Primarul general Ciprian Ciucu a prezentat azi, într-o postare publică pe facebook, câteva dintre motivele care au dus la decizia de a comasa cele 7 instituții cu activitate culturală și educațională și a promis că noua direcție va fi “mai importantă, mai vizibilă”, păstrând o parte dintre programele deja cunoscute, cum ar fi apelul de finanțare deschis de ARCUB către artiștii independenți.

Din informațiile transmise de primar reiese că 65 de posturi ocupate în prezent vor dispărea odată cu această comasare. “Din 267 de posturi (dintre care 206 ocupate) vor rămâne 155 de posturi (dintre care 141) ocupate.”

Procesul efectiv de reorganizare se va realiza în următoarele 60 de zile.

***

Iată mesajul transmis de Ciprian Ciucu:

“Șapte instituții, dintre care o parte înființate artificial, fragmentate, cu programe culturale cu impact mic, cu suprapuneri, cu șapte directori și șapte servicii suport (juridic, contabilitate, achiziții, administrativ. etc), care operau în afara atenției Consiliului General și a primarului au dus la un impact scăzut al proiectelor și programelor culturale care se manifestă prin:

• Lipsă de „flagship european” sau măcar regional. Niciuna dintre aceste instituții nu are un festival cultural sau brand cultural european. Evenimentele sunt bune “local”, dar nu atrag atenție internațională;

• Impact economic limitat. Astfel, aceste instituții nu generează turism cultural consistent, industrie creativă scalată, export cultural;

• Fragmentare. Au multe proiecte mici, de unde rezultă un impact dispersat. Nu există 2–3 proiecte „dominante” care să definească orașul nostru;

• Branding insuficient. Bucureștiul nu este perceput extern ca „oraș cultural”. ARCUB nu funcționează încă ca un „brand exportabil”, dar va fucționa, pentru că brandul “ARCUB” va merge mai departe.

Toate practicile și proiectele bune dezvoltate până acum vor merge mai departe. Nu vom pierde nimic valoros. De exemplu, “Teatreli”, proiectul “Lumina”, finanțările adresate lumii culturale, experiența Școlii de Arte, vor merge mai departe. Și nu doar acestea! Am punctat câteva.

Dar! Vom crea spațiu, inclusiv financiar, pentru proiecte și inițiative noi.

Acum, câteva lucruri, despre fiecare dintre aceste instituții în parte, concluziile le veți trage dumneavostră.

1. Centrul pentru Tineret. A fost o structură desprinsă din Proedus, înființată în timpul mandatului doamnei primar Firea. Nu intru în detalii de ce și ce a făcut în acest timp, sunt informații pe internet. Nu trebuie să fie despre vacanțe și dus tinerii la mare, ci despre programe educaționale. Avea zece posturi ocupate, nu avea impact. Legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi;

2. Școala de arte. A fost o instituție de educație non-formală în domeniul artelor. A avut rezultate bune, dar, în ultimul timp avea probleme de capacitate administrativă și de scalare a rezultatului. Programele educaționale vor merge mai departe, vor fi mai bine susținute financiar și vor fi derulate de “Serviciul Școala de Arte” din cadrul noii instituții. Avea 28 de posturi ocupate, legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi;

3. Proedus. Impactul său este experiențial, nu educațional. În activitatea sa nu am găsit indicatori clari de rezultat în termeni de competențe dezvoltate și progres măsurabil. Accentul pus a fost doar pe volum (câți participă) și nu pe calitate (ce rămâne). A operat cu costuri ridicate per beneficiar și avea o structură birocratică rigidă pentru o instituție de proiecte. Multe externalizări cu risc de eficiență scăzută și control limitat. Nu a fost integrat într-o viziune educațională coerentă;

4. Centrul Cultural EXPO ARTE. Desprins din ARCUB, pentru a fi detașat fostul director din ARCUB acolo și pentru a fi dus unul nou pe mandatul doamnei primar Firea. A preluat o parte din activitatea ARCUB. Are patru posturi ocupate, legea ne obligă să desființăm instituțiile sub 50 de posturi. Se întroarce în ARCUB;

5. Centrul Cultural Lumina. Este un proiect interesant de teatru experimental, cu potențial bun de creștere și extindere la nivel de proiect de „cartier cultural”. Va merge mai departe sub formă de proiect, nu se pierde nimic. Are cinci posturi ocupate, legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi;

6. CREART. Programele cu impact rămân. Teatreli rămâne. Acestă direcție va fi orientată pe evenimente mari, festivaluri culturale, care să ne pună pe harta regională în următorii ani. Dispar “târgurile afumătoare” cu mici, bere și fasole cu cârnați. Are 47 de posturi ocupate, legea ne obliga să desființăm instituțiile sub 50 de posturi.

7. ARCUB. Instituție de tradiție, brandul cel mai cunoscut. Finanțările pe care le acordă vor continua și valoarea lor va crește. Principalele programe vor merge mai departe. Noua instituția va fi creată pe “osatura” ARCUB. Brandul va fi salvat.

O parte dintre aceste instituții au contracte cu firme de leasing operațional, cu zeci de muncitori platiți în fiecare zi, fără să existe o coordonare și eficientizare bazată pe nevoi comune. Plus contracte cu diferite firme pentru monat și demonat căsuțe etc.

Din 267 de posturi (dintre care 206 ocupate) vor rămâne 155 de posturi (dintre care 141) ocupate.

Directorul instituției va fi desemnat prin concurs anunțat din timp! Vom avea o instituție puternică, importantă, cu capacitate administrativă.

Acestă instituție va fi bine susținută financiar, va avea impact! După finalizarea reoganizării va primi sarcina să dezvolte o strategie culturală și una de educație non-formală. Deoarece are o mai bună capacitate de a atrage expertiză și mediul cultural decât Direcția de Cultură din cadrul PMB.

Toate programele vor fi auditate! Pentru prima dată. Nu este vorba despre audit contabil, ci de auditare culturală, pentru a vedea ce ținem și a înțelege ceea ce ne lipsește.

Cui îi este teamă de auditare? Deoarece o bună parte din rezistență de aici a plecat. Instituții pe multi bani publici, neaudiate, neevaluate, care nici măcar nu răspundeau cerințelor de transparență venite dinspre Consiliul General.

Că se pierd anumite privilegii, este adevărat. Exista rețele și rețete , ca peste tot.

Da, sunt perfect conștient că acest proces i-a luat pe mulți prin surprindere și că l-am derulat cu rapiditate. O parte dintre criticile dumneavostră au fost justificate: nu am comunicat înainte ceea ce v-am comunicat acum. Doar că am prins o fereastră de oportunitate pentru a face ceea ce a fost corect de făcut. Sunt mulți oameni din zona culturală care mi-au trimis mesaje în privat care au apreciat demersul.

O astfel de instituție va fi mult mai importantă, mai vizibilă, mai în atenția publicului și a presei și a Consiliului General și am mea, decât șapte altele mărunte.

Judecați-mă peste doi ani. Acum, dați-mi voie să-mi pun viziunea în practică și să-mi duc mandatul. Dacă nu veți fi mulțumiți, mă veți sancționa la vot. Nu am venit primar să nu fac nimic, doar să șurubăresc pe ici, pe colo.”

Vă reamintin că ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte au fost desființate pe 2 aprilie prin comasare, după cum Cultura la dubă a anunțat în premieră. Programele lor vor fi preluate de o structură unică – Direcție Generală Arte și Evenimente Urbane, sub conducerea unui director numit de primarul general în primă fază, urmând ca ulterior să fie organizat concurs.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ciprian Ciucu despre comasare: “Instituții pe mulți bani publici, neaudiate, neevaluate, care nici măcar nu răspundeau cerințelor de transparență” appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

Despre această comasare, Ciucu a vorbit pe larg într-un interviu acordat în urmă cu câteva zile pentru Cultura la dubă. Citiți interviul AICI.

The post BREAKING NEWS: ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Lumina, Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte au fost desființate appeared first on Cultura la dubă.

Sâmbătă dimineața, pe o vreme ploioasă, aproximativ 50 de oameni de teatru au participat, la ARCUB, la dezbaterea inițiată de primarul general Ciprian Ciucu pe tema concursurilor de management din teatrele bucureștene, pe care intenționează să le organizeze anul acesta, după o pauză de aproximativ 5 ani.

A fost pentru prima dată în istorie când un primar al capitalei a organizat o astfel de dezbatere, inițiativă apreciată la unison de către vorbitori, chiar dacă rezultatul a fost mai degrabă vag.

La eveniment au participat figuri importante precum regizorul Eugen Jebeleanu, Tudor Chirilă, regizoarea Leta Popescu, regizorul Andrei Grosu, directorul interimar al Teatrului Bulandra, Vlad Zamfirescu, vicepreședintele UNITER, Aura Corbeanu, precum și doi foști miniștri ai Culturii, Corina Șuteu și George Ivașcu.

Doar câțiva dintre cei prezenți au luat cuvântul, iar discuția s-a dus în mai multe direcții, de la nevoia unei legislații îmbunătățite privind instituțiile de cultură, la nevoia unei strategii culturale ori a rescrierii regulamentelor unora dintre teatre care, în timp, și-au schimbat misiunea artistică și socială.

Cu toții și-au exprimat dorința pentru organizarea unor concursuri corecte, transparente. Pentru asta e esențială numirea în comisii a unor oameni de specialitate integri, agreați de toată lumea – ceea ce pare mai degrabă o misiune imposibilă, ținând cont de subiectivitatea specifică domeniului și de scindările din interiorul breslei.

Fiindcă nu doar politicienii au probleme de credibilitate, ci chiar și lumea teatrului. Măcinată de bugete din ce în ce mai limitate, de propriile nesiguranțe sau divergențe de opinii, breasla teatrului românesc duce povara propriilor bătălii, unele pierdute, altele în desfășurare.

Nimeni nu a atins în această dezbatere subiectul momentului, la care primarul este în măsură și trebuie să ofere explicații – comasarea a 7 instituții cu profil cultural și educațional: ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte ar urma să fie desființate, iar unele dintre programele lor păstrate și gestionate de o structură unică.

