A devenit cunoscut la nivel internațional în calitate de lider al trupei The Police, una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor ’80. După succesul global al trupei, artistul și-a construit o carieră solo solidă și constantă, care i-a consolidat statutul de referință în industria muzicală. De-a lungul carierei sale, Sting a vândut peste 100 de milioane de albume la nivel mondial și a câștigat 17 premii Grammy, una dintre cele mai importante recunoașteri ale industriei muzicale.

Repertoriul său include unele dintre cele mai cunoscute și difuzate piese din istoria muzicii, printre care Every Breath You Take, Englishman in New York, Fields of Gold și Shape of My Heart. Every Breath You Take ocupă un loc distinct în istoria muzicii internaționale, fiind cea mai difuzată piesă din catalogul BMI, cu peste 15 milioane de
difuzări radio la nivel global, și una dintre cele mai ascultate compoziții din toate timpurile.

Succesul acestei piese a contribuit decisiv la consolidarea poziției lui Sting ca autor și compozitor cu impact global. Cariera sa solo include albume apreciate atât de public, cât și de critici, precum The Dream of the Blue Turtles, Ten Summoner’s Tales și Brand New Day, materiale care au demonstrat capacitatea artistului de a evolua constant și de a rămâne relevant într-o industrie în continuă schimbare.

Pe lângă succesul comercial, Sting a primit recunoaștere la cel mai înalt nivel cultural, a fost inclus în Rock & Roll Hall of Fame, alături de trupa The Police, și Kennedy Center Honors, una dintre cele mai prestigioase distincții acordate pentru contribuția la cultura contemporană. De asemenea, artistul a fost distins cu Polar Music Prize, considerat una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale în domeniul muzicii.

De-a lungul carierei sale, Sting a câștigat trei Brit Awards, inclusiv premiul pentru Best British Male Artist, și un Golden Globe pentru piesa Until…, compusă pentru filmul “Kate & Leopold”. Artistul a primit, de asemenea, patru nominalizări la Premiile Oscar, la categoria Best Original Song.

În 2026, Sting continuă turneul global „STING 3.0 World Tour”, un proiect internațional în care reinterpretează unele dintre cele mai cunoscute piese din repertoriul său, dar și compoziții mai puțin cântate live, într-o formulă muzicală restrânsă, bazată pe energia unui trio. Alături de chitaristul Dominic Miller și de bateristul Chris Maas, Sting
prezintă un show unic, care readuce în prim-plan piese precum “Roxanne”, “Fields of Gold” sau „Englishman in New York”, dar și producții noi, inclusiv cel mai recent single, “I Wrote Your Name (Upon My Heart)”.

În paralel cu activitatea sa artistică, Sting este implicat activ în susținerea unor organizații internaționale dedicate drepturilor omului și protecției mediului, precum Rainforest Fund, Amnesty International și Live Aid. Activitatea sa artistică și contribuția sa culturală au consolidat o carieră care depășește succesul comercial și confirmă influența sa pe termen lung asupra muzicii contemporane. Artistul britanic susține în continuare turnee sold-out la nivel global, are apariții live pe scenele celor mai importante arene și festivaluri internaționale, în fața unui public multi-
generațional, fapt care confirmă relevanța sa continuă în industria muzicală.

Lineup-ul primului val de artiști confirmat pentru UNTOLD ONE 2026 este completat de: Lewis Capaldi, unul
dintre cele mai puternice fenomene pop ale ultimului deceniu, alături de Flo Rida, Swae Lee, Martin Garrix, Kygo, The Chainsmokers, Marshmello, Lost Frequencies, Sebastian Ingrosso, Steve Aoki, Mestiza, Tash Sultana,
Afrojack și R3hab.
Abonamentele sunt disponibile pe untold.com, iar fanii își pot rezerva experiența UNTOLD ONE 2026, cu abonamente care pot fi achiziționate cu posibilitatea de plată în rate. UNTOLD ONE va avea loc între 6–9 august 2026, în Cluj-Napoca.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Sting va cânta la UNTOLD 2026 appeared first on Cultura la dubă.

De exemplu, noile reguli se vor aplica la Teatrul Național București, Teatrul Național Iași, Teatrul Național Craiova, Teatrul Național Timișoara, Opera Națională București, Opera Națională Iași, Teatrul de Operetă Ion Dacian, Filarmonica George Enescu, ș. a. m. d.

De asemenea, ministerul transmite că timpul de lucru poate fi inegal, în funcție de programul stabilit de instituții, dar angajații trebuie să semneze în continuare fișe justificative și să atingă obiectivul final de 160 de ore pe lună

“Codul Muncii ne permite ca, dacă cineva nu face numărul de ore într-o săptămână, să-și poată lua zile libere plătite în avans, și să le recupereaze luna următoare, când va avea repetiții. Și invers: cine face mai multe ore, poate ca luna următoare să-și ia aceste libere, sau, dacă nu poate, deoarece are activități, și le adaugă la concediu. Conform legii, nu există nici sancțiuni și nici bonusuri.

Se implementează timp de 30 zile la nivelul instituțiilor și intră în vigoare (produce efecte) după ce fiecare salariat a semnat fișa de post modificată, iar în anul următor evaluarea se va face pe baza acestor 4 criterii, pentru fiecare în parte și se va vedea cum funcționează. În momentul în care nu funcționează, se poate modifica.” – a transmis ministerul Culturii, citând specialiști din grupul de lucru care au stabilit noile instrucțiuni.

Ministerul Culturii a transmis azi și răspunsuri la întrebările Cultura la dubă:

1. Ce se întâmplă în cazul în care unii dintre angajați nu ajung la 40 de ore pe săptămână, ba chiar sunt departe de ele?

Ministerul Culturii nu este responsabil de planificarea activităților artistice ale fiecărei instituții de spectacole sau concerte din subordinea sa, aceasta fiind în sarcina managementului acestora.
Conform recomandării formulate de Curtea de Conturi a României (Scrisoarea nr. 84827/18.12.2023, poziția 3.5/3.5.2), care a vizat necesitatea instituirii unui cadru unitar pentru organizarea muncii, desfășurarea activităților și urmărirea îndeplinirii obiectivelor în instituțiile de spectacole sau concerte din subordinea Ministerului Culturii, acestea sunt obligate să planifice, să urmărească și să consemneze timpul de lucru efectiv realizat al fiecărui salariat.

