Ma jos vă prezentăm recomandările noastre. Sunt filme premiate la festivaluri internaționale, unele dintre ele reprezintă debutul unor regizori, iar altele sunt revenirile unor cineaști români deja consacrați. În orice caz, dacă ținem cont de bucuria pe care o avem atunci când un film românesc câștigă un trofeu important, un bilet la cinematograf e un preț mic pe care îl plătim pentru a sprijini cinematografia autohtonă.

Câmp de maci – regia Eugen Jebeleanu, disponibil în rețeaua Cinemacity

Sinopsis: Realizat după un scenariu de Ioana Moraru, filmul prezintă o zi din viața lui Cristi (Conrad Mericoffer), un tânăr jandarm din București. În timpul unei vizite scurte a lui Hadi (Radouan Leflahi), bărbatul cu care are o relație la distanță, Cristi și colegii lui participă la o intervenție într-un cinematograf din centru, unde o serie de protestatari sabotează proiecția unui film LGBTQ+. În mijlocul scandalului din cinema, o relație pasageră din trecut cu un alt bărbat revine în prezent, amenințându-i stabilitatea profesională și personală.

Filmul a cîștigat premiul pentru cea mai bună regie și premiul publicului la TIFF anul acesta.

Malmkrog – regia Cristi Puiu, disponibil în cinematografe din 1 octombrie

Sinopsis: E sfârșit de decembrie, iar la conacul familiei Apafi câțiva aristocrați s-au întâlnit pentru a petrece Crăciunul împreună.

E sfârșit de decembrie, și un demon neștiut pare a fi pus stăpânire pe lume.

Filmul lui Cristi Puiu a avut parte de numeroase proiecții speciale și selecții la festivaluri de film, astfel că această lansare oficială în cinematografe nu reprezintă ceva inedit pentru cei care și-au dorit să îl vadă – au avut ocazia. În schimb, publicul larg va avea ocazia, începând cu 1 octombrie, să vadă Malmkrog. 

P.S.: Pentru curioși, Malmkrog este numele în germană al localității din film, Mălâncrav, din județul Sibiu.

Otto Barbarul – regia Ruxandra Ghițescu, Disponibil la Happy Cinema

Sinopsis: Otto Barbarul ne face cunoștință cu un adolescent punk, în vârstă de 17 ani, ce se confruntă cu pierderea iubitei sale. Acesta devine captiv într-un cerc vicios creat de părinți, bunicul său bătrân, mama iubitei sale și ancheta derulată de serviciile sociale. Pentru a supraviețui, Otto trebuie să-și înfrunte sentimentele și vinovăția.

FIlmul este câștigătorul Premiului Zilelelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, la TIFF 2021.

Casa cu păpuși, regia Tudor Platon, disponibil la Happy Cinema și Cinema Elvire Popesco

Sinopsis: Documentarul Casa cu Păpuși este o incursiune într-un univers special: vacanța anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de bărbați și de lumea dezlănțuită, Cica, Nana și prietenele lor se izolează voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viață cu amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a întreține iluzia că pentru ele timpul nu a trecut și că sunt aceleași fete tinere, frumoase și îndrăgostite din urmă cu 50 de ani.

Retrospectiva Anonimul – 28 septembrie – 3 octombrie – Arcub și Cinema Elvire Popesco

În cadrul acestei retrospective, aveți ocazia de a vedea câteva filme românești, dar nu numai:

Neidentificat – regia Bogdan George Apetri, câștigătorul Trofeului ANONIMUL

Sinopsis: În timp ce traversează o perioadă dificilă în viața personală, polițistul Florin Iespas (Bogdan Farcaș) devine obsedat de un posibil caz de incendiere, rămas nerezolvat, în urma căruia au rezultat două victime. Convins că Bănel (Dragoș Dumitru), un tânăr de etnie rromă, este implicat în tragedie, încearcă să construiască un caz împotriva lui, jucându-se deloc discret cu limita dintre etica profesională și abuzul de putere. Lucrurile iau însă o turnură neașteptată, atunci când mai multe detalii din viața lui Florin ies la iveală.