Peste weekend a apărut o petiție publică semnată de mai mulți oameni de cultură, pentru a-i cere primarului să renunțe la comasări.

Într-un interviu exclusiv pentru Cultura la dubă, realizat la finalul dezbaterii, Ciprian Ciucu a vorbit pe larg despre argumentele sale privind comasarea, dar și despre alte probleme care vizează cultura urbană, de la consolidarea clădirilor cu risc seismic, la dezbaterea privind graffitiul.

Totoadată, Ciucu anunță în premieră intenția de a concesiona clădiri de patrimoniu mediului privat, în contextul în care recunoaște incapacitatea financiară a primăriei de a consolida pe măsura nevoilor orașului.

***

Ciprian Ciucu: “Sunt undeva la 30-40% din a înțelege complexitatea lumii teatrului.”

“Domnule primar, cu ce gânduri ați inițiat această întâlnire și cu ce gânduri plecați în urma ei?

Am început această întâlnire ca un proces normal de consultare și toate intervențiile pe care le-am auzit astăzi au fost cu adevărat revelatoare pentru mine. Sunt undeva, mă autoevolez acum, la 30-40% din a înțelege complexitatea lumii teatrului.

Chiar dacă nu am avansat foarte mult, avem aceste concluzii: vom face două grupuri de lucru pe care le vom instituționaliza prin decizia mea. Unul pentru a selecta membrii viitoarelor comisii, care la rândul lor îi vor evalua pe cei care vor concura pentru postul de manager de teatru.

Și al doilea pentru a scrie niște caiete de obiective clare, care să fie în concordanță cu misiunea teatrelor noastre.

Și, după ce vom trece de această etapă și vom avea și oamenii care să selecteze viitoarele comisii, putem să și anunțăm înscrierea pentru comisii. Pentru mine este un pas înainte.

Am aflat și foarte multe lucruri despre teatrul din București, despre lumea teatrului, despre nevoile teatrelor și despre consumul cultural. Deci de aici plecăm.

În ce măsură veți ține cont de anumite opinii care au adus în discuție nevoia unei strategii culturale, nevoia schimbării legislației, astfel încât, în mod normal, ar fi amânat, de fapt, procesul de organizare a concursurilor? Ce este, de fapt, prioritar dintre toate aceste nevoi?

Eu trebuie să mă asigur că vom avea un proces corect, dar totodată să nu dureze foarte mult și să nu mai avem finalitatea de a avea manageri la teatre.

Voi acționa politic, în concordanță cu ceea ce vor spune specialiștii, pentru a susține o legislație în cultură relevantă pentru ziua de astăzi.

Dar rămâne în continuare o prioritate pentru dumneavoastră să organizați concursurile? fiindcă interimatele și-au pierdut de mult timp legitimitatea, iar teatrele sunt conduse de oameni numiți de primar, fie că unii sunt agreați de breaslă, fie că nu.

Da. Se pare că sunt și rezultate bune ale interimatelor, așa cum au fost prezentate astăzi, dar nu este normal să ai trei ani, cinci ani, un provizorat pentru orice instituție, că este vorba despre o școală, un teatru, un club sportiv. Oricare altă instituție are nevoie de un management stabil și asumat.

Ați vorbit la un moment dat în această întâlnire și despre nevoia de a restructura Direcția de Cultură din cadrul primăriei și știu că de-a lungul timpului, în solicitări oficiale pe care le-am făcut, ca jurnalistă, am primit inclusiv explicația că nu se pot organiza concursuri, fiindcă nu există un director al Direcției de Cultură. Care e situația acum și ce intenționați să faceți pentru această direcție, pentru reformarea ei?

În acest moment toată primăria este într-un proces de restructurare. După ce vom finaliza procesul de restructurare al primăriei, atunci vom avea și concursuri pentru mai multe posturi de director, nu doar pentru directorul de cultură.

În ceea ce privește aceste concursuri din primărie, pot spune că eu am fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Așa cum este legea și cum este tradiția să se organizeze astfel de concursuri, ele nu țin foarte mult cont de specificitatea domeniului. Că dacă dai concurs la direcția de transporturi sau la direcția de cultură, omul trebuie să învețe cam aceeași bibliografie, ceea ce este stupid, în sensul să știe legislația muncii, să știe legislația codului administrativ, pentru că sunt funcționari publici.

Și atunci va trebui să vedem cât de mult putem pe fiecare zonă ca în concursuri să introducem cât mai puțin din codul administrativ sau din legislația muncii și cât mai mult din specificul direcției respective.

“Prefer să am o instituție mai mare, cu mai mulți oameni, cu o capacitate administrativă mai bună, din care să dăm la o parte ceea ce nu era eficient în termeni de impact și să avem programele deja consacrate, cerute de către cetățeni.”

Apropo de restructurare, deja ați anunțat intenția de a comasa 7 instituții de cultură. Puteți să ne spuneți ce stă la baza deciziilor, dacă ați făcut niște studii sau cu cine v-ați consultat? Cum primarul ia efectiv decizia de a uni o instituție cu alta?

În primul rând am avut o analiză și ne-am dat seama că programele noastre culturale nu au un impact suficient de mare raportat la resursele care sunt destinate. În momentul de față pot spune că cel puțin din sutele de milioane care merg la cultură, și vorbim despre sute de milioane, la instituțiile noastre merge cam cel puțin jumătate, dacă nu chiar o sumă cât de cât apropiată cu cât merge la teatre.

Adică la trei instituții merg foarte mulți bani, poate ar fi mai bine să meargă mai mult la teatre sau la alte instituții de cultură.

Și atunci, ceea ce mi-am propus prin această comasare, care aduce împreună șapte instituții în acest moment, este să respectăm legea, pentru că avem o lege. Aceste instituții sunt ca niște administrații. Ele nu au statutul de teatre, în sensul de instituții de cultură care au legislație specială.

În acest context am nevoie de o coerentizare și de un control al costurilor și, vă zic sincer acest lucru, pentru că toți acești mulți bani care se toacă pe diferite mici progrămele ale uneia sau ale alteia, sau pe diferite cursuri, ele trebuie să fie livrate pentru număr cât mai mare de cetățeni, la o calitate cât mai bună și cât mai bine organizată. De multe ori, fiind micuțe, nu se aude despre ele.

E nevoie de această restructurare impusă de reforma din administrație, dar și pentru că legea nu mai permite azi să ai instituții mai mici de 50 de oameni. De exemplu, dintre cele 7 pe care le comasăm, 5 nu mai aveau 50 de oameni. Deci, oricum, eram forțați legal să se întâmple acest lucru.

Prefer să am o instituție mai mare, cu mai mulți oameni, cu o capacitate administrativă mai bună, din care să dăm la o parte ceea ce nu era eficient în termeni de impact și să avem programele deja consacrate, care sunt cerute de către cetățeni. ARCUB are programele lui. Cel puțin 50-60% din ceea ce merge trebuie să rămână. Adică nu am venit să destructurăm totul. Păstrăm ceea ce este bun.

La fel are și CREART. iMapp (n.r. festival de videomapping organizat în Piața Constituției), de exemplu, este un program foarte cerut de către bucureșteni, el trebuie să continue.

La fel și programele celorlalte instituții, astfel încât ceea ce avem mai bun să păstrăm, să creștem impactul și cât mai mulți dintre bucureșteni să simtă.

Puteți să-mi spuneți, vă rog, de ce considerați că iMapp este un program important care ar trebui păstrat?

L-am dat ca exemplu. Știu că are notorietate. Dar evident că va urma o analiză de coerență pe care viitorul management al acestei instituții o va face și vom prioritiza împreună și în raport cu strategia a culturală a Bucureștiului, care acum nu există. Avem nevoie de ea.

Treaba mea prin această reorganizare este să avem cele mai bune proceduri cu cei mai buni oameni și cu o instituție care să aibă impact efectiv.

Vă întrebam despre iMapp pentru că, de exemplu, vorbeam cu niște artiști care au spectacole la Centrul Lumina și ei suferă pentru că urmează să fie desființat acest centru. Și se întreabă de ce un eveniment precum iMapp este mai important decât un centru artistic, unde se joacă spectacole pe tot parcursul anului?

Aici a fost o mare neînțelegere. Centrul Lumina are 5 angajați. Acei 5 angajați nu mai pot rămâne pe lege în formula actuală. Și am încă 5-6 astfel de instituții.

Am înțeles că este recunoscută valoarea programului de la Centrul Lumina, inclusiv de comunitatea artistică și de către public. Ideea este că nu o să mai fie un director. Pentru această instituție, acest director, dacă vrea să continue, poate să vină foarte bine și să se ocupe de același lucru în cadrul viitoarei structuri. Nu se va desființa ceea ce merge.

Dacă proiectul Lumina este valoros, el va continua.

Ca spațiu cultural finanțat de primărie, dar coordonat prin altă direcție. Asta să înțelegem?

Bun. Eu, ca primar, trebuie să mă uit la mai multe lucruri. Inclusiv la infrastructură. Foarte multe instituții ale primăriei funcționează pe spații închiriate, ceea ce nu este eficient. Prefer, decât să închiriem spații, să investim în niște spații sau să le dăm niște spații pe care deja le avem la Administrația Fondului Imobiliar, pe care să le amenajăm.

Orice serviciu public, inclusiv în cultură, trebuie să aibă și această condiție minimală – să fie suportabil bugetar. Și atunci, dacă sunt foarte, foarte multe disparate, nu mai sunt suportabile bugetar.

Pentru Lumina, de exemplu, am și discutat, să fie preluat fostul Cinema Lumina de către Administrația pentru Consolidări, să fie consolidat, pentru că acolo e o problemă de siguranță, în primul rând, după care programul să poată continua, nu neapărat ca o instituție, dar ca un program.

Cartografierea patrimoniului capitalei și concesionarea unor clădiri istorice mediului privat, pentru consolidarea lor

Urmează să intre în consolidare niște clădiri importante, cum ar fi Teatrul Bulandra de la Izvor, știu că e cuprins în PNRR. Ce se va întâmpla cu trupa de teatru care are activitate acolo, unde va juca pe perioada desfășurării lucrărilor?