Programul îl stabilește angajatorul astfel încât personalul artistic și tehnic din instituțiile de spectacole și concerte să aibă un program de activitate de 160-176 ore pe lună (după caz), timp de lucru repartizat inegal conform prevederilor OG 21/2007 privind instituțiile si companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic cu modificările și completările ulterioare și Legea 53/2003- codul Muncii- republicată cu modificările și completările ulterioare.

Programul de activitate poate cuprinde, în ponderile stabilite de fiecare instituție în funcție de complexitatea postului și particularitățile activităților desfășurate, ”Atribuțiile postului” prevăzute în modelele orientative.

Potrivit prevederilor Legii 53/2003- codul Muncii- republicată cu modificările și completările ulterioare art.160 alin (2) ”Salariul de baza reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”; și art 122 alin. 3 ”În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.”

2. Ce fel de sancțiuni se vor aplica dacă nu se întrunește norma cerută?
   Sancțiunile ce se pot aplica sunt pentru nerespectarea programului de lucru stabilit de angajator, iar acestea sunt prevăzute în Regulamentele interne ale fiecărei instituții.
3. Ce se întâmplă cu cei care depășesc numărul de ore, vor primi bonusuri?
   LEGEA-CADRU Nr.153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificată prin Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prevede la art.21 alin 1: ”Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere (…) se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare” sau ”adăugate zilelor de concediu”, care se efectuează, de regulă, în vacanța dintre stagiuni (conform O.G. 21/2007 – privind instituțiile si companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic).

Echipa tehnică, împreună cu Ministerul Culturii, formulează și următoarele clarificări:

• Aceste instrucțiuni sunt propuneri și modele și reprezintă un îndrumar pentru instituții.

• Responsabil de planificarea activităților artistice ale fiecărei instituții de spectacole sau concerte este în sarcina managementului.
• Instrucțiunile au caracter obligatoriu pentru instituțiile subordonate Ministerului Culturii și caracter facultativ pentru celelalte instituții de spectacole.
• Setul de instrumente pe care Ministerul Culturii l-a transmis spre implementare, este constituit pe patru repere complementare, clare, ușor de utilizat și de verificat:
  • Structurarea unitară a componentelor de activitate și corelarea lor cu atribuțiile specifice și evaluarea performanțelor, prin cadrul orientativ din Anexa nr. 1, utilizabil ca suport pentru actualizarea fișelor de post și pentru repartizarea anuală a timpului de muncă;
  • Panificarea asumată – prin Programul săptămânal de lucru – Anexa nr. 3;
  • Responsabilitatea individuală – prin Raportul individual de activitate – Anexa nr. 2;
  • Evidența unitară și verificabilă – prin Foaia colectivă de prezență standardizată – Anexa nr. 4.
• Pentru clarificări de aplicare și sprijin metodologic în etapa de implementare, managerii instituțiilor pot solicita, direct sau prin Serviciul Resurse Umane, asistența membrilor grupului de lucru care au contribuit la elaborarea proiectului.

“Criteriile de normare utilizate în prezent de autoritățile de audit și control, precum ITM sau Curtea de Conturi, nu reflectă întotdeauna particularitățile activității artistice. Un dialog aplicat și constructiv cu aceste autorități, pe viitor, în scopul adaptării regulilor de normare la particularitățile instituțiilor de spectacole și concerte, unde aceasta se cuvine a fi realizată pe activități, nu pe ore, ar trebui să devină o preocupare a noastră, a tuturor.

Ministerul Culturii își propune să continue acest tip de dialog direct, prin întâlniri online organizate ori de câte ori realitatea din teren o va cere.” – a transmis Ministerul Culturii.

Știrea inițială AICI.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Doar instituțiile de spectacol din subordinea Ministerului Culturii vor fi obligate să normeze orele de lucru. Ministerul face noi precizări appeared first on Cultura la dubă.

Instituțiile publice de cultură organizează evenimente dedicate Zilei Culturii, muzeele au intrarea liberă, politicenii țin discursuri la gale și evenimente exclusiviste.

În realitate, cultura rămâne cel mai slab finanțat domeniu din țara noastră. În 2025, a primit 0.07% din PIB, cel mai mic buget alocat unui minister.

Azi, Cultura la dubă publică un manifest apropiat de realitatea oamenilor care creează artă în România sau peste hotare, la cel mai înalt nivel, într-un context plin de obstacole, intruziuni politice sau nepăsare, prin propriile sacrificii și printr-o imensă iubire pentru frumos și adevăr.

16 oameni de cultură români răspund la întrebările “Ce mai înseamnă azi cultura?” și Ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii?”.

Un material realizat de Cultura la dubă și produs de Paradigma Film.

Cu participarea: Alex Bogdan, actor; Alex Călin, actor; Chris Simion, regizoare, fondatoarea Teatrului Grivița 53; Nicoleta Lefter, actriță; Dan Perjovschi, artist vizual; Alexandra Badea, dramaturgă și regizoare; Miruna Vlada, scriitoare; Iulian Postelnicu, actor; Ada Solomon, producătoare de film; Andrei Șerban, regizor de teatru și operă; Radu Vancu, scriitor; Francesca Velicu, balerină; Alexandra Dariescu, pianistă; Cătălina Mihai, actriță; Mădălina Voicu, restauratoare; Cornel Ilie, manager interimar MNIR

La rectificarea bugetară, cultura a primit mai puțini bani decât partidele politice.

În 1990, în România funcționau 400 de cinematografe. În 2026, doar 19 dintre ele mai sunt deschise. În tot acest timp, România a fost descoperită de occident prin cinema. Cineaștii români au obținut Palme d’Or la Cannes, trei Urși de Aur la Berlin, două nominalizări la Premiile Oscar și numeroase alte premii importante. Boardul Academiei Europene de Film este condus de o româncă – Ada Solomon.

Muzeul Național de Istorie a României este cea mai bogată instituție din țara noastră, după Banca Națională. Valoarea a doar 60% dintre obiectele evaluate se ridică la peste 1 miliard 300.000 de lei. Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri, fotografii de arhivă, cadourile primite de familia Ceaușescu de la conducători din întreaga lume, cărți rare, hărți sau documente istorice care atestă întemeierea României.

Toate acestea ar putea dispărea pentru totdeauna dacă un mare cutremur va lovi Bucureștiul. MNIR este găzduit de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei, o clădire șubredă, cu o vechime de 120 de ani. Monumentul istoric a intrat în 2002 într-un proces de restaurare, care s-a dovedit a fi începutul agoniei în care patrimoniul nostru se zbate de 23 de ani.

De atunci, MNIR este deschis publicului doar în proporție de 20%. Cea mai mare parte a patrimoniului zace în lăzi, cutii sau alte ambalaje, în camere sigilate, departe de ochii copiilor și ai tinerilor care ar putea să le vadă și să înțeleagă ceva din istoria noastră.