Scurtmetrajele din competiția românească, inclusiv DATORIA, comedia regizată de Andrei Redinciuc care a primit premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj românesc

Întregalde – regia Radu Muntean

Sinopsis: Trei prieteni se află într-o excursie umanitară de sfârșit de an.

Călătorind într-un jeep pe drumurile de munte neasfaltate ale satului Întregalde, întâlnesc un bătrân singur pe care încearcă să-l ajute să ajungă la gaterul unde pretinde că lucrează.

Când mașina lor rămâne blocată într-un șanț în pădure, gaterul se dovedește a fi abandonat și sunt nevoiți să petreacă noaptea împreună cu bătrânul senil, ideile lor despre empatie și generozitate încep să fie puse la îndoială.

Sperăm ca din ce în ce mai mulți ochi să se îndrepte înspre cinematografia românească, chiar și atunci când nu câștigă vreun premiu la un festival internațional.

The post Filme românești de văzut în cinematografe săptămâna aceasta appeared first on Cultura la dubă.

Festivalul Internațional de Film Independent Anonimul s-a născut în anul 2004, în micuțul sat cu nisip fin, Sfântu Gheorghe din Delta Dunării. Evenimentul a apărut odată cu un complex turistic care avea să schimbe mersul lucrurilor în zonă, fiind locul unde an de an sunt cazați invitați de seamă ai festivalului, denumit de restul turiștilor “la bogați”.

Printre celebritățile care au participat la Anonimul se numără regizorii Peter Greenaway, Ken Loach, Cristian Mungiu sau Park Chan-Wook.

Complexul a permis organizarea unor evenimente în aer liber, dar și în interior, fiind dotat cu un cinematograf cu două săli de proiecție.

Descoperit de-a lungul anilor din vorbă în vorbă, fiind destul de puțin mediatizat la vremea respectivă, festivalul a crescut numărul turiștilor.

Practic, pretextul de a vedea filme sub cerul înstelat a adus oamenii într-o zonă de o sălbăticie minunată, unică în România, cu o plajă largă la Marea Neagră și acces pe cele mai frumoase canale din Deltă.

Iar localnicii au fost nevoiți să se adapteze cererii mari de cazare, de mâncare, devenind astfel parte importantă din farmecul locului și al festivalului.

Așa am descoperit-o și pe doamna Laura, în urmă cu aproximativ 7 ani.

Casa sa este situată la doar câțiva pași de campingul în care are loc festivalul Anonimul și dacă ajungeți să mâncați o singură dată la ea, cel mai probabil veți reveni de câte ori veți avea ocazia.

Fiindcă dincolo de peștele delicios și proaspăt pe care îl gătește, doamna Laura este o gazdă care înțelege să facă o formă umană de turism și primește străinii la masă ca și cum ar fi parte din familia sa.

De altfel, întreaga familie Efimov s-a adaptat vremurilor și cerințelor. Bărbatul familiei, Nea Nicu, merge zilnic la pescuit și aduce peștele proaspăt pe care îl gătește soția sa. Băiatul cel mare, Mirel, mai merge și el la pescuit, dar cel mai des se ocupă cu plimbatul turiștilor cu barca, în Deltă. Iar Cosmin, băiatul mai mic, o ajută pe mama sa cu servitul la mese.

Este un tip de afacere de familie făcută cu drag și cu rațiunea că doar așa viața în restul anului va fi mai ușoară. Un model pe care l-am mai văzut în Grecia, la tavernele de familie.

Iar în unele seri, când treaba este gata, localnicii merg și ei în camping, la filme.

Am vrut să spunem această poveste cu încrederea că ea poate fi un exemplu de urmat și în alte localități din România. După Anonimul, turiștii au început să meargă la Sfântul din primăvară până în toamnă, iar localnicii au acum șansa unui trai mai bun.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu doamna Laura, la finalul ediției de anul acesta a Anonimul.

