluită.

De altfel, chiar Banksy a vorbit despre importanța pe care legătura lui Oscar Wilde cu închisoarea din Reading o conferă clădirii. „Mi-am promis că voi picta peretele chiar înainte să știu ce este. Acum sunt pasionat de asta. Oscar Wilde este sfântul patron al alăturării a două idei contrastante pentru a crea magie. Transformarea locului care l-a distrus, într-un refugiu pentru artă, pare atât de bună, încât trebuie să o facem”, a declarat artistul pentru Sunday Times, potrivit The Art Newspaper.

În perioada petrecută în închisoarea din Reading, Oscar Wilde a scris „De Profundis”, o scrisoare către fostul său iubit, iar după eliberare a povestit experiența detenției în ”Balada Închisorii din Reading”.

„Nefasta şi profund deplorabila noastră prietenie s-a sfârşit în ruine şi oprobriu public pentru mine, deşi amintirea vechii noastre afecţiuni îmi este adesea aproape, iar gândul că dezgustul, amărăciunea şi dispreţul vor lua pentru totdeauna în inima mea locul pe care odinioară îl avea dragostea, mă întristează cumplit: vei simţi, cred, şi tu, în sufletul tău, că a-mi scrie aici, unde zac în singurătatea vieţii de închisoare, ar fi mai bine decât să-mi publici scrisorile fără permisiunea mea, ori să-mi dedici poezii fără să ţi-o cer, chiar dacă lumea nu va şti nimic despre vorbele de durere sau de pasiune, de căinţă sau de indiferenţă pe care vei alege să le trimiţi ca răspuns ori chemare.”, își începe Oscar Wilde scrisoarea către lordul Alfred Douglas (traducere de Luana Schidu, din ediția 2014 publicată de Humanitas).

Închisoarea a fost construită pe locul abației medievale Reading, o mănăstire fondată de Henric I al Angliei, unde acesta ar fi fost înmormântat.

„Există aceste straturi uimitoare ale istoriei – există istoria literară și istoria comunității LGBT și legătura cu Oscar Wilde. Dar există și o istorie socială victoriană locală și națională și există o legătură cu familia regală, toate într-o singură clădire, și este atât de bine conectată cu restul țării”, a declarat Matt Rodda, reprezentantul Reading East în Parlament, din partea Partidului Laburist.

Banksy a câștigat aprecierea autorităților din Reading odată cu realizarea lucrării pe clădirea fostei închisori. Autoritățile au conștientizat importanța artei stradale pentru comunitate și s-au angajat să protejeze astfel de lucrări de actele de vandalism, după ce chiar lucrarea lui Banksy a fost vandalizată.

„Acest lucru va avea un impact real asupra modului în care arată orașul nostru, Reading va fi mai curat, mai sigur și mai ecologic, cu cât mai puține mâzgăleli”, susține consiliera Adele Barnett-Ward, potrivit BerkshireLiv.

„Arta trebuie să trăiască și să prospere și nu poate fi și nici nu trebuie sufocată. În acest spirit, înființăm un Comitet Consultativ de Artă Stradală pentru a analiza aspectele pozitive pe care arta stradală le-a avut în Reading și pentru a analiza detaliile mai fine.

Este cu adevărat interesant potențialul pe care îl avem pentru arta stradală în oraș”, a declarat consilierul responsabil de cultură, patrimoniu și recreere, Karen Rowland.

The post Banksy vrea să transforme o fostă închisoare într-un centru cultural appeared first on Cultura la dubă.

Lucrarea „Love is in the Bin”, semnată de Banksy, a fost adjudecată contra sumei de 25,4 milioane de dolari, în cadrul unei licitații organizate de Sotheby’s. Cunoscută anterior drept „Girl with the Balloon”, pânza pe jumătate mărunțită a stabilit astfel un nou record pentru artistul britanic, depășind așteptările specialiștilor, care o evaluau la 8,3 milioane de dolari.

Creația și-a câștigat notorietatea în urmă cu trei ani, când Banksy a programat-o să se autodistrugă în timpul unei licitații. Atunci, un concasor ascuns în ramă a mărunțit jumătatea inferioară a pânzei imediat ce aceasta a fost adjudecată, alcătuind un performance menit să critice „mercantilizarea artei”.

Din imaginea fetiței care se întinde spre un balon roșu, în formă de inimă, a rămas neatins numai balonul. Iar asta doar din pricina unei defecțiuni neașteptate, care a făcut ca lucrarea să nu fie distrusă în totalitate. „La repetiții a mers de fiecare dată”, scria atunci Banksy pe site-ul personal.

