Pentru Familia Regală a României, artele și cultura au făcut parte din proiectul de modernizare a României și au servit drept liant diplomatic între elitele politice românești și cele din străinătate. Castelul Peleș este una dintre cele mai valoroase moșteniri materiale lăsată de primii monarhi ai României, ilustrativă pentru spiritul epocii.

Distinși patroni ai artelor, Regele Carol I și Regina Elisabeta au susținut numeroase personalități marcante ale culturii românești – Dimitrie Dinicu, Vasile Alecsandri, George Enescu, Elena Văcărescu etc. – și au creat o punte între scena artistică locală și cea internațională. 

Într-o expoziție aniversară centenară dedicată artistei de origine germană Dora Hitz (1853-1924), în sala veche de muzică a Reginei, Muzeum Național Peleș din Sinaia omagiază colaborarea specială dintre tânăra artistă germană și Regina Elisabeta a României. 

Expoziția, care va putea fi vizitată până în data de 15 februarie 2025, este curatoriată de Shona Kallestrup (Universitatea St Andrews, Scoția) și de Natalie Gutgesell (Asociația de artă Kunstverein Coburg). Un muzeu virtual dedicat expoziției de la Peleș și Dorei Hitz poate fi accesat aici.

Anul acesta, personalitatea artistei este omagiată și în Berlin, oraș în care a devenit unul dintre co-fondatorii Secesiunii – mișcare artistică de avangardă ce s-a opus standardelor academice și influenței politicului în artă. O parte dintre lucrările artistei sunt expuse chiar în fosta reședință a lui Max Liebermann – unul dintre avangardiștii de frunte ai Secesiunii Berlineze – printr-o colaborare între Institutul Cultural Român și Liebermann-Villa am Wannsee. Expoziția „Dora Hitz – Lupta dintre vechi și nou” va fi găzduită în acest spațiu simbol al avangardei până pe 20 ianuarie 2025.

Cu această ocazie, Cultura la Dubă prezintă un portret al Dorei Hitz – artistă vizionară și susținătoare a drepturilor femeilor.

Dora Hitz (1853-1924) a fost o figură marcantă a avangardei din Paris, Dresda și Berlin. Deși născută într-o familie de artiști din Altdorf, lângă Nürnberg, Hitz a crescut și a activat într-o epocă în care contribuția feminină în lumea artei nu era încurajată și recunoscută.

Pregătirea artistică a Dorei Hitz a început la  München, în cadrul Damenmalschule der Frau Staatsrat Weber, într-o perioadă în care femeile erau sistematic excluse de la academile tradiționale de artă și de la cursurile de desen după model viu. Treptat, Hitz s-a transformat într-o apărătoare a accesului femeilor la educație artistică.

La Expozitia Generală de Artă și Industrie din München din 1876 (Allgemeine Kunst- und Kunstindustrie Ausstellung), Dora Hitz a cunoscut-o pe Regina Elisabeta. O întâlnire întâmplătoare care a marcat traiectoria tinerei pictorițe după ce suverana i-a recunoscut potențialul și a invitat-o în România.

„Consider o mare fericire a vieții mele faptul că, fiind tânără, am putut trăi o vreme în regatul lui Carmen Sylva, sub protecția ei specială”, a declarat Hitz decenii mai târziu, potrivit documentelor citate de Muzeul Național Peleș. Regina Elisabeta, fiind la rândul ei artistă, își semna creațiile literare sub pseudonimul de Carmen Sylva.

Între 1878 și 1882, Dora Hitz ajunge la Casa Regală a României, chiar în momentul reluării construcției Castelului Peleș după Războiul de Independență – proiectul Regelui Carol I al României.

Între 1883 și 1890, Dora Hitz realizează, la Paris, o serie de treisprezece lucrări care articulează vizual temele literare ale lui Carmen Sylva, povești pe care Regina le-a scris la începutul carierei sale literare. Unsprezece dintre ele au decorat Sala de Muzică, iar celelalte două au flancat ușa din sala de mese regală. Patru lucrări se află și astăzi în Sala de Muzică, putând fi observate de orice vizitator al Palatului.