***

Reporter: Alexandra Tănăsescu

Imagine: Cristian Tamaș

Montaj: Sorin Tănase

#CulturaLaDuba#scoatemculturadinduba#romania#ZiuaCulturii#manifest#artisti#arta#mesaje#cultura#teatru#film#cinema#carte#muzica#dans#artevizuale#arhitectura#istorie#muzee#MNIR#cinematografe

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post VIDEO Ce mai înseamnă azi cultura și ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii? Răspund artiștii români appeared first on Cultura la dubă.

Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, a devenit aseară președintele ales al României, după ce a câștigat turul al ll-lea al alegerilor prezidențiale cu 53,60% din voturile exprimate, adică 6.168.642 de voturi. Pentru prima dată, un președinte a făcut declarațiile victoriei dintr-un parc – Parcul Cișmigiu. Când a fost sigur de victorie, din punct de vedere matematic, Nicușor Dan a ieșit la balconul Hotelului Cișmigiu de pe Bulevardul Regina Elisabeta din București, acolo unde a avut sediul de campanie, și a salutat mulțimea adunată.

Nicușor Dan s-a născut la Făgăraș în 1969. Din gimnaziu a devenit pasionat de matematică. În liceu a câștigat de două ori Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, în anii 1987 și 1988.

A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar în 1992 a studiat matematica la École Normale Supérieure din Paris. În 1988 a terminat doctoratul la Université Sorbonne Paris Nord. Pe atunci, a început să organizeze întâlniri cu studenții români de la Paris, cu scopul de a contribui la evoluția României post-comuniste.

În 1998, revenit în țară, s-a angajat la Institutul de Matematică asociat Academiei Române. Tot de atunci a început să inițieze acțiuni civice pentru salvarea patrimoniului. A participat la demonstrațiile împotriva construirii Cathedral Plaza, care s-a dovedit după 20 de ani o construcție ilegală prin decizie judecătorească definitivă, s-a opus demolării Halei Matache, a militat pentru Roșia Montană.

A fondat Asociația Salvați Bucureștiul și a deschis numeroase dosare împotriva deciziilor care periclitau patrimoniul construit sau spațiul verde din București. A câștigat sute de precese.

În 2012, am candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent. În 2016, după protestele care au urmat tragediei de la Colectiv, a fondat partidul USR. A devenit deputat USR, dar a părăsit partidul pe care l-a fondat atunci când s-a poziționat pentru referendumul pentru familiei, spre deosebire de alți lideri progresiști ai partidului.

În 2020 a învins-o pe Gabriela Firea și a devenit primarul capitalei. În 2024 a câștigat al doilea mandat la primărie.

După anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, și-a anunțat candidatura la Cotroceni. A candidat ca independent și a câștigat 6.168.642 de voturi, cu 829.589 în plus față de contracandidatul său, George Simion (AUR).

Mii de tineri s-au adunat aseară pe Bulevardul Regina Elisabeta din capitală, acolo unde Nicușor Dan a avut sediul de campanie, la Hotelul Cișmigiu, aflat în apropierea Primăriei Capitalei.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Cultura la dubă, acesta a mulțumit artiștilor români care l-au susținut.

Rezultatele alegerilor trebuie să fie recunoscute de Curtea Constituțională a României. Apoi, președintele ales va depune jurământul în Parlamentul României.

Nicușor Dan este al 5-lea președinte al României post-comuniste, după Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Nicușor Dan este primul președinte al României venit din societatea civilă appeared first on Cultura la dubă.

Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, lansează sesiunea de finanțare nerambursabilă București. Împreună, dedicată susținerii sectorului cultural independent și creativ din Capitală. Programul face parte din schema de finanțare 2025 prin care ARCUB încurajează inițiativele artistice ce contribuie la dezvoltarea orașului prin cultură.

Potrivit unui comunicat transmis presei, operatorii culturali sunt invitați să propună proiecte relevante pentru comunitatea bucureșteană, care creează legături, stimulează colaborarea și reconectează locuitorii cu orașul. Propunerile pot fi depuse online în perioada 23 aprilie – 22 mai 2025. Detalii despre Regulament și modalitatea de aplicare sunt disponibile pe www.arcub.ro – secțiunea Finanțare.

Despre Sesiunea de finanțare 2025 București. Împreună

Sesiunea de finanțare nerambursabilă 2025, lansată de ARCUB sub tema centrală „București. Împreună”, își propune să susțină proiecte culturale care promovează coeziunea socială, incluziunea, participarea activă și reconectarea locuitorilor cu orașul. Într-un București aflat într-o continuă transformare, tema aleasă devine un apel la solidaritate, colaborare și implicare artistică în viața comunității. Cultura este regândită ca un spațiu comun, în care arta are rolul de a construi punți între oameni, între cartiere și între generații. ARCUB susține proiectele culturale care creează legături autentice, contribuie la revitalizarea spațiilor urbane și aduc arta mai aproape de viața cotidiană. Sunt căutate inițiative cu impact social durabil, care transformă orașul într-un spațiu deschis și conectat la nevoile comunității.

Obiectivele sesiunii de finanțare București. Împreună

Sesiunea de finanțare București. Împreună urmărește susținerea proiectelor culturale care aduc relevanță și plusvaloare scenei culturale din Capitală și contribuie la construirea unui București mai conectat, mai incluziv și mai deschis către inovație artistică. Printre obiectivele principale se află consolidarea legăturii afective dintre locuitori și spațiul urban, prin inițiative artistice care implică direct comunitatea și stimulează atașamentul față de București. Este încurajată colaborarea între artiști, organizații culturale și grupuri locale, cu scopul de a revitaliza cartierele și spațiile publice, transformându-le în locuri vii de întâlnire și expresie artistică. Programul pune, totodată, un accent puternic pe incluziune, fiind vizate inițiativele dedicate grupurilor vulnerabile, care promovează respectul, dialogul intercultural și diversitatea. Educația prin artă este, de asemenea, o prioritate – sunt sprijinite activități culturale pentru toate vârstele, care stimulează gândirea critică, creativitatea și valorizarea patrimoniului urban. Programul susține și proiectele care documentează memoriile colective, istoriile personale și identitatea orașului și care oferă o perspectivă profundă și actuală asupra Bucureștiului ca spațiu viu și polifonic.

Programul București. Împreună vizează proiecte care activează în domenii esențiale pentru dezvoltarea culturală a orașului: educație culturală și artă comunitară, inițiative interdisciplinare și colaborative, precum și proiecte culturale cu componentă socială și incluzivă.