Anul acesta, în pregătirea noii licitații, Sotheby’s a valorificat la maximum impactul momentului istoric și și-a afișat propriul steag în formă mărunțită. Specialiștii casei de licitații au depus însă eforturi pentru a evita o altă surpriză din partea artistului, cântărind lucrarea și asigurându-se că bateriile concasorului sunt descărcate.

Licitația propriu-zisă a durat circa 10 minute și a atras nouă competitori, care au făcut oferte atât fizic, cât și prin apel telefonic. În final, „Love is in the Bin” i-a revenit unui colecționar privat din Asia. „Lucrarea e încă aici, nu-mi vine să cred”, a glumit Oliver Barker, directorul Sotheby’s, în momentul în care opera a fost adjudecată.

Recordul anterior al artistului britanic fusese atins de lucrarea „Game Changer”, dedicată eforturilor personalului medical în timpul pandemiei de coronavirus. Aceasta a fost vândută în luna martie, pentru suma de 23 milioane de dolari, iar câștigul a fost donat în totalitate organizațiilor din domeniul sănătății.

Banksy este pseudonimul unui artist din Marea Britanie, a cărui identitate rămâne încă neconfirmată. El s-a făcut cunoscut grație graffiti-urilor subversive, cu teme sociale și politice, pe care le-a realizat pe străzi, ziduri și poduri din întreaga lume.

The post Lucrarea „Love is in the Bin”, de Banksy, a fost vândută pentru suma record de 25,4 milioane de dolari appeared first on Cultura la dubă.

Lucrarea „Love is in the Bin” a lui Banksy, cunoscută anterior ca „Girl with the Balloon”, care a făcut înconjurul lumii când a fost programată de propriul creator să se distrugă în timpul unei licitații, va fi din nou pusă pe piață.

Creația s-a vândut în urmă cu trei ani pentru peste 1.4 milioane de dolari și s-ar putea vinde acum pentru o sumă de șase ori mai mare, de 8.3 milioane de dolari, potrivit estimărilor casei de licitații Sotheby’s.

Lucrarea lui Banksy este acum pe jumătate mărunțită, deși trebuia să fie distrusă în totalitate, așa cum a lăsat însuși artistul să se înțeleagă cu comentariul „la repetiții a mers de fiecare dată”, potrivit CNN.

Gestul artistului, cunoscut pentru intervențiile sale artistice în spațiile publice, a fost unul care intră în contradicție cu practicile unei case de licitații, spune istoricul de artă Matthew Israel pentru sursa citată anterior:

„ Este complet în contradicție cu obiectivele casei de licitații, unde starea unei opere de artă este primordială, iar cunoștințele și expertiza despre aceasta sunt esențiale pentru autoritatea și valoarea sa”.

La câteva luni după licitația din 2018, Muzeul Frieder Burda din Baden-Baden, Germania, a devenit primul spațiu public care a expus opera de artă.

The post Lucrarea „Girl with the Balloon”, de Banksy, este din nou la vânzare. Ar putea valora de șase ori mai mult appeared first on Cultura la dubă.

Unele filmele documentare au puterea extraordinară de fi de neuitat.

Indiferent dacă sunteți sau nu cinefili, un film documentar vă poate cuceri definitiv, prin impactul emoțional pe care doar o poveste reală, bine spusă, îl poate avea.

De altfel, în ultimii ani, atât marile festivaluri de film, cât și cele mai importante case de producție și distribuitorii de film și-au îndreptat atenția către acest gen de film, care a început să cucerească publicuri din ce în ce mai largi.

În România, primul festival de film organizat după căderea comunismului a fost unul de film documentar. Astra Film Festival, de la Sibiu, era la vremea aceea nu doar un eveniment cultural, ci un act de curaj, fiindcă difuza filme cu subiecte controversate sau tabu în România post-comunistă.

Din fericire, în prezent ne putem bucura de filme documentare foarte bune și online, pe platformele deja cunoscute.

Mai jos este o listă cu filmele pe care le-aș recomanda oricui.

1. The Salt of the Earth (Le Sel de la Terre), 2014, regia: Wim Wenders, Juliano Ribeiro Salgado

Filmul arată povestea de viață și munca fotografului brazilian Sebastiao Salgado, care timp de 40 de ani a călătorit în toată lumea și a documentat evenimente atroce la care a fost supusă umanitatea: conflicte internaționale, foamete sau exoduri.