Una dintre aceste lucrări, “Copilul Soarelui”, este o reprezentare inspirată din colecția de doisprezece basme alegorice semnată de Carmen Sylva – Leidens Erdgang (publicată în limba engleză sub titlul Pilgrim Sorrow). Basmele descriu efectele produse de forma personificată a virtuților Viață, Luptă, Suferință, Pace, Răbdare, Curaj și altele, în timp ce rătăcesc pe Pământ, potrivit informațiilor puse la dispoziție de organizatorii expoziției.

“Safo”, o pictură care astăzi se află în colecția Muzeului de Artă a României, este singura din această serie în care înfățișarea Reginei este reprezentată. Artista s-a inspirat din poezia Reginei cu același nume (1880), care, împreună cu Hammerstein, au fost primele publicate sub pseudonimul „Carmen Sylva”. Ambele au fost incluse în Stürme (1881), parte a unei colecții dedicate „eroismului nevăzut al femeilor”. Poeta greacă Safo a fost un model pentru scriitoarele independente de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În această pictură, Hitz face explicită legătura dintre Sylva și Safo prin înlocuirea chipului muzei grecești cu cel al Reginei. O contestatoare a reprezentărilor masculine tradiționale, Sylva a modificat povestea astfel încât sinuciderea lui Safo să nu fie determinată de suferința produsă de partenerul ei, ci să fie un act de sacrificiu pentru propria fiică. Sylva s-a identificat clar cu Safo, „înconjurată de fete tinere, cărora le-a dedicat arta și poezia”, potrivit aceleiași surse.

Dora Hitz a fost, pe lângă pictor de curte, și aliată a Reginei în eforturile de educare și promovare a femeilor în sfera artelor. Acestea au colaborat la îmbunătățirea educației artistice pentru fete în România: Hitz a predat pictură și desen la Ateneul din București, parte a Azilului Elena Doamna (un orfelinat și o școală pentru fete, aflate sub protecția Reginei Sylva din 1870), și a facilitat legături educaționale cu München. 

Deși avusese și avea să continue să aibă succes la Paris, s-a mutat la Berlin în 1892. Câțiva ani mai târziu a devenit co-fondatoarea Secesiunii din Berlin, o mișcare artistică apărută în Germania la 2 mai 1898. Nemulțumiți de restricțiile impuse artei contemporane de către împăratul Wilhelm al II-lea, 65 de artiști s-au „separat”, manifestându-și opoziția față de standardele artei academice și de ingerințele guvernului. Mișcarea este clasificată ca o formă de modernism german și a fost precedată de mai multe secesiuni.

În 1893 Dora Hitz a înființat o școală de artă pentru femei în Berlin, iar în 1913 a devenit prima președintă a Frauenkunstverband – Asociația Artistelor. Întâlnirea care a stat la baza înființării Asociației a fost organizată după adunarea anuală a unei alte asociații – ‘Educația Femeilor. Studiile Femeilor’ –  unde pe ordinea de zi s-a aflat tema admiterii femeilor la studii academice în universitățile de stat. Eforturile acestei generații de femei vizionare au determinat în 1919 Academia Regală de Arte Frumoase din Berlin să acorde femeilor șansa la studii pentru prima oară în istoria instituției.

Când mai târziu și-a înființat propria școală de artă, Dora Hitz s-a asigurat că studentele sale puteau desena după modele nud, o abordare curajoasă și reprezentativă pentru personalitatea și aspirațiile artistei. 

În ciuda contribuțiilor sale substanțiale și a legăturilor sale importante în lumea artei, ultimii ani de viață ai Dorei, petrecuți în Berlin, au fost marcați de solitudine, sub influența bolii și a problemelor financiare. Dora Hitz a murit în 1924, lăsând în urmă o bogată moștenire artistică și un model de angajament față de promovarea potențialului feminin în arte.