Solicitanți eligibili

În cadrul sesiunii de finanțare București. Împreună pot depune cereri de finanțare persoanele fizice autorizate (PFA), asociațiile, fundațiile și instituțiile publice de cultură înființate conform legislației române, care nu se află în subordinea Primăriei Municipiului București, precum și societățile comerciale care desfășoară activități culturale. Programul este deschis atât organizațiilor cu tradiție, cât și celor aflate la început de drum, cu condiția respectării criteriilor de eligibilitate. Fiecare solicitant are dreptul de a depune o singură cerere de finanțare în cadrul acestei sesiuni.

Buget

Bugetul total alocat sesiunii de finanțare București. Împreună 2025 este de 1.360.000 lei. Fondurile sunt repartizate pe cele trei categorii tematice:

• Educație culturală și artă comunitară: 400.000 lei;
• Proiecte interdisciplinare și colaborative: 400.000 lei;
• Proiecte culturale incluzive și sociale: 400.000 lei;
• Fond pentru contestații: 160.000 lei.

Valoarea maximă a finanțării care poate fi solicitată pentru un proiect este de 80.000 lei. Pentru a fi eligibile, proiectele propuse trebuie să includă surse complementare de finanțare. Partenerii nu pot avea calitatea de solicitant în cadrul aceleiași sesiuni.

Calendar

Finanțările nerambursabile vor fi acordate pentru proiecte culturale care se vor desfășura exclusiv în București, în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și 31 octombrie 2025. Termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare, prin platforma online dedicată (https://arcub.submittable.com), este 22 mai 2025, ora 17:00. Rezultatele evaluării proiectelor din punctul de vedere al eligibilității și conformității administrative vor fi publicate pe 6 iunie 2025. Rezultatele finale, în urma soluționării eventualelor contestații, vor fi publicate pe 16 iulie 2025. Contractele de finanțare vor fi semnate în perioada 24 iulie – 6 august 2025.

Informații utile

Regulamentul pentru acordarea finanțărilor nerambursabile, Ghidul aplicantului și Anexele solicitate sunt disponibile pe site-ul ARCUB, în secțiunea Finanțare – Sesiuni de finanțare – București. Împreună.

Urmăriți-ne pe Facebook și Instagram

Detalii pe www.arcub.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post ARCUB a deschis o nouă sesiune de finanțare pentru proiecte culturale: “București. Împreună” appeared first on Cultura la dubă.

La protestul din această seară, organizat în Piața Universității, mai mulți artiști importanți au vorbit în fața tinerilor care scandează de aproape două săptămâni încoace: “Libertate”, în contextul alegerilor prezidențiale și al candidaturii lui Călin Georgescu, declarat simpatizant al lui Vladimir Putin, al mareșalului Ion Antonescu, care a coordonat holocaustul din România sau al legionarului Corneliu Zelea Codreanu.

Poeta Ana Blandiana, actorii Oana Pellea și Victori Rebengiuc au susținut discursuri emoționante. Cu lacrimi în ochi, Oana Pellea a îndemnat oamenii să aleagă calea europeană, “nu cizma rusească”.

Aproximativ 3500 de oameni au fost prezenți.

“Acum 30 și ceva de ani eram aici, tânără ca majoritatea dintre dumneavoastră și strigam tot Libertate!
Sunt aici pentru străbunicii mei, care au fost închiși de un regim comunist, fără nicio vină.
Cred că merităm să rămânem pe un drum democratic. Cred că ne-am câștigat demult, cu sângele vărsat aici, acest drept. Trebuie să spunem NU Rusiei și DA Europei și NATO. Viitorul acestei țări, în care există oameni minunați și pe care o iubesc și o să mor iubind-o, merită o altă soartă!”, a spus Oana Pellea.

La 91 de ani, Victor Rebengiuc a urcat pe scenă alături de soția sa, actrița Mariana Mihuț, și a dezvăluit că a primit amenințări cu moartea după ce a spus că o votează pe Elena Lasconi.

“Contrar amenințărilor pe care le-am primit, chiar azi o amenințare “cu topoare în cap și voi fi linișat, rămășițele mele sângerânde vor fi călcate de oameni”. Asta mi s-a spus.
Contrar acestor amenințări, duminică o să votez din nou și să dea Dumnezeu să fie definitiv – pe Elena Lasconi.
Vă îndemn să alegeți calea Elena Lasconi, e un ocol mai mic prin Câmpulung decât prin Moscova! Soția mea va vota și ea cu Elena Lasconi, deci are două voturi sigure.”, a spus actorul Victor Rebengiuc.

Ana Blandiana, poeta prezentă la balconul Universității București în timpul mineriadei din primăvara anului 1990, a revenit acum, într-un moment istoric, în fața unei mulțimi adunate în aceeași piață.

“Să se prezinte la vot cele 2-3 milioane care n-au votat nici în primul tur. Duminică va fi, de fapt, un referendum în care trebuie să spun da sau nu. DA este Europa, NU este trecutul din care am ieșit acum 35 de ani.”

Ana Ularu s-a urcat și ea pe scenă și s-a adresat mulțimii:

“Răul mai mare este întunericul. Răul mai mare este întoarcerea la extremism, la frică, la ascuns, la teama de celălalt și la ceea ce ar putea să își facă dacă te toarnă.
Nu votați din lehamite, din trolling sau la mișto. Pentru că nu mai e cale de întoarcere. Odată ce s-a stins lumina, ea nu mai poate fi aprinsă.”

Tudor Chirillă: “Lasă-i pe oameni să fie cum sunt ei, frate, că suntem în 2024. Nu poți să mă forțezi, nu poți să-mi bagi pumnu-n gură! (…) Avem partide corupte? avem. Avem partide extremiste? avem. Dar nu putem să facem metastază din cancer și nu putem să intrăm în comă profundă.”

La eveniment au mai fost prezenți actorii Adrian Văncică, Marius Manole, Ada Galeș, Șerban Pavlu, regizorul Stere Gulea și scriitorul Radu Paraschivescu. În mulțime s-au regăsit și scriitorul Mircea Cărtărescu, alături de soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, scriitoarea Simona Goșu și primarul Nicușor Dan.

Românii sunt chemați duminică, 8 decembrie, la turul 2 al alegerilor prezidențiale, pentru a alege între Elena Lasconi și Călin Georgescu.

Articol în curs de actualizare.