Nu pot să vă răspund la această întrebare pentru că nu sunt pregătit și nu am soluția în acest moment. O să văd la ce s-au gândit colegii mei. Am venit doar de trei luni primar, deci nu pot să vă zic în acest moment, dar ce pot să vă zic este că o să mă preocup de subiectul acesta, să caut niște soluții.

De exemplu, un spațiu care va fi foarte generos și nu este acum pe harta mentală a nimănui, este fostul Cinema Favorit din sectorul 6, Drumul Taberei, care într-un an, doi, va fi gata.

Vorbim despre o sală cu capacitate foarte mare, care va putea găzdui nu una, poate chiar mai multe trupe de teatru, bine programate și bine cu un management foarte bun acolo.

Și ce trebuie să fac ca primar, obligatoriu, este să pun ca prioritate în programul de consolidare în special teatrele care, prin natura lor, atrag un număr foarte mare de oameni. Adică sunt pericol public. Vă dați seama, nu vorbim despr o clădire cu 2-3-5 oameni.

Despre blocul Patria puteți să ne oferiți un update? Și Nicușor Dan în mandatul său anunțase că va fi consolidat, știu că Cinema Patria fusese transferat la un moment dat la Primăria Sectorului 1, tot cu promisiunea că va fi consolidat blocul și modernizat cinematograful. Care este realitatea acum?

Are mai multe componente. Vă spun ce am reușit eu să aflu în această foarte scurtă perioadă. În acest moment suntem blocați în decizia proprietarilor de a se muta. Au fost prezentate niște costuri maximale. Nu înseamnă că aceste costuri vor rămâne. În sensul în care, în timpul licitațiilor, sunt niște indicatori tehnico-economici, cât costă să consolidezi și să renovezi blocul. Lor li se pare mare și mie mi se pare mare acest cost. Și atunci avem de făcut următoare lucruri. Plafonăm costul pe care ei îl pot suporta, deci să intre mai mult în partea primăriei, astfel încât să le garantăm că nu se ajungă la sumele de 80.000 de euro, cota lor parte, din consolidare și renovare, ci să fie niște costuri relativ suportabile, nu știu, 20.000-25.000 de euro.

Este o situație delicată pentru că odată cu consolidarea, ei rămân cu proprietatea, va crește destul de mult valoarea proprietăților și a imobilului. Și, de obicei, aceste costuri trebuie să fie recuperate de către primărie.

Deci va trebui să găsim acest cadru legal prin care să și plafonăm, dar cumva să avem și o întoarcere a investiției care să fie corectă pentru sistemul public, pentru banul public, pentru că vorbim despre proprietăți private. Și de aici a apărut blocajul.

Și mai este barul Melody din interior, de sub bloc, care trebuie să fie expropriate (n.r. proprietarul barului Melody este Adrian Mutu). Și am vorbit cu domnul primar Tuță să-l exproprieze. Nu se poate consolida fără Melody. Acum este o parte privată și va fi expropriată. Durează. Noi nu avem nici acum bugetul votat, deci va mai dura.

Un alt cinematograf istoric, Cinema București, de pe Bulevardul Elisabeta, foarte aproape de primărie, este scos la vânzare de aproximativ 2 ani pentru suma de 5 milioane de euro. Fiind monument istoric, Ministerul Culturii ar avea drept de preemțiune, dar presupun că și Primăria Capitalei ar putea face o ofertă. Există în planurile dumneavoastră vreun demers pentru astfel de exemple? Ar putea fi o soluție un parteneriat public-privat, astfel încât să salvați astfel de monumente istorice și să le redați comunității?

Este fezabil doar dacă îl vezi ca un caz singular. Dar dacă înmulțești cu 20 sau 25 de astfel de clădiri, nu mai este fezabil. Adică noi deja am prioritizat clădirile pe care le vom consolida și pentru care trebuie să avem bugete semnificative.

Dacă achiziționez o astfel de clădire cu 5 milioane de euro, care înseamnă 25 de milioane de lei, va trebui să mai bagi încă poate 50 de milioane de lei în ea. Multiplicarea este fabuloasă.

Dar noi nu ne oprim aici, vă zic cumva într-o oarecare premieră, au publicat și colegii mei pe Facebook, dar nu cred că s-a înțeles amploarea a ceea ce vrem să facem.

Am citit că vreți să faceți o cartografiere a patrimoniului capitalei.

Exact, vă pot da acum detalii. În primul rând, noi nu avem o bază unică cu clădirile din București, cu patrimoniul Bucureștiului. Avem ceva la AFI (n.r. Administrația Fondului Imobiliar). Sunt clădiri care au și nu au statut de patrimoniu.

AFI are și apartamente pe Bulevardul Iuliu Maniu, în blocuri comuniste, dar are și clădiri cu valoare istorică. Avem iarăși la Direcția de Patrimoniu altă bază de date. Avem date la primăriile de sector.

După ce vom avea acest inventar va trebui să dezvoltăm niște politici coerente. De exemplu, avem fostul Hotel Bristol, pe diagonală cu Universitatea din București. E o clădire foarte importantă.

Această clădire a fost văruită de către doamna Firea ca să nu mai arate ca și cum ar fi degradată. Dar ea nu este consolidată. Banii pe care primăria ar trebui să-i pună în consolidare se ridică iar la zeci de milioane, poate chiar sute de milioane de lei. Și atunci, ideea care este? Acolo a funcționat un hotel. Cine ar fi interesat sau ce funcție ar trebui să aibă această clădire?

O mai faci un centru cultural, un centru social, educațional, sau pentru că este într-o zonă foarte bună, o transformi dintr-un pasiv care îți consumă fonduri, într-un activ care îți produce taxe și impozite?

De exemplu, un lanț mare hotelier poate să ia această clădire, să o consolideze. Și când vor veni cu proiectul de consolidare, îl vor adapta special pentru hotel, vor fi bani privați puși acolo, încă o dată, repet, ultratransparent, ca să fie clar, să nu se înțeleagă că avem nu știu ce agendă ascunsă cu proprietatea Bucureștiului. Se va concesiona pe un număr de nu știu, 30-35 de ani, asta reiese din evaluarea proprietății, și în loc să se degradeze aceste tipuri de clădiri pe mai departe, vor fi reintroduse în circuitul economic și țesutul urban, per asamblu, va avea doar de câștigat.

Dar aceste tipuri de politici le putem creiona după ce vedem pe ce stăm. Pentru că sunt clădiri în București cu statut incert. Unele au litigii, dar măcar să știi care este statutul.

Vă garantez că sunt clădiri pe care statul nu știe dacă le are sau nu le are. Și treci pe lângă ele și te întrebi ce este aici.

De aceea am făcut un grup de lucru în nivelul primăriei. Și sper eu ca până la 15 iulie acest grup de lucru să ne producă baza de date, de la care noi vom clădi politici. E pentru prima dată când se face acest lucru, la inițiativa mea, după 35 de ani. Pentru că nu știm pe ce stăm. Și dumneavoastră ați  spus așa, domne, lăsați graffitiul, că sunt lucruri mai importante, cad clădirile pe noi. Absolut corect.

Dar ca să ajungem să rezolvăm, primul pas este această bază de date. Sunt sute de clădiri. Trebuie să avem o politică inclusiv economică sustenabilă.

Ca să consolidezi aceste clădiri te costă foarte, foarte, foarte mult. Ne împrumutăm deja de la Banca de Dezolvatare a Consiliului Europei pentru astfel de proiecte. Și atunci, obiectivul meu este să le reintroducem în circuitul economic cât mai repede. Adică mediul privat să contribuie.

Ciprian Ciucu: “Când vii și dai cu spray-ul la întâmplare, cu diferite culori, cu diferite forme, atunci ce faci? Le uniformizezi.”

Clădiri importante de patrimoniu sunt afectate grav zilnic de această practică a tagging-ului mai degrabă, ca să deosebim graffiti de tagging, în care cineva trece rapid cu un spray și dă cu el acolo, asta nu e o formă de protest. Asta e o formă de marcare a teritoriului, mi se pare chiar foarte primitivă.

Ce face Banksy înțeleg că este o formă de protest. Eu însumi vin dintr-o generație care a ieșit la proteste, am protestat și împotriva Guvernului și nu combat cultura protestului. Dar tu când ajungi să vandalizezi, că așa le numesc și nu mi-e frică de acest cuvânt, când treci repede și bagi un tag pe o clădire de patrimoniu și ai acest fenomen pe kilometri întregi de bulevarde principale…

Intervenția de curățare fiind practic imposibilă din motive legislative, dar și din motive financiare, vă dați seama cât de mult costă să vii cu un proiect pentru o fațadă doar ca să ștergi un graffiti – ai nevoie de proiect de arhitectură, de un anumit tip de intervenție pe un monument.

Mulți artiști stradali au reacționat la dezbaterea inițiată de dumneavoastră invocând teoria ferestrei sparte, în ideea că cele mai multe tagg-uri sunt date pe clădiri deja degradate. Adică mai rare sunt situațiile în care se dau peste fațade de patrimoniu îngrijite.

Este fals. Nu există în București ceva în zona centrală să nu fie de patrimoniu. Zona protejată asta înseamnă. Și de aceea noi nu putem interveni. Dacă o clădire este de patrimoniu în zona protejată, toată plinta stradală de 2-3 kilometri ia aceeași legislație. Tu când dai pe clădirea de lângă care, ok, poate nu are cea mai bună formă, tu afectezi întreaga infrastructură a zonei istorice.

Vorbim de artiști. Cei care au lucrat aceste clădiri de patrimoniu au fost la rândul lor artiști. Expresia lor artistică trebuie să fie respectată. Cei mai mulți oameni din zona culturală își doresc ca aceste manifestări artistice să rămână în identitatea noastră pe o perioadă partea cât mai lungă de timp. Sunt anumite clădiri care sunt efectiv reprezentative și ne este drag de ele și nu doar că nu le vrem dispărute de acolo, ci nu le vrem nici măcar afectate.