The Salt of the Earth este o operă de artă desăvârșită, care ne face să asistăm la degradarea lumii, dar ne dă, în același timp, speranța că mai putem face ceva pentru a salva planeta.

Documentarul este regizat de fiul fotografului, Juliano Ribeiro Salgado și de celebrul regizor german Wim Wenders. A câștigat trei premii la Cannes 2014 și a fost nominalizat la Premiile Oscar pentru cel mai bun documentar în anul 2015.

Pentru mine rămâne cel mai frumos film documentar pe care l-am văzut vreodată. Îmi amintesc că l-am văzut în sala de la Muzeul Țăranului Român acum câțiva ani. Eram doar câteva persoane în sală și la final fiecare spectator a rămas țintuit în scaunul lui. Era liniște și toți plângeam.

Este disponibil acum pe platforma TIFF Unlimited.

2. Searching for Sugar Man, 2012, regia: Malik Bendjelloul

O poveste incredibilă despre cel care ar fi putut fi unul dintre cele mai importante staruri rock ale anilor 70 – Sixto Rodriguez. În schimb, dispariția totală a artistului i-a făcut pe cei care îl cunoșteau să creadă că a murit. Doi fani se încăpățânează să afle ce s-a întâmplat cu el. Demersul lor scoate la iveală o istorie extraordinară.

Nu este doar un documentar bun, ci și o reparație morală față de un artist minunat. Iar dacă nu cunoașteți deja muzica lui Sixto Rodriguez, cu siguranță vă veți îndrăgosti de ea după ce vedeți acest film.

Searching for Sugar Man a primit în 2013 Premiul Oscar și Premiul Bafta pentru cel mai bun film documentar.

3. India’s Daughter, 2015, regia: Leslee Udwin

Documentarul s-a născut după un caz care a cutremurat India. O studentă la medicină a fost violată în 2012 de un grup de tineri într-un autobuz, în timp ce iubitul care o însoțea a fost bătut de agresori. Detaliile violului sunt terifiante și brutalitatea lui a dus la moartea fetei.

India este o țară în care 70% dintre femei sunt violate, conform statisticilor, iar cei mai mulți bărbați consideră violul ca fiind o normalitate. Celebrul caz al violului din autobuz a stârnit pentru prima dată în istoria Indiei proteste în stradă pentru apărarea femeilor. Milioane de studenți au cerut trimiterea agresorilor după gratii și, sub presiunea internațională, autoritățile au fost nevoite să reacționeze.

Filmul cuprinde interviuri cu violatorii, realizate în închisoare de regizoarea Leslee Udwin.

Invitată acum câțiva ani la One World Romania, Leslee Udwin a povestit că și ea a fost victima unui viol în tinerețe și să stea față în față cu violatorii din India a fost cel mai greu lucru pe care l-a făcut în viața sa.

India’s Daughter a fost interzis în cinematografele din India și, în semn de protest, Leslee Udwin a oferit acces gratuit online cetățenilor indieni.

4. Icarus, 2017, regia: Bryan Fogel

Aparent un film despre dopajul în sport, filmul este, de fapt, o oglindă a jocurilor geopolitice și a obsesiei unui dictator, ca țara sa să fie cea mai bună din lume.

Icarus arată mecanismele complexe din spatele dopajului echipei olimpice a Rusiei, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria sportului. Personajul central al documentarului este chiar omul care a creat strategia de doping.

Filmul a câștigat în 2018 Premiul Oscar pentru cel mai bun documentar și poate fi văzut pe Netflix.

5. Exit Through The Gift Shop, 2019, regia: Banksy

Dacă îți plac lucrările lui Banksy, atunci îți va plăcea sigur acest film. Iar dacă nu îți plac picturile lui stradale sau nu ai auzit de Banksy, tot cred că vei fi cucerit de acest film, fiindcă este o satiră savuroasă despre lumea artei.

Filmul este regizat chiar de Banksy, artistul stradal din Marea Britanie, care nu și-a dezvăluit niciodată identitatea, dar lucrările sale se vând cu zeci de milioane de euro.

Banksy intră în contact cu Thierry Guetta, un francez stabilit în Los Angeles, care filmează diverși artiști stradali, apoi devine unul dintre ei, sub numele “Mr. Brainwash.” Documentarul arată transformarea acestuia de la punctul în care era un necunoscut la cel în care crede că este o celebritate.

Cu Exit Through The Gift Shop, Banksy a primit o nominalizare la Premiile Oscar pentru cel mai bun film documentar.

The post 5 documentare pe care ar trebui să le vezi măcar o dată în viață appeared first on Cultura la dubă.