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Moment istoric: după mai bine de 30 de ani, artiștii s-au adresat mulțimii în Piața Universității. Ana Blandiana, Oana Pellea, Victor Rebengiuc au militat azi pentru democrație appeared first on Cultura la dubă.

Pe 18 februarie va avea cea de-a doua ediție a competiției de pictură live Art Battle, iar un call pentru artiștii din toată țara care vor să își pună creativitatea la încercare este deschis online până pe 10 februarie AICI.

Cu un concept inspirat din rap battles, o formă de artă stradală ce constă într-o confruntare între doi sau mai mulți rapperi, care își demonstrează în fața unui juriu și a publicului agilitatea lirică, inteligența și prezența scenică printr-un duel verbal, Art Battle și-a propus încă de la prima ediție (New York, 2001) să promoveze ideea competiției de artă live.

Conceptul de art battle a ajuns la 2.000 de ediții în 20 de țări. Pe lângă spectacolul concursului de pictură live structurat în trei runde, în care cei 12 artiști selectați, având la dispoziție doar câte 20 de minute per rundă, dau tot ce au mai bun pentru a crea opere originale chiar sub ochii publicului, privitorii au acces direct la procesul de creație.

Publicul devine juriu, participanții prezenți având ocazia de a decide câștigătorul prin vot online, în sesiunile de după fiecare rundă de live painting.

Call-ul online este deschis artiștilor din România cu vârsta de peste 16 ani, până pe 10 februarie 2024 la ora 23:59. Doar artiștii selectați vor putea participa la competiție, iar materialele necesare sunt puse la dispoziție de către organizatori. Publicul va putea cumpăra prin licitație lucrările realizate în cadrul competiției, licitația având loc pe site-ul artbattle.com.

Biletele pentru public pot fi achiziționate AICI.

The post Art Battle Bucharest, competiție de pictură live, are loc pe 18 februarie la Palatul Bragadiru appeared first on Cultura la dubă.

De trei ani încoace, într-o zonă semicentrală a capitalei, împânzită de obiective militare și mânjită cu ecourile deținuților torturați aici, peste 40 de artiste și artiști români deschid porțile către cunoașterea istoriei, pictează și modelează peste ea poveștile oamenilor de azi.

Atelierele Malmaison, un organism viu, născut din putreziciunea unei clădiri istorice, reprezintă cea mai mare comunitate artistică organizată vreodată în București, sub același acoperiș, un spațiu care se adresează nu doar celor pasionați de artă contemporană, ci și publicului larg și copiilor.

Dar, ca o reamintire constantă că în această țară cultura a devenit sinonimă cu supraviețuirea, comunitatea Malmaison este acum pusă în pericol de evacuare a locului pe care l-a readus la viață, prin propriile eforturi financiare, fizice și emoționale.

De Ziua Culturii, în dimineața în care ministrul Culturii participa activ la sfințirea colivei la mormântul lui Eminescu, artiștii de la Malmaison cereau autorităților publice o soluție stabilă pentru a rămâne în spațiul din Calea Plevnei nr 137C, corp B, administrat de IPROCHIM, o companie al cărui proprietar majoritar este Ministerul Economiei.

O petiție lansată în acest sens a strâns până acum peste 5000 de semnături.

***

„O să mergem la Edi în atelier, fiindcă acolo e mai cald. Avem o problemă cu centrala și azi nu e căldură.”

Într-o dimineață friguroasă, la -8 grade celsius, artista Liliana Basarab mă întâmpină în fața clădirii Atelierelor Malmaison. La o săptămână de la lansarea scrisorii publice, am mers să stau de vorbă cu mai mulți artiști și artiste, pentru a înțelege de ce există pericolul ca ei să plece din spațiul pe care l-au făcut cunoscut publicului larg în ultimii trei ani.

La întâlnire participă Virginia Toma, artistă vizuală și co-fondatoare Cabinet 44, Liliana Basarab, artistă vizuală, Asociația Antifragil – Premiile Sofia Nădejde, Dan Vezentan – artist vizual, Eduard Constantin, artist vizual, co-fondator Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață, Ramon Sadîc, artist vizual și co-fondator Cabinet 44 și Daniela Palimariu, artistă vizuală, co-fondatoare Sandwich Gallery.

Atelierele Malmaison se desfășoară pe două dintre etajele unei clădiri istorice, care a fost, de-a lungul timpului, garnizoană, închisoare sau judecătorie. Construită în 1844, sub denumirea „Cazarma călăreților”, în vremea domnitorului Gheorghe Bibescu, clădirea așezată pe Calea Plevnei, chiar peste drum de Spitalul Militar, avea inițial scopul de a găzdui unitățile de cavalerie.

Potrivit cercetărilor istoricului Mihai Burcea, în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, spațiul a fost redenumit Malmaison, în semn de recunoștință față de statul francez, care sprijinea pe atunci reorganizarea Armatei Române.

Între anii 1920 – 1930, aici au funcționat diferite organe ale justiției militare, printre care Parchetul Militar, arestul și Consiliul de Război. Printre procesele celebre care au avut loc la Malmaison se numără cel al lui Corneliu Zelea Codreanu.

Până la instaurarea comunismului, în același loc au fost deținuți oponenții regimului Antonescu sau tineri evrei.

„Unii erau învinuiți că ținuseră lumina aprinsă în timpul alarmei aeriene, alții că circulaseră noaptea pe străzi, alții că participaseră la întâlniri secrete. Am întâlnit un grup de 7-8 evrei tineri, fete și băieți. Ei susțineau că fac parte dintr-o organizație anti-fascistă de tineret. Erau acuzați că ar fi împânzit manifeste ștampilate cu secera și ciocanul. Băiatul de 17 ani a fost condamnat la moarte și executat. (…) Păduchii de la Malmaison ni se incubau tot mai adânc în piele. Le era frig și lor.” – Augustin Vișa, Din închisorile fasciste în lagărele și închisorile comuniste, Editura Karograf, Tulcea, 2012

După 1951, arestul de la Malmaison a fost denumit Închisoarea Plevnei. Aici au fost deținuți și torturați Nicolae Malaxa, Petru Groza, scriitoarea Oana Orlea, nepoata lui George Enescu, și scriitorii Paul Goma și Mircea Damian.

Din 1977, după prăbușirea unei aripi a clădirii, Malmaison a devenit sediul unei instituții civile – IPROCHIM, cea care deține și azi spațiul, dar a fost privatizată, între timp.

Din mărturiile celor care au trecut pe la Malmaison, fie deținuți, fie foști angajați ai IPROCHIM, reiese că frigul a fost o constantă resimțită în adâncul oaselor.