Și atunci când vii și dai cu spray-ul la întâmplare, cu diferite culori, cu diferite forme, atunci ce faci? Le uniformizezi. Tagging, tagging, tagging.

Cum va decide primăria ce trebuie șters și ce nu trebuie șters?

Statul trebuie să facă tot ce poate să își protejeze patrimoniul cultural și istoric. Din punctul meu de vedere, orice clădire din patrimoniu pe care se dă cu șpray trebuie protejată.

Primăria Capitalei, care are și ea cred, câteva urme de spray, este obiectiv de patrimoniu. Și multe alte clădiri au același statut. Ce vreau să spun este că acest fenomen, superficial de foarte multe ori, le omoară spiritul pe care artiștii vremurilor l-au pus în ele. Nu le mai vezi. Și n-am nimic cu ideea de a protesta. Și înțeleg și paradoxul de a protesta în mod organizat.

Dar dreptul de a protesta nu trebuie să fie superior dreptului unor artisti care s-au manifestat în trecut pentru a crea ceva. Este normal ca aceste clădiri de patrimoniu să fie protejate și pentru generațiile următoare.

Și ce faceți dacă veți investi mulți bani pentru curățare și vor veni din nou și vor da cu sprayul peste?

Pot să nu fac nimic, să continue să arate ca acum. Asta este opțiunea cea mai facilă pe care o abordau toți primarii de până acum, să nu faci nimic e cel mai lejer. Și când îmi vor reproșa oamenii care își doresc să vadă cădirile în forma lor reală, o să-i trimit la dreptul de a protesta al unor tineri, cărora nu am ce să le fac. E foarte facil.

Strict financiar vorbind, primăria va cheltui niște bani cu curățarea acestor fațade. Ce faceți dacă veți cheltui acei bani și vor veni și vor da altele peste? La cheltuirea banului public mă refer.

Vom relua procesul. În orașele civilizate, Viena, Paris, respectul pentru proprietate este mult mai mare. Politica este de a zădărnici eforturile. Adică dacă intervin în 24 de ore, cel care a făcut graffiti nu va mai reveni. Dar dacă constant ai același comportament, care îți consumă niște resurse, poți să-l pui la vandalism, din punctul meu de vedere.

Sunt singurul primar care a organizat un festival de graffiti în București ever. Primul și singurul din istoria Bucureștiului. Am încurajat această cultură a protestului și am oferit un spațiu public de manifestare.

Dacă dumneavoastră organizați festival de street art, nu înseamnă automat că încurajați cultura protestului, pentru că este un mediu controlat.

E un principiu în neoliberalismul acesta care este clamat. Sunt liber să fac ceea ce vreau, atâta timp cât nu îngrădesc libertatea celuilalt. Dar oamenii aceștia protestează afectând proprietățile altor oameni. Cu alte cuvinte, să zicem că vreau să protestez și eu cu cheia pe mașina dumneavoastră. Este ok? Eu cred că este artă. Fac o steluță.

Totuși, avem o manifestare a autorității și respectăm legile sau putem să lăsăm orașul într-o ideologie ultra de stânga, non-intervenționistă, a anarhiei, pentru că și anarhia este definită foarte clar în științele politice – avem o zonă în care autoritatea nu trebuie să mai existe și să nu afecteze niciun fel dreptul protestului. Toți protestăm, toți sunt niște protestatari. După care o să avem un mediu urban conform propriilor noastre decizii și acțiuni.

Mai am o singură întrebare pe subiectul acesta. Ați spus deseori că luați orașul la pas. Ați văzut acum câțiva ani, când era Florin Cîțu premier, stencil-urile cu “Cîțu salvează economia”, răspândite prin tot orașul? Ele au fost date inclusiv pe Ateneul Român, monument inclus în patrimoniul UNESCO.

Și pe blocul în care stau eu, în Drumul Taberei.

Aceste stencil-uri cu mesaj politic au fost cumva încurajate, plătite de PNL?

Mi-ar fi rușine dacă ar fi așa ceva. Să aflu așa ceva. Nu știu cum au apărut. Am văzut și cu Ciolacu, am văzut și cu alții. Și cu Ciucă erau la un moment dat.

Deci nu aveți cunoștință că PNL ar fi plătit vreodată pentru astfel de mesaje?

Doamne ferește! Adică am conștiință că nu s-a plătit, că s-ar vedea în documentele contabile. Alea mi se par niște mizerii.

Un alt subiect care are legătură cu patrimoniul orașului și nu are încă o rezolvare este Cathedral Plaza. Știu că exista o decizie judecătorească pentru demolare, Nicușor Dan a dat la rândul său o dispoziție de demolare, dar ea a fost atacată de proprietari. Care este situația în prezent?

Este doar o hotărâre judecătorească atacată în instanță, la apel. Și există o decizie a primarului general deja semnată pentru demolarea clădirii. Și mai există o contestație, de aceea nu s-a demolat clădirea. A fost atacată decizia primarului general de demolare, deci încă nu avem o decizie definitivă. Al doilea motiv cred că este economic. Și mai este un motiv. Unii spun așa – nu este soluția tehnică cea mai bună de a o demola de tot, pentru că deja cu actuala configurare s-ar mișca și-ar afecta și mai mult biserica catolică. Și atunci sunt două ipoteze.

Cum poți da niște costuri rezonabile pe care să le suporți tot tu, stat, să nu afectezi clădirea monument. Cealaltă gândire ar fi să duci, totuși, clădirea în niște parametri urbanistici corecți ai zonei, adică ce spune acum legea? Spune că poate să aibă acolo maxim patru etaje. Atunci o dai jos până la patru etaje și o lași într-un registru urbanistic corect.

Problema este că nu ai legislație în România care să-ți permită să faci așa ceva, deși soluția tehnică mai corectă ar fi aceasta.

Deci avem această tensiune între soluția juridică, voința politică, care este aceeași cu soluția juridică de a o demola și să vedem care este soluția tehnică pentru a demola. Din păcate, pe termen scurt de un an, doi, trei, nu văd, vă zic sincer, o soluție. 

Urmărind activitatea dumneavoastră de când ați devenit primar, postările pe care le faceți, pare așa că ați găsit un dezastru la Primăria Capitalei. Care este realitatea? precedentul primar a fost Nicușor Dan, ales președintele României.

Nicușor Dan a făcut cât de mult a putut să facă în contextul pe care l-a avut. N-am ce să-i reproșez.

Puteți dumneavoastră mai mult? aveți același context, dacă nu unul și mai dificil, ținând cont de criza politică, economică.

Nu știu, asta rămâne să demonstrez, dacă o să mai merit un mandat. Dar am zis că am nevoie de puțin 2-3 mandate. Orașele care s-au schimbat, luminat la față, în care există ordine, cum ar fi Parisul, Viena, Barcelona, au avut primari care au stat mai mult de un mandat acolo. Și orașele din România, care sunt cât de cât puse la punct, au avut primar că au stat două, trei mandate minim. Unii au stat, cum este Emil Boc, și cinci mandate. Și arată mai bine pentru că ai o coerență pe o perioadă lungă de timp.

Aici vorbim despre un oraș cu o guvernanță schizoidă în care ai 7 primari. Și, cu atât mai mult, inerția este mai mare și timpul necesar pentru a acționa sistemic și concentrat, cu efecte vizibile,  este mai mare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post INTERVIU Ciprian Ciucu: “Nu am venit să destructurăm totul. Păstrăm ceea ce este bun. De exemplu, iMapp.” appeared first on Cultura la dubă.

Primarul general al capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat în această dimineață că a inițiat un regulament prin care Primăria Capitalei să poată începe îndepărtarea sistematică a graffiti/tagging de pe cădiri, acțiune care în prezent e considerată ilegală, atunci când vorbim despre proprietăți private.

Tot azi, de la ora 11.00, ministrul Culturii, Andras Demeter, primarii de sector, parlamentari ai comisiilor de cultură și reprezentanți ai ONG-urilor care luptă pentru salvarea patrimoniului vor participa la o dezbatere inițiată de Ciprian Ciucu pe această temă – “una dintre maladiile de care suferă Bucureștiul: graffiti, mai exact tagging”, a scris primarul într-o postare pe pagina sa de facebook. Taggingul este o formă de graffiti și se referă la semnăturile pe care grafferii le lasă în spații publice, fie pe ziduri, garduri sau mijloace de transport.

“Am inițiat un regulament prin care Primăria Capitalei să poată începe îndepărtarea sistematică a graffiti/tagging de pe cădiri, dar, vai, procedura este extrem de greoaie, are nevoie de avize, autorizații și proiecte de intervenție semnate de arhitecți. În alte țări se intervine în 24/48 de ore pentru descurajare și zădărnicire.

Trăim cu toții într-o ipocrizie: exact acele legi care ar trebui să ne protejeze patrimonioul construit sunt cele care au dus la dezastrul vizual cu care ne confruntăm astăzi. De exemplu, dacă am vrea să curățăm un gard al unei clădiri oarecare din zona protejată, și nu avem proiect, avize și autorizații, poliția îți face dosar penal. Că ești persoană fizică sau primar, nu contrează! Este absurd! Persoanele privat sunt descurajate să își curețe propriile clădiri.

Legiuitorul și dat seama la un moment dat că vandalismul ne costă milioane și milioane de lei. Igenizarea, reparațiile costă mult. Problema este cât se poate de serioasă. Și a încadrat vandalismul în zona penală.

Dar degeaba, 99% dacă nu chiar 100% dintre cazurile de vandalism sunt tolerate de către judecători și nimeni nu pățește absolut nimic. Nu există nicio consecință!

Graffiti/tagging-ul dau senzația de spațiu public degradat, abadonat. Acesta atrage mizerie și sărăcie. O zonă degradată nu mai atrage afaceri, afceri care ar putea investi în clădirile care să fie introduse în circuitul economic ca hoteluri-butic, restaurante etc.

Astă voi cere celor prezenți o soluție! Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă!” – a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa oficială de facebook.