Cum vă simțiți după o săptămână de Anonimul?

Puțin obosită.

Doar puțin? din afară pare că munciți foarte mult.

Muncesc de când a început sezonul. Deci…antrenamentul.

Cam când începe sezonul?

Depinde. Anul ăsta a început târziu – Corona. Dar, de obicei, din primăvară.

Sunt curioasă cum s-a schimbat zona de când există festivalul. Știu că se făcea turism și înainte, dar înțeleg că după Anonimul a devenit mult mai cunoscut locul.

Da. Până să vină cei de la Green Village să construiască aici se făcea altfel de turism. Era un turism mai rudimentar. După ce au venit ei, s-au schimbat regulile. Se face turism la alt nivel.

Toată lumea caută condiții, nu mai e cum a fost înainte, când veneau oamenii nu conta ce condiții le oferi, nu conta nimic, veneau doar să se relaxeze.

Începând cam din mai începe forfota aia interioară, că vrei să vii la Anonimul, la Laura. Vin aici de 15 ani.

Tavi, turist din Mangalia

Cu gătitul pentru turiști când ați început?

Eh, sunt ceva ani. Cam 20 de ani. Festivalul e la a 17-a ediție.

“Foarte mulți care au venit, habar nu aveam că sunt actori sau sunt cunoscuți. Veneau pur și simplu, stăteau la masă. Și mie îmi place așa: pe stradă ești cine ești. Când vii în curte, te dezbraci de cine ești, ne purtăm ca oamenii normali.”

Laura Efimov

Și de unde ați învățat să faceți mâncare așa de bună?

Nu pot să spun că am învățat de undeva anume. Am furat, am întrebat. Înainte erau bătrânele satului, care găteau la nunți, la pomeni, iar eu mă învăteam în jurul lor și le puneam întrebări.

Și, punându-le întrebări, am reținut ce am vrut eu și le-am aplicat în bucătărie. Deci totul a pornit cu sfaturile bătrânelor din zonă.

Care e felul de mâncare preferat al turiștilor?

Nu pot să spun că e un fel anume. (zâmbește) E storceagul, dar să știi că sunt persoane cărora le place storceacul, iar altora le place ciorba roșie sau borșul de pește. Dar borșul de pește e mult mai complicat de făcut. Adică borșul îl faci când oamenii știu să îl mănânce.

Fiindcă zeama se mănâncă separat de pește…

Da, separat. Și multă lume nu știe, nu înțelege. Ce se întâmplă…borșul de pește a devenit un preparat comercial la restaurante, la pensiuni. Adică e zeama cu peștele, nu se mai respectă tradiția și nimeni nu a mai stat să le explice turiștilor că borșul de pește se servește așa.

Adică e mult mai simplu să le pună o bucată de pește în zeamă și să le-o pună în față.

“Eu văd turismul așa – turistul care vine la tine să se integreze în locul ăsta, cu curtea, cu noi, să se simtă ca acasă, nu ca la hotel, nu ca la pensiune. Să se simtă omul în largul lui, să nu se simtă stânjenit.”

Laura Efimov

Și ați început gătind pentru turiști, apoi ați dezvoltat și cazarea?

Am început gătind împinsă de la spate de către cineva care venea la mine, din Sighișoara. Mi-a zis “băi, Laura, tu îți dai seama cum gătești? dacă tot vin turiști aici, de ce nu te apuci să faci ceva?”

La început a fost chestia aia stângace, nu aveam bucătărie, nu aveam nimic. Și spunea întotdeauna: “măi, Laura, de la atâtica, ai să ajungi atâta”.

Deci totul a fost stângaci la început. Ei spuneau “mamă, ce bun!” eu ziceam “eh, ce să zică, spun de complezență”.

Dar de acolo, cartea de vizită și toată publicitatea au pornit din gură în gură. Și așa toată lumea mă căuta “am venit că a spus nu știu cine”.