„O fostă angajată, mutată în 2000 în sediul IPROCHIM de la Romană, spunea că deși acolo era mai cald, din inerție, cum venea toamna avea senzația că își freca mâinile tot timpul, pentru a se încălzi. Era ca si cum corpul ar fi încorporat un calendar al regimului termic.” – Bogdan Iancu, antropolog – Izolare într-o serie de stări liminale /SAC @malmaison.

Iar istoria clădirii îi inspiră zi de zi pe artistele și artiștii care își au acolo atelierele de lucru. Așa s-a născut unul dintre proiectele comunității artistice. Pornind de la imagini, interviuri, cronici și mărturii, un demers performativ, vizual și artitehctural, desfășurat de Spațiul de Artă Contemporană /SAC, intitulat “Izolare într-o serie de stări liminale”, a conectat fragmente din istoria Malmaison cu corpul uman din prezent.

Etajele 1 și 2 ale Corpului B de la Malmaison au fost găsite într-un anunț imobiliar de câțiva artiști nevoiți să găsească noi spații pentru a-și desfășura munca. Cele două etaje arătau ca ruinele unor clădiri abandonate de zeci de ani, păstrând, totuși, dovezi ale unui trecut sumbru.

Artistele și artiștii au negociat cu conducerea de atunci a IPROCHIM o chirie pe care și-o puteau permite și au renovat cele două etaje din temelii, de la podeaua încăperilor la băile nefuncționale, coridoare, ferestre și acoperișul prin care ploua.

“Am făcut totul cu mâinile noastre, de la scos linoleumul mucegăit, la curățat faianța, dat jos tavanele false distruse. Singurele lucruri pe care nu le-am făcut noi personal, pentru că nu suntem specialiști, au fost instalațiile de gaze și de curent.”, povestesc artiștii.

Cu propriile economii și cu câteva sponsorizări private, aceștia au reușit să instaleze o centrală și calorifere, menite să rezolve problema frigului. Unele avarii ale instalației de gaze, ca și cea din ziua vizitei mele reamintesc, însă, de frigul care îi bântuie și azi pe foștii angajați ai IPROCHIM.

După reamenajarea spațiilor și instalarea propriu-zisă în ateliere, creativii de la Malmaison au început să organizeze evenimente Open Doors, la care au primit vizita a câteva mii de oameni, de toate vârstele.

Liliana Basarab: „Avem două ediții Open Doors pe an, toate alierele sunt deschise și, spre surprinderea noastră, avem un tip diferit de public, pe care nu îl vedem la vernisaje, un public foarte deschis să adreseze întrebări artiștilor.”

Virginia Toma: „Oamenii nu prea au acces la spațiile de lucru ale artiștilor, ei nu sunt în imediata vecinătate a artei contemporane, iar noi îi primim în intimitatea noastră, le vorbim despre lucrările și proiectele noastre, le arătăm ce înseamnă munca unui artist. Credem că asta e foarte important în educarea publicului și lărgirea audienței.”

Edi Constantin: „E important și pentru noi că vin, e important că ne pun întrebări, ne scot din bula în care eram obișnuiți.”

Virginia Toma: „Oamenii au văzut că artiștii nu sunt acei boemi care lucrează când au ei chef, ci depun o muncă susținută, constantă. Toți din clădire suntem artiști activi, cu expoziții.”

Pe peretele din spatele artiștilor cu care stau de vorbă este expus un fragment dintr-un proiect impresionant demarat de Edi Constantin.

Odată cu mutarea la Malmaison, acesta a început să ștampileze pe hârtie albă caii morți în Primul Război Mondial și să contureze prin sute de mii de cai hărțile marilor bătălii date atunci. Proiectul se numește „8 Million”.

“Au murit 8 milioane de cai și încerc să pun pe planșă 8 milioane de cai. Acum am ajuns la 2 milioane. Eu de aia am luat atelierul, am zis că pentru lucrarea asta nu aveam nicăieri un perete așa de mare. Mi-am făcut un calcul și am zis că am nevoie cam de 5 ani ca să o termin. Până acum am 4 (planșe), intră cam 500.000 de cai pe perete.

Sunt oameni care au revenit de la o ediție la alta special pentru a vedea cum a evoluat lucrarea, mă întreabă în ce stadiu sunt. E un băiețel care a venit și a stat câteva ore pe canapea, la mine în atelier, era curios și îmi tot punea întrebări. La următoarea ediție Open Doors s-a întors și mi-a făcut cadou un căluț imprimat la imprimantă 3D.”, povestește Edi Constantin.

Căluțul roșu imprimat 3D stă acum pe perete, în atelierul său, alături de fotografiile celorlalte fragmente cu cai. Este doar un exemplu de liant creat între lumea artei contemporane românești și noile generații, care au pășit la Malmaison datorită oamenilor care s-au stabilit aici.

Comunitatea de la Atelierele Malmaison s-a creat organic, fără să existe un proiect în acest sens. Azi, 46 de artiste și artiști lucrează în 39 de ateliere și 11 spații de proiecte și galerii de artă, întinse pe 3000 de mp.

Dan Vezentan: „Pentru București, această comunitate artistică e o premieră.”

Virginia Toma: „Mulți dintre noi, când am venit aici, nici nu ne cunoșteam. Cabinet 44, un spațiu de proiecte independent, a luat naștere prin decizia a 4 artiști care nu se cunoșteau. Aici au primit sprijin studenții de la master, le-am oferit spațiu să expună.

Faptul că funcționăm ca o comunitate face posibilă organizarea unor evenimente ample și se nasc colaborări în mod organic.”

Doi ani la rând au organizat ateliere de artă pentru copii, finanțate de Primăria Sectorului 6. În paralel, au pus bazele unei mici biblioteci de artă contemporană, deschisă studenților la arte și oricui este interesat.

La sfârșitul anului 2023, când primul contract de închiriere, de la etajul 1, se apropia de expirare, chirașii de acolo au fost anunțați de IPROCHIM că termenii șederii lor acolo se vor schimba radical. Prețul chiriei ar urma să crească cu aproximativ 40% și, cel mai grav, că nu vor mai semna contracte pe 3 ani, ca până acum, ci pe un termen foarte scurt, de câteva luni, ceea ce înseamnă instabilitate și imposibilitatea de a construi proiecte pe termen lung.

Mai mult decât atât, dacă negocierea nu va reveni la termeni mai prietenoși, artiștii de la etajul 1 ar pierde toată investiția făcută la Malmaison, comunitatea ar fi divizată, iar ei s-ar vedea din nou în situația de a o lua de la zero, în căutarea unor noi spații de lucru.