Într-un reportaj realizat de Cultura la dubă în 2020, unii dintre cei mai cunoscuți artiști stradali din România, membri ai Sweet Damage Crew vorbeau despre viziunea lor asupra acestei mișcări artistice de stradă.

Sweet Damage Crew realizează proiecte artistice majore, legale, unele chiar în parteneriat cu instituții publice. De exemplu, câteva tramvaie pictate de ei circulă în prezent sau au circulat prin București.

“Cage: Sunt diferite părerile, dacă este sau nu contra sistemului. Dacă mă întrebi pe mine, mie mi se pare că graffiti-ul este doar un fel de publicitate personală. Eu îl compar tot timpul cu publicitatea.

Toate brandurile mari își pun unde vor ele numele. Și grafferul face același lucru, doar că la un nivel mult mai restrâns, în cercul lui de prieteni. Reușește să își scrie numele pe ici, pe colo, începe să fie observat și de alții și este brandul lui personal. Mie nu mi se pare că e ceva anti-sistem.

Da, poate avea și conotații în zona respectivă dacă te deranjează ceva în mod deosebit și transmiți un mesaj clar, prin intermediul unui spray. Dar la nivel global, în momentul de față, 2020, nu mai face nimeni graffiti anti-sistem. A fost în anii 70-80, dar în momentul de față sunt puțini care fac lucrul ăsta.

Mai toți o fac pentru “getting up”, că așa îi zice. Să fii cât mai cunoscut în domeniul ăsta.

Noi ieșeam noaptea pe stradă și dădeam taguri. Nu am crezut niciodată că vom ajunge să trăim din asta, cu atât mai puțin părinții noștri.

Și dacă ajungi cunoscut, ce faci apoi?

Cage: Păi, depinde. Sunt unii care devin foarte cunoscuți în graffiti, apoi migrează către galerii de artă și genul ăsta de pictură murală la scară foarte mare.

E o luptă continuă a ta, ca artist, să îți creezi un stil care să fie recunoscut. Știi, cum te uiți la marii pictori și nu trebuie să le vezi semnătura, că știi cine a făcut tabloul respectiv. Către asta tind și grafferii, în căutarea unui stil personal cât mai cunoscut unui număr cât mai mare de oameni.

Oamenii din România cum privesc arta stradală?

Lost Optics: Publicul tânăr în general acceptă și chiar înțelege noul stil de exprimare, noua estetică, iar publicul mai în vârstă e mai reticent, mai ales când vorbim despre taguri.

Cred că un tag este bun atunci când se încadrează foarte bine și reușești să iei în considerare imaginea de ansamblu, nu un tag și atât.

Oamenii au dreptul de a se supăra dacă tag-ul e dat pe clădirea lor, fiecare om are o idee diferită despre ce înseamnă graffiti. Pentru unii înseamnă vandalism, pentru alții e o formă de artă. O să fie discuția asta tot timpul.

Tu unde poziționezi graffitiul, formă de vandalism sau de artă?

Lost Optics: E o graniță fină. Cred că este o formă de artă, până la urmă. Dacă un graffer este experimentat, clar privește și abordează altfel lucrurile, nu doar din perspectiva de vandal și atât.”

Reportajul despre Sweet Damage Crew AICI.

Unul dintre cei mai cunoscuți artiști contemporani în viață este un graffer – Banksy. Banksy este pseudonimul unui artist din Marea Britanie, a cărui identitate rămâne necunoscută. El s-a făcut cunoscut prin graffiti-uri subversive, cu teme sociale și politice, pe care le-a realizat pe străzi, ziduri și poduri din întreaga lume.

***

The post Ciprian Ciucu: “Graffitiul este o boală grea a Bucureștiului. Cum o tratăm?” appeared first on Cultura la dubă.

Cariera sa impresionantă include apariții pe cele mai importante scene ale lumii, în țări precum Japonia, China, Germania, Italia și multe altele. Formată la una dintre cele mai prestigioase școli de balet din Europa de Est, Ganna Muromtseva este apreciată pentru eleganța sa, forța dramatică și rafinamentul tehnic.

Din 2022, artista face parte din Baletul Național al Ungariei, unde a interpretat roluri memorabile în producții precum „Lacul lebedelor”, „Don Quijote”, „Spărgătorul de nuci” și „5 Tangos,” demonstrând o versatilitate artistică remarcabilă.

Repertoriul său cuprinde cele mai importante titluri ale baletului clasic, iar prezența sa a fost remarcată în publicații internaționale de prestigiu precum Dance Europe (Londra), Dance Magazine și Clara (Japonia). De-a lungul carierei, a fost distinsă cu premii importante, printre care Crystal Shoe și Dance No Borders.

Spectacolul simbol al baletului romantic, pe muzica lui Ceaikovski, va prinde viață prin talentul remarcabil al soliștilor şi corpului de balet de la Ukrainian Classical Ballet – companie renumită pentru interpretările sale de înaltă ținută artistică.

„Lacul lebedelor” este o poveste despre iubire, destin și sacrificiu, în care prințul Siegfried se îndrăgostește de frumoasa Odette, o prințesă transformată în lebădă de către un vrăjitor malefic. Povestea lor tragică este spusă prin mișcare, lumină și armonie, într-un regal vizual și sonor cu costume somptuoase și decoruri spectaculoase.

Bilete pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi DynamicTicket.ro, la casa de bilete a Sălii Palatului şi la Sala Dalles.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post “Lacul Lebedelor”, cu balerina ucraineană Ganna Muromtseva, pe 2 februarie la Sala Palatului appeared first on Cultura la dubă.

Ciprian Ciucu (PNL), în vârstă de 47 de ani, a câștigat alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București, organizate pe 7 decembrie, cu 36,16%, însemnând 211.562 de voturi. Actual primar al Sectorului 6, el va deveni primarul general al capitalei pentru următorii 2 ani și jumătate. Mai jos vă prezentăm ce a promis acesta în programul său politic pentru sectorul cultural bucureștean.

***

Imediat după ce oamenii de teatru au semnalat înlăturarea regizorului Vlad Cristache de la conducerea interimară a Teatrului Excelsior, Ciprian Ciucu, candidatul PNL la primăria Bucureștiului, a anunțat public că prioritatea sa pentru cultură va fi organizarea concursurilor pentru posturile de management în instituțiile din subordinea PMB: “Vin la primărie și dăm drumul la concursuri, conform legii! Teatrele noastre au nevoie de echipe de management stabile și performante.”, a scris acesta într-o postare pe facebook. Toate teatrele bucureștene sunt conduse de manageri interimari.

În programul său politic, publicat în campania electorană, Ciucu semnalează în repetate rânduri că inițiativele culturale ar trebui să se autosusțină financiar, nu să se bazeze exclusiv pe subvenții de la bugetul local.

Printre principalele sale idei pentru cultură se numără – organizarea de evenimente în cartiere, digitalizarea culturii (spectacole, expoziții, arhive online), micro-granturi pentru artiști și rezidențe artistice în cartiere, precum și conturarea unor trasee pietonale în cartiere, pe modele deja existente, cum ar fi Bazar de Cotroceni.

Bucureștiul cultural, în viziunea lui Ciucu

București – Capitală culturală vie, modernă și deschisă comunității

“Bucureștiul are nevoie de o cultură care nu trăiește doar în instituții, ci în cartiere, în comunități și în viața de zi cu zi a oamenilor. Plecăm de la direcțiile din Strategia Culturală a orașului și de la un principiu simplu: cultura nu este un cost, ci o investiție în identitatea și în coeziunea socială a Capitalei.

Cultura trebuie să fie organizată, accesibilă, relevantă pentru comunități și capabilă să se autosusțină parțial prin proiecte inteligente, nu doar prin subvenții. Trebuie să contribuie la spiritul nostru comunitar, de apartenență la orașul nostru.

În acest moment, oferta culturală a instituțiilor noastre este mult sub cererea bucureștenilor. Principalul motiv este că sălile de teatru și de spectacole sunt mici și neîncăpătoare.

Orașul care își pune în valoare creativitatea

Îmi doresc un oraș în care cultura devine un motor de dezvoltare urbană, un liant între cartiere și o scenă permanentă pentru artiști. Bucureștiul își valorifică patrimoniul, spațiile publice și diversitatea pentru a crea un ecosistem cultural modern, bine gestionat și atractiv pentru locuitori și turiști.

Avem nevoie de instituții culturale moderne și deschise, cu programe adaptate către publicul local, nu doar către evenimente punctuale.

Principalele direcții de acțiune:

• Transparență, profesionalizare și management cultural stabil, orientat spre rezultate;
• Digitalizarea programelor și acces online la spectacole, expoziții și arhive;
• Instituțiile trebuie să devină centre comunitare culturale reale, nu doar săli de spectacole.

Cultura care ajunge în cartiere

Cultura trebuie adusă acolo unde trăiesc oamenii prin organizarea de evenimente specifice, cu tematică distinctă, în fiecare mare cartier. Pot fi organizate, pe modelul dezvoltat în Sectorul 6, evenimente care să se autosusțină financiar, pe scene mobile de cartier pentru concerte, teatru, stand-up, dans.

Principalele direcții de acțiune:

• Organizarea de festivaluri locale pe bulevarde sau în parcuri (ex. modelul Parcul Liniei – evenimente comunitare curate, ordonate, cu buget controlat);
• Organizare de seri de film în aer liber în zone precum Drumul Taberei, Militari, Colentina, Titan, Vitan;
• Evenimente gastronomice locale, care să pună în valoare tradiția urbană a Bucureștiului;
• Cartierele devin parte a rețelei culturale, nu spectatori la distanță.

Evenimente pentru comunitate, care se autosusțin financiar

În logica bunei administrări, evenimentele culturale trebuie să își acopere o parte semnificativă din costuri:

• evenimente de tip street-market (arte, design, produse locale) cu taxă de participare pentru comercianți;
• festivaluri tematice (jazz, teatru de stradă, arhitectură, design urban) cu sponsori privați, parteneriate și co-finanțare;
• târguri creative, cu închirierea standurilor, fără costuri ascunse pentru Primărie;
• evenimente cultural-sportive (ex. alergări urbane, tururi ghidate, plimbări tematice) finanțate din taxe de participare și sponsorizări;
• programe de tip „adoptă un eveniment” – companiile sprijină activități culturale în cartiere, în schimbul unei vizibilități controlate și reglementate.