Și așa am pornit, de acolo.

Dar pe lângă mâncarea bună, care este atitudinea corectă față de turiști, ca să se simtă bine? cum ar trebui să se poarte localnicii cu ei?

Să îi faci să se simtă ca acasă.

În momentul în care îți intră în curte, foarte mulți nu înțeleg. Când îți vin în curte, cred că vin la pensiune, spun că ei plătesc și se așteaptă să primească nu știu ce servicii. Nu.

Eu văd turismul așa – turistul care vine la tine să se integreze în locul ăsta, cu curtea, cu noi, să se simtă ca acasă, nu ca la hotel, nu ca la pensiune. Să se simtă omul în largul lui, să nu se simtă stânjenit.

“Prima dată am venit pentru festival. Și de 12 ani revin. Vin pentru atmosferă, pentru faptul că mâncăm și ne cazăm la localnici, avem certitudinea că mâncăm pește proaspăt, avem parte de plimbări cu barca în locuri pe care le știu doar localnicii.

Cosmin, turist din București

După festival au început să vină și mai mulți turiști?

Da. Dar după atâția ani, multă lume a început să evite perioada festivalului, fiindcă e foarte aglomerat.

Înainte auzea lumea de festival și toată lumea se bulucea atunci.

Acum au văzut că în perioada festivalului e totul aglomerat, nu ai loc acolo, acolo. Lumea s-a împărțit, s-a triat. Acum există o constanță pe tot sezonul.

Nu mai e ca înainte, să nu fie în iunie și iulie, iar pe perioada festivalului să fie plin. Acum vin și în restul anului.

Asta e foarte bine pentru dumneavoastră, nu?

Bineînțeles. Că nu mai e doar o săptămână pe an. S-au împărțit și poți să spui că faci turism până la sfârșitul lunii septembrie. Din octombrie mai vin pescarii sau cei care sunt pasionați doar de natură.

Știu că v-au venit de-a lungul anilor și invitați de la festival aici, să mănânce. Puteți să ne ziceți niște nume de actori, regizori care au venit?

Hahaha. I-am uitat. Au fost domnul Șerban Pavlu, domnul Laurențiu Damian, Corina Șuteu, un regizor mexican (nr. Michel Franco, triplu premiat la Cannes).

Și Nicu zice că ar fi fost o chestie să fi făcut poze la toată lumea, să fi făcut un poster. Că foarte mulți care au venit, habar nu aveam că sunt actori sau sunt cunoscuți. Veneau pur și simplu, stăteau la masă. Și mie îmi place așa: pe stradă ești cine ești. Când vii în curte, te dezbraci de cine ești, ne purtăm ca oamenii normali.

Nu toată lumea e vedetă. Nu trebuie să vii vedetă la masă. La masă suntem toți oameni normali.

“Ca să vii în Deltă, trebuie să înțelegi Delta, să o respecți, să o iubești și să o iei ca atare. Să nu te aștepți că, venind în Deltă, ai să găsești nu știu ce 4 sau 5 stele.”

Laura Efimov

Am văzut că în unele seri, după ce terminați treaba, mergeți și dumneavoastră cu nea Nicu la festival.

Da, am fost în fiecare an.

Și, stați la filme?

Dacă e un film bun, da. Dacă nu, ca aseară… (zâmbește. nr. în seara respectivă fusese Malmkrog, în regia lui Cristi Puiu). Nu era un film de festival, sincer. E un film de privit într-un spațiu restrâns, unde trebuie să fii concentrat asupra filmului, ca să îi înțelegi esența. Așa dacă ai foarte mult zgomot pe fundal, nu reușești.

Dar de-a lungul anilor v-a rămas în minte un film pe care l-ați văzut?

Da. Am uitat cum se numea. A câștigat într-un an festivalul, era cu războiul din Irak, au rămas copiii orfani și adunau fiare vechi.