Liliana Basarab: „Noi nu ne-am putut permite decât spații dezafectate, pe care le-am luat, le-am curățat. Pentru noi nu există alte variante. Mai sunt atelierele Uniunii Artiștilor Plastici, dar sunt puține…”

Dan Vezentan: „Și oricum acelea se eliberează doar dacă iese cineva din ele cu picioarele înainte…

Plus că avem nevoie de niște spații de lucru în care să poți să faci zgomot, cu intrări mai largi, înălțime, ferestre mai mari, ca să ai lumină. Noi nu putem să închiriem un apartament.”

Virginia Toma: „Aceste întreruperi constante, instabilitatea spațiului, efectiv îți dezechilibrează procesul de lucru. Nu poți să te muți de la an la an, ai nevoie de stabilitate ca să îți poți face munca de artist. Eu am expoziție în martie. Acum munca mea e blocată și nici nu știu ce urmează.”

Edi Constantin: „Înainte am fost pe Strada Gazelei, în spate la Coșbuc. Dezvoltasem inclusiv o grădină, o oranjerie, noi artiștii, aveam grijă de plante. Apoi proprietara a zis că uite ce bine e aici, a crescut prețul. Și în clădirea aia cădea tavanul, noi am muncit 6-7 luni ca să îl punem în siguranță.”

Liliana Basarab: „Ei se folosesc de investițiile noastre și apoi spațiul devine foarte important din punct de vedere financiar.”

Edi Constantin: „Aici etajul 2, din ce am înțeles, din anii 90 nu a mai fost folosit. Acum, brusc, a devenit interesant.”

Liliana Basarab: “Noi nu cerem să ne vină ceva gratis, noi vrem condiții decente și stabilitate pe termen lung. Mutarea înseamnă timp să strângi, să renovezi, apoi ai din ce în ce mai puțin timp pentru lucrul tău.”

Situația în care se află acum cei stabiliți la Malmaison pare un scenariu care se repetă la nesfârșit. Artiștii povestesc că din motive similare au fost nevoiți să se mute ani la rând.

Virginia Toma: „Cei mai mulți artiști au venit aici din situații în care aveau atelierul în foste fabrici care au fost demolate, cum am avut eu la fosta Fabrică Republica. A fost demolată, iar spațiul ocupat de un dezvoltator imobiliar.”

Dan Vezentan: „Eu cu încă 4 colegi venim de la Popa Nan, unde a fost fabrica Mătasea Populară. Am stat acolo 7 ani, am fost nevoiți să ne mutăm. S-a demolat și s-a construit un supermarket, pe care l-am și pictat.”

“De 20 de ani trec prin asta. Cam asta se întâmplă. Stai 2-3 ani, se cumpără fabrica, se dărâmă, se construiesc rezidențiale, pleci mai departe, se dărâmă și următoarea și tot așa.”

Dan Vezentan, artist vizual

Ramon Sadîc: “Nu e problemă, fără cultură poate să funcționeze societatea…”

Liliana Basarab: “Noi aducem plus valoare societății, am demonstrat prin evenimentele Open Doors, prin atelierele cu copiii, prin tot ce facem individual. Vrem doar să fim lăsați să continuăm.”

Virginia Toma: “Din punctul ăsta, nu mai putem fără sprijin instituțional. Ce a depins de noi, am făcut.”

Daniela Palimariu: “Viața culturală a orașului are nevoie de câteva repere fixe, unul dintre acestea fiind spațiul. Noi oricum simțim și ne asumăm starea de instabilitate cu care lucrăm în viața de zi cu zi, nu mai avem nevoie ca și spațiul să se adauge la această instabilitate.

Iar legat de ce spunea Ramon, că lumea merge și fără cultură, merge până la un punct.”

Liliana Basarab: “Când am fost în izolare, am avut nevoie de filme, de muzică…”

Daniela Palimariu: “Exact. Și, din păcate, uneori simțim că în continuare trebuie să demonstrăm nevoia societății de activitatea noastră. Am vrea să nu mai fie nevoie să explicăm de ce este importantă cultura, de ce suntem niște actori activi în viața orașului.”

Liliana Basarab: “Spunem aceeași poezie.”

În timpul pe care ar trebui să îl dedice muncii lor, artiștii citesc acum acte legislative, se consultă cu specialiști, scriu mailuri către autorități, în încercarea de a readuce stabilitate în locul pe care l-au ocupat acum trei ani.

În atelierul lui Ramon Sadîc, de la etajul 1, printre pensule și pânze pictate, remarc un caiet de desen deschis. Pe pagina rămasă la vedere sunt notate „Petiție cu cerere în audiență”, „audiență la ministru” sau „Legea 350”.

Notițele sale, scrise în grabă, după o discuție telefonică, ar putea fi în sine o lucrare de artă care vorbește despre condiția artistului din România și lupta acestuia pentru normalitate.

După întâlnirea noastră, artistele Virginia Toma și Daniela Palimariu se grăbesc să plece la Ministerul Culturii, unde spun din nou “poezia” pe care au obosit să o tot recite. Și obțin din partea ministrului Raluca Turcan promisiunea vagă că va încerca să găsească o soluție.

Și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, s-a arătat interesat să găsească o rezolvare pentru acest caz.

După câteva ore petrecute la Malmaison, îi las pe artiști să se întoarcă la treabă și pornesc spre haosul orașului. În curte, mirosul brazilor înzăpeziți îmblânzește frigul și te îndeamnă la un moment de liniște.

În definitiv, comunitatea artistică de la Atelierele Malmaison provoacă întâlniri cu sinele în mijlocul unei așezări urbane sufocate de mașini și claxoane, sirene de ambulanțe, blocuri, mall-uri, supermarketuri, bănci, farmacii și săli de păcănele.

Ne facilitează accesul la o istorie necenzurată și umanizează un oraș european înrădăcinat încă în metehnele inumane ale dictaturii căzute acum 34 de ani.

“De ce avem nevoie de asta” este o poezie pe care și noi, la Cultura la dubă, o vom spune la nesfârșit.

The post Atelierele Malmaison. Încă o luptă pentru supraviețuire. appeared first on Cultura la dubă.

10 martie este data limită până la care creativii locali încă se mai pot înscrie în concursul lansat de IQOS și Romanian Design Week, în urma căruia se va desemna proiectul câștigător pentru instalația imersivă pe care o vor construi în spațiul central al festivalului de anul acesta.