Modelul este simplu: cultură de calitate, management riguros, impact social mare și povară financiară mică pentru bugetul public.

Punerea în valoare a patrimoniului și a identității Bucureștiului

Vom investi în readucerea la viață a clădirilor istorice, în iluminatul arhitectural, în rute pietonale tematice și în spații publice curate, fără poluare vizuală. Cultura devine parte din regenerarea urbană, nu un accesoriu.

Direcții de acțiune:

• crearea de rute culturale în zone precum Cotroceni, Lipscani, Calea Victoriei, Grivița, inclusiv cu participarea inițiativelor private, deja manifeste în București;
• organizarea de micro-expoziții în aer liber, conectate la identitatea fiecărui cartier;
• programe educaționale despre istoria Bucureștiului, în școli.

Sprijin pentru artiști și industriile creative

Vom crea mecanisme simple și transparente pentru a sprijini artiștii și creatorii locali prin:

• micro-granturi pentru proiecte comunitare;
• spații de lucru temporare în clădiri publice neutilizate;
• rezidențe artistice în cartiere;
• parteneriate între instituții culturale și ONG-uri.

Industria culturală trebuie văzută ca un sector economic strategic, nu ca un moft.

Evaluare, transparență și impact

Toate programele culturale vor avea indicatori clari de participare, impact și cost, care vor fi prezentați transparent într-un raport anual public. Consultarea reală cu comunitatea este esențială, precum și posibilitatea de cofinanțare privată și de parteneriate.

Cultura nu trebuie să fie ”poluată” de improvizație și haos, ci să devină un domeniu al calității, predictibilității și responsabilității.” – se arată în programul electoral publicat pe site-ul lui Ciprian Ciucu.

Cine este Ciprian Ciucu

Ciprian Ciucu s-a născut pe 16 martie 1978 la Pitești. A absolvit Științe Politice la SNSPA și a început să lucreze ca ONG-ist, alături de Cristian Ghinea (USR), specializându-se în management de proiect și consultanță pe fonduri structurale. A lucrat ca expert în politici publice atât pentru România, cât și pentru Moldova, Georgia sau Kosovo. În 2019 a devenit Președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, fiind angajat de Guvernul României, iar în 2020 a fost ales Primarul Sectorului 6 pe lista PNL, câștigând un al doilea mandat în 2024.

Este căsătorit și are o fiică adolescentă. Se declară un fan al muzicii heavy metal și îi place să joace baschet.

Ciucu va conduce primăria capitalei în locul lui Nicușor Dan, ales președintele României în mai 2025, și va ocupa doar 2 ani și jumătate de mandat, până la organizarea următoarelor alegeri locale.

Ciprian Ciucu este și prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ciprian Ciucu este noul primar al Bucureștiului. Ce a promis pentru cultură: concursuri, evenimente în cartiere, rezidențe pentru artiști appeared first on Cultura la dubă.

La presiunea publică și ca urmare a intervenției telefonice mărturisite de Ciprian Ciucu, primarul general interimar al capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL) a revenit ieri asupra deciziei de a renunța la Vlad Cristache și a nu-i prelungi mandatul de manager interimar al Teatrului Excelsior. Vlad Cristache a refuzat să mai rămână pe post.

CONTEXT CRONOLOGIC

Vlad Cristache, regizor angajat al Teatrului de Stat Constanța, a fost numit de primarul Nicușor Dan în funcția de manager interimar al Teatrului Excelsior în urmă cu 3 ani și jumătate, prin detașare. Regizorul avea atunci 35 de ani. Mandatul său i-a fost prelungit odată la 6 luni printr-o procedură birocratică – PMB făcea adrese către Teatrul de Stat Constanța în care cerea acordul Teatrului pentru detașare.

În tot acest timp, Vlad Cristache a reușit să construiască la Teatrul Excelsior una dintre cele mai bune trupe din România, aducând regizori importanți și proiecte curajoase, precum Două ore cu pauză, regizat de Gianina Cărbunariu – o critică la adresa sistemului educațional și a interfenței părinților în școli, sau Oleanna, în regia lui Mădălin Hâncu, un spectacol care aborda unul dintre cele mai arzătoare subiecte ale momentului – abuzurile sexuale din mediul universitar.

Cu bugete mult mai mici, Cristache a reușit, față de fostul manager general, Adrian Găzdaru, să umple sălile Teatrului Excelsior. Adrian Găzdaru a obținut “performanța” de a face cel mai scump spectacol montat vreodată în România – Vlaicu Vodă, un kitsch absolut pus pe o scenă mobilă în Piața Constituției, cu un cost de aproape jumătate de milion de euro, aprobat de primarul de atunci, Gabriela Firea. S-a mândrit că, odată cu acest eveniment, Excelsior a intrat în Cartea Recordurilor.

Potrivit surselor Cultura la dubă, pe 24 noiembrie 2025, cu 6 zile înainte ca mandatul în curs să expire, Vlad Cristache a contactat-o pe Raluca Oana Alexandrescu, șefa direcției de Cultură din PMB, căreia i-a transmis că mandatul său se apropie de final și, dacă vor să colaboreze în continuare, trebuie să declanșeze demersurile pentru prelungire.

Vlad Cristache a revenit zilnic cu același reminder. O altă angajată a direcției de Cultură i-a transmis că situația sa se află în analiză.

Pe 30 noiembrie, mandatul său a expirat. Nimeni de la PMB nu l-a mai contactat. Pe 3 decembrie, acesta a anunțat public pe facebook că nu mai este managerul interimar al Teatrului Excelsior. Angajații teatrului, precum și numeroși alți oameni de teatru din exterior, au semnalat că se petrece o nedreptate. În contextul în care oricum nu organizează concursuri, potrivit legii, primăria renunța la unul dintre cei mai buni manageri de teatru din București.

Cultura la dubă a publicat știrea și a cerut un punct de vedere primarului interimar Stelian Bujduveanu, atât prin apel telefonic, cât și prin SMS și Whatsapp. Acesta nu a răspuns. Câteva ore mai târziu, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, candidat la Primăria Capitalei și șeful lui Bujduveanu în PNL, în calitate de prim-vicepreședinte, a scris pe facebook că l-a sunat pe Bujduveanu și i-a cerut să-l păstreze în funcție pe Vlad Cristache.

A doua zi, Vlad Cristache a fost sunat de șefa direcției de Cultură pentru a i se transmite că mandatul său va fi, până la urmă, prelungit. Aseară, Vlad Cristache a anunțat că nu mai dorește să gireze un sistem viciat care duce la astfel de situații:

“Mi s-a propus astăzi prelungirea mandatului de manager interimar al Teatrului Excelsior… bineînțeles în urma presiunii publice de ieri.

Voi refuza propunerea pentru că nu vreau să mai validez aceasta poziție vulnerabilă de manager interimar care generează situații precum cea din ultimele zile de la Teatrul Excelsior și periclitează activitatea instituțiilor de cultura. Situația creată în aceste zile arată limpede că lipsa unor concursuri transparente poate afecta funcționarea și credibilitatea unui teatru, precum și activitatea echipelor care muncesc zi de zi pentru public.

Aștept, ca mulți dintre voi, ca Primăria Capitalei să organizeze concursuri corecte, deschise și transparente, singurul cadru legitim care poate garanta continuitate și profesionalism în managementul cultural.” a transmis acesta.

Primăria Municipiului București nu a organizat niciun concurs în instituțiile de cultură de peste 4 ani

În 2022, Nicușor Dan făcea schimbări majore în teatrele bucureștene. Pentru prima dată, managerii obișnuiți cu prelungirile mandatelor pe bandă rulantă, primeau la evaluările anuale sau de final de mandat note slabe. Vechea gardă se vedea nevoită să plece din funcții.

Marinela Țepuș, de la Nottara, a primit cea mai mică notă, sub 7, și a fost direct demisă. Zilele acestea, numită de ministrul Culturii, Andras Demeter, ea face parte din comisia care evaluează noul manager al Teatrului Național București.

Adrian Găzdaru, de la Excelsior, mustrat că plătea zeci de mii de euro chirie pentru depozitarea decorurilor de la Vlaicu Vodă, primea nota 7.14 la finalul a 4 ani de mandat. Nu se mai calificat pentru un nou mandat, dar ar fi avut dreptul să candideze la un nou concurs.

Cel mai mare scandal avea să se declanșeze în jurul lui George Ivașcu. Acesta primea la evaluarea anuală nota 7,94, ceea ce îi permitea să își continue activitatea la Metropolis. Dar Ivașcu și-a dat demisia, reclamând o evaluare umilitoare și scăderea bugetului Teatrului Metropolis, care ar fi dus la imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.

3 ani mai târziu, primarul interimar Stelian Bujduveanu nu i-a mai prelungit mandatul de interimar lui Radu Nica, după aceeași metodă folosită cu Vlad Cristache – nicio înștiințare, niciun comunicat către presă. În locul lui Nica l-a numit pe George Ivașcu. PMB nu a răspuns în 30 de zile la solicitarea Cultura la dubă de a spune care au fost criteriile care au stat la baza numirii lui Ivașcu.

Potrivit surselor Cultura la dubă, Bujduveanu intenționa ca în aceste ultime zile de mandat la PMB să îl readucă la Excelsior pe Adrian Găzdaru, apropiat al Gabrielei Firea. De asemenea, viza și înlocuirea lui Vlad Zamfirescu la Bulandra cu Paul Chiribuță, angajat consultat artistic la Bulandra în mandatul Catincăi Nistor și prieten cu George Ivașcu, ambii apropiați ai tatălui Catincăi Nistor, Stelian Nistor, Marele Comandor al Ritului Masonic Scoțian Antic. Reacția publică puternică și contextul sensibil al alegerilor au făcut ca acțiunile sale să vulnerabilizeze imaginea partidului său, PNL, și, implicit, a candidatului Ciprian Ciucu. Așa că mutările au fost oprite, cel puțin momentan.