Cât de mult credeți că poate ajuta un festival de artă o zonă izolată ca aceasta, chiar dacă avea turism și înainte? Credeți că e un lucru bun să fie organizate festivaluri și în alte zone ale României, nu doar în marile orașe?

Bineînțeles. Poate atunci ar scăpa Delta de turiștii care cred că vin la Mamaia. Poate atunci vor veni doar turiști de calitate în Deltă.

Delta, acum sincer vorbind, Delta nu e pentru toată lumea. Ca să vii în Deltă, trebuie să înțelegi Delta, să o respecți, să o iubești și să o iei ca atare. Să nu te aștepți că, venind în Deltă, ai să găsești nu știu ce 4 sau 5 stele.

Și credeți că un festival de artă filtrează cumva publicul?

Da, atunci ar începe să vină și alt gen de turiști.

Cum ați împărțit treburile în familie, cum ați reușit să îi integrați și pe băieți, să facă treabă?

De voie și de nevoie.

Nicu e cu pescuitul, Mirel mai merge la pescuit, dar el mai mult cu plimbatul turiștilor cu barca, iar Cosmin cu servitul la mese. Cârâie, măcăie, că e tânăr, vrea și el noaptea distracție. Acum, le explic, când este nevoie, trebuie să muncim, fiindcă nimeni nu îți aruncă în curte. Trebuie să muncești ca să ai.

Și la noi, viața în Deltă nu poți să spui că este grea. Depinde cum ți-o faci. Ca să ți-o faci frumoasă, trebuie să și muncești.

Dar băieții nu au vrut să plece la București sau în alt oraș?

Cosmin a dat la Geologie, a făcut doi ani de facultate și apoi copilul meu a constatat că nu-i mai place. Eu i-am explicat. Eu nu văd facultatea un lucru esențial pentru viață, o văd în momentul în care ți-ai găsit un job, îți place meseria și atunci fă-ți facultatea pe domeniu.

Nu faci facultatea doar ca să bifezi că am o facultate.

Eu merg pe premisa că dacă ai la bază o meserie ești mult mai câștigat decât dacă ai la bază o facultate făcută doar ca să bifezi.

Dar, sincer, Cosmin nu e pentru locul ăsta făcut, el nu ar rămâne.

Ați dezvoltat casa de la an la an, ați extins-o. Cât vreți să vă extindeți?

Ajunge. Atât. Deja trebuie să refuz oamenii care vor la masă. Dacă am mai mult de atât, deja mă duc singură în cap.

The post Arta și puterea ei de a schimba comunități. Povestea doamnei Laura și a Festivalului Anonimul appeared first on Cultura la dubă.

După ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că începând cu 1 iunie vor fi permise evenimentele în aer liber cu un număr maxim permis de 500 de persoane și distanțare între scaune, câteva festivaluri importante au transmis publicului că sunt pe drumul cel bun și vor lua măsurile necesare pentru ca evenimentele să aibă loc.

TIFF 2020 ar fi trebuit să înceapă azi, dacă nu ar fi existat pandemia. Dar organizatorii au anunțat că vor adapta festivalul la noile reguli și că vor anunța în curând noua dată la care va avea loc.

Anonimul va păstra datele anunțate inițial și va avea loc la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, între 10 și 16 august 2020.

Iar Ideo Ideis, festivalul de teatru dedicat adolescenților, organizat la Alexandria, va avea loc între 5 și 9 august, însă cu un nou format, existând posibilitatea ca o caravană să meargă în orașele trupelor de teatru înscrise și să țină acolo atelierele de lucru.

Deocamdată niciun festival nu a anunțat care va fi exact noua formă de organizare. Este posibil ca până la datele respective organizatorii să beneficieze de noi măsuri de relaxare și să fie permis un număr de până la 1000 de oameni în public, dacă nu va exista până atunci un nou val de îmbplnăviri.

The post TIFF, Anonimul și Ideo Ideis – festivalurile care revin vara aceasta appeared first on Cultura la dubă.