În cadrul concursului se vor acorda trei premii, astfel: un premiu în valoare de 5.000 euro pentru proiectul câștigător și realizarea acestuia în cadrul Romanian Design Week 2023, în limita bugetului de producție de 40.000 euro și două premii în valoare de câte 3.000, respectiv 2.000 euro pentru cele două proiecte finaliste, care vor ocupa locurile II și III în urma votului comunității.

Concursul se adresează tuturor reprezentanților industriilor creative locale, fie ei designeri, arhitecți, scenografi sau artiști vizuali, cu vârsta de 25 de ani împlinită la înscrierea în concurs. Mai multe informații despre înscriere și regulament sunt disponibile pe www.partedinarte.ro.

Adaptarea la tema și specificul evenimentului este una dintre condițiile obligatorii, cu atât mai mult cu cât trăim în epoca experiențelor. Publicul are nevoie să se simtă integrat complet, să primească experiențe care să-i stimuleze spiritul, să-i dea sentimentul că face ceva ieșit din comun. De altfel, acesta este tocmai contextul în care au fost create expozițiile imersive.

Să mergi la muzeu să vezi tablourile lui Van Gogh nu mai este suficient, trebuie să le experimentăm, să ne scufundăm la propriu în pictură și în istoria ei, să o simțim. În fond, asta ar trebui să însemne arta imersivă: o experiență interactivă care poate aduce o dimensiune cu totul nouă modului în care o piesă sau o instalație este apreciată.

Expozițiile imersive oferă nu doar posibilitatea unei experiențe diferite, ci și o șansă mai mare să-i apropie de artă pe oamenii obișnuiți, care în mod normal nu ar lua în calcul o vizită la muzeu pe lista de activități dintr-o sâmbătă obișnuită. Pentru că arta imersivă este mai apropiată de înțelegerea publicului larg, iar pentru cei mai tineri poate fi locul perfect pentru o poză pentru Instagram sau selfie-ul ideal. Vizitatorul este cufundat în culori și poate vedea cum opera de artă prinde viață pe ecrane. Tot ce trebuie să faci este să te lași captivat și să devii, la rândul tău, parte din experiență.

Pentru pasionații de astfel de experiențe, pe lângă instalația temporară propusă de Romania Design Week și IQOS, Europa oferă câteva alternative de expoziții permanente:

Fabrique des Lumières din Amsterdam

Situată în fosta fabrică de gaz Westergasfabriek, Fabrique des Lumières este cea mai recentă locație de la Culturespaces. Centrele lor de artă digitală „des Lumières” din Paris, Bordeaux, Dubai, Seul și New York prezintă pânze psihedelice ale unor artiști precum Gustav Klimt și Hundertwasser, proiectate din podea până la tavan și însoțite de muzică.

MAD, Madrid Artes Digitales

La începutul anului 2022, Madrid a deschis un centru dedicat experiențelor imersive: MAD, Madrid Artes Digitales. Pentru prima sa expoziție, locul prezintă lumea lui Gustav Klimt și ne invită în Viena începutului de secol al XX-lea.

L’Atelier des Lumières din Paris

De când s-a deschis la Paris în 2018, L’Atelier des Lumières a cufundat, la propriu, mii de vizitatori, în lucrările digitale ale unor mari pictori precum Van Gogh, Monet și Dalí. Până pe 2 ianuarie 2023, a primit soarele provensal și dezvăluie culorile operelor lui Paul Cézanne.

Carrières des Lumières din Les Baux-de-Provence

E unul dintre pionierii muzeelor ​​imersive. Preluate de firma Culturespaces din 2012, carierele subterane ale satului Les Baux-de-Provence prezintă în fiecare an spectacole de sunet și lumini bazate pe nume mari ale artei.

Les Bassins des Lumières din Bordeaux

Baza submarină spectaculoasă din Bordeaux – un vestigiu al celui de-al Doilea Război Mondial – găzduiește cel mai mare centru de artă digitală din lume (13.000 m²). După Klimt, Monet și Chagall, pictorul spaniol Sorolla și decorurile Veneției, „La Serenissima,” se reflectă în apa celor patru piscine uriașe.

***

Despre IQOS

Pentru al patrulea an consecutiv, IQOS este partener al Romanian Design Week și susține industriile creative din Romania. Tema acestei ediții a festivalului scoate în evidență strategia și viziunea pe termen lung a brandului IQOS, „a celebration of togetherness”.

Parte din misiunea brandului este și susținerea acordată comunităților creative și inovația în construirea unui viitor în care evoluția tehnologică, incluziunea și respectul pentru ceilalți sunt esențiale pentru a genera progres și a construi o societate mai deschisă.

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 25 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al proiectelor Romanian Design Week, DIPLOMA Show, Gala Societății Civile, Internetics și inițiator al programelor ASAP România, Cartierul Creativ și Combinat.

Material susținut de IQOS.

 IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependență. IQOS este destinat adulților care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.

The post Romanian Design Week și IQOS caută spirite creative și susțin producția instalației câștigătoare dezvoltată de artiști români (P) appeared first on Cultura la dubă.

Cu un buget total de 6 milioane de lei, programul de finanțare European Echoes este platforma de cooperare și schimb internațional a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Programul finanțează proiectele care pun în valoare resursele culturale ale Timișoarei pe scena europeană, precum și a celor care facilitează prezența în Timișoara a operatorilor culturali, artiștilor și produselor culturale din restul Europei.

Inside Timișoara 2023 este un mecanism de finanțare ce are menirea de a consolida conținutul Programului cultural reactualizat și de a-i asigura coerența strategică și artistică. Programul încurajează propuneri de proiecte care duc mai departe componente cheie active, cât și proiecte care adresează tematici și conținuturi culturale dezvoltate în diversele etape ale Programului Cultural (în perioada 2016-2021), cu potențial de continuitate și creștere. Programul de finanțare Inside Timișoara 2023 are un buget total de 5.5 milioane de lei.

Programul de finanțare Grow Timișoara 2023 are cel mai consistent buget al acestei sesiuni de selecție, 12.5 milioane de lei. Acesta va merge înspre finanțarea de noi proiecte care includ și dezvoltă conceptul dosarului de candidatură al Timișoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Prin acest program se finanțează proiecte culturale care pun în valoare diversitatea multietnică și multiculturală locală în context european, dezvoltă categorii de public noi, activează rolul educativ al culturii și amplifică teme relevante la nivel european.

Informații complete, documentația fiecărui program de finanțare din această sesiune de selecție și formularele de aplicație se găsesc pe site-ul Centrului de Proiecte, secțiunea Finanțări.

The post Timișoara 2023 lansează un nou apel de proiecte, în valoare de 4.8 milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.