În postarea în care a anunțat că nu va mai accepta prelungirea mandatului, Vlad Cristache a precizat:

“Țin să subliniez cât se poate de clar: nu doresc ca această situație să fie folosită politic, în avantajul sau dezavantajul vreunui candidat sau actor public. Discuția trebuie să rămână una de principiu: despre transparență, profesionalism și respect față de comunitatea culturală și față de public.”

Momentan Teatrul Excelsior a rămas fără conducere de la 1 decembrie, iar PMB nu a anunțat noul manager interimar.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Lecția de demnitate a lui Vlad Cristache appeared first on Cultura la dubă.

Primarul interimar Stelian Bujduveanu a acționat asemănător și în cazul lui Radu Nica, de la Teatrul Metropolis. Acolo l-a numit interimar pe George Ivașcu.

Primăria Capitalei nu a mai organizat concursuri în instituțiile de cultură din subordine de peste 4 ani. În contextul alegerilor care vor avea loc pe 7 decembrie, e puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat.

***

“De pe 1 decembrie mandatul meu de manager al teatrului Excelsior s-a încheiat. Au fost 3 ani si jumătate în care am realizat împreună cu echipa artistică, tehnică și administrativă lucruri de care sunt foarte mândru.

Le mulțumesc din inimă tuturor membrilor echipei teatrului Excelsior, tuturor regizorilor, actorilor, scenografilor, dramaturgilor, traducatorilor, coregrafilor, compozitorilor, lighting designerilor împreună cu care am facut o serie de spectacole importante.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să mulțumesc publicului care a venit în număr foarte mare la Excelsior și a validat demersul nostru.”, a anunțat Vlad Cristache pe facebook.

Acesta este regizor angajat la Teatrul de Stat Constanța și se afla în postul de manager interimar al Teatrului Excelsior prin detașare. El a fost numit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Odată la 6 luni, PMB făcea demersuri către Teatrul de Stat Constanța pentru a solicita detașarea lui.

În mandatul lui Vlad Cristache, Excelsior a avut 21 de premiere, aducând regizori importanți, precum Alexandru Dabija, Gianina Cărbunariu, Yuri Kordonsky, Bobi Pricop sau Cristi Juncu. De asemenea, l-a angajat pe unul dintre cei mai buni actori ai generației sale, Marius Turdeanu, de la Teatrul Radu Stanca din Sibiu.

Până la această oră, primarul Bujduveanu nu a oferit un punct de vedere.

Spectacolele montate la Excelsior în mandatul lui Vlad Cristache:

“Metamorfoza” de Franz Kafka – regia Yuri Kordonsky

“Dark play” de Carlos Murillo – regia Radu Apostol

“Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodriguez – regia Iris Kovacs

“Șapte minute după miezul noptii” de Patrick Ness – regia Bobi Pricop

“Tomcat” de James Rushbrooke – regia Vlad Balan

“Oleanna” de David Mamet – regia Mădălin Hâncu

“Mândrie și prejudecată (un fel de)” de Isobel Mcarthur – regia Alexabdru Mâzgăreanu

“Emaus” de Alessandro Barrico – regia Edda Coza si Dan Coza

“Apropo, o să mor” de Greg Freier – regia Ionuț Anghel

“Foxfinder” de Dawn King – regia Cristi Juncu

“Adrenalină” – text si regie Gabi Sandu

“Pterodactili” de Nicky Silver – regia Radu Iacoban

“(R)evoluție” de Yael Ronen și Dimitrij Schaad – regia Radu Nica

“Două ore cu pauză” text și regie Gianina Cărbunariu

“SF (superfragil)” un spectacol de Andrea Gavriliu

“Orașul nostru” de Thornton Wilder – regia Alexandru Dabija

“Punk Rock” de Simon Stephens – regia Vlad Cristache

“Solaris” de David Greig – regia Bobi Pricop

“Knockout” de Joy Wilkinson – regia Sânziana Stoican

“Aproape” de John Cariani – regia Eugen Gyemant

“Romeo si Julieta” de William Shakespeare o coproducție cu compania italiana La Luna nel Letto si Teatro Nazionale Emilia Romagna – regia Michelangelo Campanale

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Vlad Cristache, înlăturat de la conducerea Teatrului Excelsior. Stelian Bujduveanu nu i-a mai prelungit mandatul de interimar appeared first on Cultura la dubă.

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani vor oferi publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu.

Expoziția va putea fi vizitată începând cu 21 noiembrie 2025 și până pe 8 februarie 2026.

***

La Blouse Roumaine, capodoperă iconică a modernității universale, parte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris va părăsi Franța pentru prima oară, în cadrul unui împrumut excepțional acordat de Pompidou pentru expoziția de la București. Matisse a devenit interesat de ia românească datorită prietenului său, pictorul român Theodor Pallady, care i-a oferit cadou mai multe bluze românești. Lucrarea realizată în 1940 încununează o serie de încercări ale pictorului francez și este cu totul specială fiindcă aduce în centrul atenției frumusețea bluzei, nu modelul.     

“Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.

„România– reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziție, nu o luare de poziție în favoarea unor ideologii asociate iei. Selecția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității. 

Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.

Faimoasa lucrare La Blouse Roumaine va funcționa în expoziție drept oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare și propagandă națională românescă prin ie, mutat de Matisse într-un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariția strategiilor artistice Pop Art.

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză și internațională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală –  sunt  prezentate în expoziție, pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic și cel decorativ-comercial. 

Expoziția și catalogul care o însoțește reliefează utilizarea în artă a costumului popular și mai ales a iei în formarea, transmiterea și impunerea unor veritabile discursuri de constituire a identității naționale, din cele mai vechi timpuri pînă la ora actuală.

Reprezentările iei în arta românească din secolul XVI vor fi urmate de primele reprezentări decis ideologice și propagandistice, din secolul XIX, precum reprezentarea Mariei Bibescu de către Constantin Lecca și Carol Popp de Szathmari și a Mariei Rosetti – ca simbol al Patriei române – de către Constantin Daniel Rosenthal și apoi de Nicolae Grigorescu și epigonii săi, de campania fotografică și picturală de legitimare națională a familiei regale prin ie și costum popular (de la Regina Elisabeta la Regina Maria), de re-conceperea iei în reprezentările artei specificului național din perioada interbelică, dar și în avangarda românească.

Revenirea la ie ca factor vizual identitar social și național în arta realist-socialistă și în arta oficială a regimului comunist este pusă în contrast cu regăsirea iei în discursul spiritualist-românist și anti-comunist al grupărilor neo-ortodoxiste de pe parcursul anilor 80 și cu incursiunile subversive ale artei critice actuale.

Redarea fenomenului aproprierii politice a iei ca instrument de propagandă națională și internațională, după anii 90 este prezentată prin diverse lucrări de artă actuală și prin documentarea unor realizări și mai ales a unor excese politice și de comunicare vizuală legate de ie ca marcă identitară fixă. 

Drept fundal al acestei tendințe istorice de impunere a iei ca vehicul standard al identității, expoziția prezintă punctual, pe tot parcursul ei, contrastul cu vestimentația comună reală, cu moda curentă în diverse epoci, de la hainele „nemțești” ale burgheziei la hainele aristocrației franțuzite și de la uniformele militare ale primei jumătăți a secolului XX la moda monotonă a perioadei comuniste sau cea explozivă și diversă a perioadei post-1989. Pe fundalul istoric al acestor mode cotidiene se decupează modelul trans-istoric, ideologic al iei și folosirea ei identitar-națională, cu plusurile și cu minusurile ei și cu riscurile inerente, pe care expoziția de la MNAR le face vizibile și accesibile societății noastre pentru a îndemna la atenție, reflecție și creație.

Evenimente conexe: Pe parcursul expoziței vor fi organizate simpozioane, dezbateri și prezentări, concerte și proiecții de filme legate de subiectul iei și portului popular.

Expoziția include un spațiu-lounge în care vizitatorii au posibilitatea să brodeze, să deseneze, să-și facă fotografii sau să participe la ateliere de weekend pentru copii și familii intr-o atmosferă relaxată și creativă. 

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere:

Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina –  o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual), Galeria Națională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Național de Artă al Modovei, Chișinău, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundația Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței  din Sighetu Marmației, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naționale ale României, Romfilatelia.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Celebra pictură “La Blouse Roumaine”, de Henri Matisse, va fi adusă pentru prima dată în România, în cadrul unei expoziții organizate de Muzeul Național de Artă al României appeared first on Cultura la dubă.

Biletele pentru spectacolele celei de-a 35-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru se vor pune în vânzare miercuri, 1 octombrie, ora 12.00, concomitent, pe toate platformele de vânzare ale fiecărui teatru gazdă, precum și la casele lor de bilete.

Pentru un acces ușor, UNITER recomandă să accesați reprezentațiile dorite din programul pe zile afișat pe site-ul fnt.ro și, apăsând cumpără bilete, veți fi redirecționat exact în pagina de achiziție a biletelor la reprezentația dorită.

La două dintre spectacolele FNT – „E doar sfârșitul lumii”, regia Eugen Jebeleanu și „În zori, lumina e mai aspră”, regia Radu Apostol, intrarea este LIBERĂ, în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere în pagina spectacolului.

Ediția de anul acesta cuprinde un FOCUS Radu Afrim, ce include spectacole aduse de la teatrele din Iași, Târgu Mureș și Constanța, spectacole invitate din Moldova și din Polonia, precum și spectacole semnate de Silviu Purcărete, László Bocsárdi, Alexandru Dabija, Leta Popescu, Eugen Jebeleanu, Andrei Măjeri, Radu Iacoban, Botond Nagy sau Alexandru Mâzgăreanu.

Pentru evenimentul de deschidere, care marchează 35 de ani de FNT, regizorul Radu Afrim și coregrafa Andreea Gavriliu au pregătit o producție specială, de teatru-dans, intitulată Gro(o)ve. Biletele disponibile la evenimentul de deschidere vor fi în număr limitat.

PROGRAMUL FNT 2025

Vineri, 17 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Alaska de Elise Wilk, Regia: Aba Sebestyén, Producători: Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Tompa Miklós” și Studio Yorick; Durata: 2h (fără pauză) – 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză

17.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Moarte la Teatrul de Revistă de Gabriel Sandu, Regia: Gabriel Sandu, Producător: Teatrul „Stela Popescu” București, Durata: 3h (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio #Spectacol invitat Grădina de sticlă, după Tatiana Țîbuleac, Regia: Petru Hadârcă, Producător: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău, Durata: 2h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

DESCHIDEREA OFICIALĂ A FNT35 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” Gro(o)ve Conceptul: Radu Afrim, Coregrafia: Andrea Gavriliu, Scenografia: Cosmin Florea, Video design: Andrei Cozlac, Producător: UNITER și FNT 2025, Durata: 1h 30min

Sâmbătă, 18 octombrie

#Spectacol invitat 16.00 și 21.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Toaca Un spectacol de dans de: Andrea Gavriliu, Mădălina Dan, Ștefan Lupu, Producător: Polski Teatr Tańca​​, Polonia, Durata: 1h 40min (fără pauză), 12+ Spectacol de teatru-dans

#Focus: RADU AFRIM 18.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Casa dintre blocuri de Radu Afrim, Regia: Radu Afrim, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Durata: 4h (cu pauză), 16+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

18.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, Regia: Radu Iacoban, Producător: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, Durata: 2h 20min (cu pauză), 14+, Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Duminică, 19 octombrie

#Focus: RADU AFRIM 18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Zi de bucurie de Arne Lygre, Regia: Radu Afrim, Producător: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Durata: 3h 20min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

18.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, Regia: Radu Iacoban, Producător: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, Durata: 2h 20min (cu pauză), 14+, Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Richard al III-lea de William Shakespeare, Regia: István Albu, Producător: Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”, Durata: 3h (cu pauză) 14+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză  

21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Canin, adaptare liberă după filmul Kynodontas de Yorgos Lanthimos și Efthimis Filippou, Regia: Botond Nagy, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

ATENȚIE! Spectacolul conține limbaj licențios și scene cu impact emoțional, de violență fizică, verbală și psihică! În acest spectacol se folosesc lumini stroboscopice și fum de scenă inodor. Nu este recomandat persoanelor cu epilepsie, pacemaker, femeilor însărcinate și persoanelor cu dificultăți respiratorii.

Luni, 20 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” Nunta însângerată de Federico García Lorca, Regia: Hunor Horváth, Producător:Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – secția germană, Durata: 1h 30min (fără pauză), Spectacol în limba germană cu traducere în limbile română și engleză  

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Canin, adaptare liberă după filmul Kynodontas de Yorgos Lanthimos și Efthimis Filippou, Regia: Botond Nagy, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză, 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

ATENȚIE! Spectacolul conține limbaj licențios și scene cu impact emoțional, de violență fizică, verbală și psihică! În acest spectacol se folosesc lumini stroboscopice și fum de scenă inodor. Nu este recomandat persoanelor cu epilepsie, pacemaker, femeilor însărcinate și persoanelor cu dificultăți respiratorii.

18.00 Teatrul ACT Don Quijote de James Fenton, după romanul „Don Quixote” de Miguel Cervantes, Regia: Alexandru Dabija, Producător: Teatrul ACT București, Durata: 2h 10min (cu pauză), 12+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

#Spectacol invitat 19.00 ARCUB, Sala Mare, Vicontele de Eugène Ionesco, Regia: Slava Sambriș, Producător: Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova, Durata: 1h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Regina nopții de Leta Popescu, Regia: Leta Popescu, Producător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Durata: 2h (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Marți, 21 octombrie

#Spectacol invitat 18.00 ARCUB, Sala Mare – Vicontele de Eugène Ionesco, Regia: Slava Sambriș, Producător: Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova, Durata: 1h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Lungul drum al zilei către noapte, după Eugene O’Neill, Regia: Timofei Kuliabin, Producător:Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Durata: 2h (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

20.30 Teatrul ACT – Don Quijote de James Fenton, după romanul „Don Quixote” de Miguel Cervantes, Regia: Alexandru Dabija, Producător: Teatrul ACT București, Durata: 2h 10min (cu pauză), 12+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Regina nopții de Leta Popescu, Regia: Leta Popescu, Producător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Durata: 2h (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Miercuri, 22 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Furtuna de William Shakespeare, Regia: Viktor Bodó, Producător: Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe, Durata: 1h 50min (fără pauză)16+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

17.00 și 21.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic – Iona de Marin Sorescu, Regia: Silviu Purcărete, Producători: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Tokyo Metropolitan Theatre, Durata: 1h 15min (fără pauză)Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Incendii de Wajdi Mouawad, Regia: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul de Stat Constanța, Durata: 2h 30min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Opera Națională București – Am bombardat New Haven de Joseph Heller, Regia: László Bocsárdi, Producător: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Durata: 3h (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

19.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Atelier – Orașul comoară, Dramatugia: Petro Ionescu, Regia: David Schwartz, Producător: Reactor de creație și experiment Cluj, Durata: 2h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Proorocul Ilie de Tadeusz Słobodzianek, Regia: Botond Nagy, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 05min (fără pauză)

Scene care pot afecta emoțional, limbaj licențios, scene cu conotație sexuală. Din cauza efectelor stroboscopice și de lumină, de scurtă durată și intensitate, spectacolul nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate și celor care suferă de epilepsie! În spectacol se folosește fum de scenă inodor! 18+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

Joi, 23 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Lecția de Eugène Ionesco, Regia: Bobi Pricop, Producător: Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Durata: 1h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

18.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Incendii de Wajdi Mouawad, Regia: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul de Stat Constanța, Durata: 2h 30min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Atelier – Orașul comoară, Dramatugia: Petro Ionescu, Regia: David Schwartz, Producător: Reactor de creație și experiment Cluj, Durata: 2h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian” – Mândrie și prejudecată (un fel de) De Isobel McArthur,după romanul lui Jane Austen „Mândrie și prejudecată”, Regia și light-design-ul: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul Excelsior București, Durata: 2h 30min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Trei surori de A.P. Cehov, Regia: Theodor-Cristian Popescu, Producător: Teatrul Tineretului Piatra Neamț, Durata: 2h 30min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Vineri, 24 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”  Reconstituirea, Textul și regia: Catinca Drăgănescu, Producător: Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Durata: 1h 30min (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Un înger soseşte la Babilon de Friedrich Dürrenmatt, Regia: László Bocsárdi, Producător: Teatrul „Teatrul Tamási Áron”, Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (cu pauză), Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză

In spectacol se folosesc efecte de lumină foarte puternice!

18.00 Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian” Mândrie și prejudecată (un fel de) De Isobel McArthur,după romanul lui Jane Austen „Mândrie și prejudecată”, Regia și light-design-ul: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul Excelsior București, Durata: 2h 30min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

19.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic – NIJINSKI • Agonie și Extaz, Conceptul, regia, coregrafia, light-design-ul: Arcadie Rusu , Producător: Teatrul Odeon București, Durata: 1h 05min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Lina de Alexandra Felseghi , Regia: Adina Lazăr, Producător: Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limbile engleză și maghiară 

Sâmbătă, 25 octombrie

17.00 Teatrul Metropolis, Sala Mare – Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, Regia: Eugen Jebeleanu, Producător: Teatrul Tineretului Metropolis, București, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

19.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Lina de Alexandra Felseghi , Regia: Adina Lazăr, Producător: Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limbile engleză și maghiară 

19.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio, Mary Stuart, adaptare de Robert Icke, după Friedrich Schiller, Regia: Andrei Șerban, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 40min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

19.30 Teatrul Evreiesc de Stat – Mesia de Martin Sherman, Adaptarea și regia: Andrei Măjeri, Producător:Teatrul Evreiesc de Stat, Durata: 1h 50min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

#Focus: RADU AFRIM 20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – TEATRO LÚCIDO la malul infinitului, Scenariul și regia: Radu Afrim, Producător:Teatrul de Stat Constanța, Durata: 3h 40min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Janovics, Dramaturgia: Nikolett Németh, Regia: Attila Vidnyánszky Jr., Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Durata: 3h (cu pauză), 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

Duminică, 26 octombrie

17.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Janovics, Dramaturgia: Nikolett Németh, Regia: Attila Vidnyánszky Jr., Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Durata: 3h (cu pauză), 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Mary Stuart, adaptare de Robert Icke, după Friedrich Schiller, Regia: Andrei Șerban, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 40min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

#Focus: RADU AFRIM 19.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – TEATRO LÚCIDO la malul infinitului, Scenariul și regia: Radu Afrim, Producător:Teatrul de Stat Constanța, Durata: 3h 40min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

19.30 Teatrul Evreiesc de Stat – Mesia de Martin Sherman, daptarea și regia: Andrei Măjeri, Producător:Teatrul Evreiesc de Stat, Durata: 1h 50min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

21.00 Teatrul Metropolis, Sala Mare – Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, Regia: Eugen Jebeleanu, Producător: Teatrul Tineretului Metropolis, București, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

PROGRAMUL COMPLET AICI

***

Cea de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Teatru, produs de UNITER – Uniunea Teatrală din România, va avea loc la București între 17 și 26 octombrie 2025. FNT este un proiect cultural strategic finanțat de Ministerul Culturii. Co-producător este Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru este formată din Raluca Cîrciumaru (critic de teatru), Alina Epîngeac (critic de teatru) și Ionuț Sociu (dramaturg și jurnalist cultural), iar regizor asociat este Radu Afrim.

Tema ediției curente este un îndemn: FNT 2025. Te privește!, iar imaginea este o creație a artistei scenograf Irina Moscu.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Azi, de la ora 12:00, se pun în vânzare biletele la Festivalul Național de Teatru. Vezi programul spectacolelor appeared first on Cultura la dubă.