The post Dora Hitz, pictorița care a redat pe pânză scrierile Reginei Elisabeta. Un centenar de la dispariția unei importante îndrumătoare a femeilor în artă appeared first on Cultura la dubă.

La Muzeul Național Brukenthal din Sibiu se află într-un minuțios proces de restaurare două lucrări ale pictorului austriac Gustav Klimt. Este vorba despre picturile Primăvara și Vara, realizate în ulei pe pânză, ambele provenind din patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Până acum, acestea erau expuse într-una dintre sălile Muzeului Național Peleș. Cele două lucrări sunt parte din colecția familiei regale a României și au fost clasate în tezaur, ceea ce înseamnă că nu pot părăsi țara decât cu o decizie specială a Ministerului Culturii.

Echipa de restauratori a Muzeului Brukenthal este alcătuită din cinci experți printre care și Ioan Muntean, coordonatorul restaurării a celor două picturi.

Acesta povestește pentru Cultura la dubă că “starea lor de conservare nu era una proastă. Sigur că erau degradări specifice unor lucrări care au o vechime de peste 100 de ani, dar aveau o stare de conservare la care trebuia intervenit pentru că marea lor problemă era că erau expuse și prinse cu niște cuie metalice direct pe perete, nu aveau șasiu, un cadru de lemn pe care să fie ancorată pânza și apoi etalată pe perete. Din cauza aceasta, pânza avea un aspect de draperie, suprafață denivelată”.

Restaurarea propriu zisă durează de aproximativ două luni.

“Prima oară am fost la Peleș iarna să vedem lucrările. Sunt o mulțime de etape intermediare până la restaurarea propriu zisă. Mai întâi a fost vizita adminsitrativă unde s-au discutat costurile și materialele necesare. După aceea s-a incheiat un contract între cele două muzee și s-a asigurat transportul celor două lucrări către Brukenthal.

La Spitalul de Pediatrie din Sibiu am făcut radiografii lucrărilor.

Pe urmă am avut o întrunire de comisie unde am stabilit cea mai bună metodologie pentru aceste lucrări”, spune Ioan Muntean.

În acest moment, restaurarea mai presupune mici intervenții de retuș cromatic după care lucrările vor fi transportate și expuse din nou la Peleș.

Legislația României prevede că lucrările de tip tezaur să fie restaurate de personal calificat cu titlul de expert, într-un laborator avizat de către Ministerul Culturii. De aceea s-a încheiat și acest parteneriat. În Sibiu sunt cinci restauratori-pictură în cadrul Muzeului Brukenthal care își desfășoară activitatea într-un laborator în conformitate cu cerințele Ministerului Culturii.

Managerul Muzeului Brukenthal intenționează ca la finalizarea procesului de restaurare să organizeze o mini-expoziție cu aceste două lucrări.

Ioan Muntean lucrează de 24 de ani în cadrul Muzeului Brukenthal și sfătuiește deținătorii de artă să nu depoziteze lucrările în fluctuații mari de umiditate sau în locuri unde se gătește.

Laboratorul de restaurare din cadrul Muzeului Brukenthal nu este deschis pentru vizionare publicului, însă poate fi vizitat de către specialiștii în domeniu.

În cadrul Muzeului Național Peleș, cele două lucrări sunt amplasate în stânga lojei regale, din sala de teatru. Acestea au o vechime de peste 100 de ani și realizarea lor datează din circa 1884.

Gustav Klimt a fost un pictor simbolist și decorator austriac, lider al avangardei vieneze. Acesta a fost mentor pentru numeroși artiști, printre care se numără și Egon Schiele. Artistul a dat naștere modernismului austriac.

Cea mai cunoscută operă a sa este Sărutul și datează din așa numita “perioadă de aur” a artistului. Lucrările sale fac înconjurul lumii și sunt expuse în cele mai mari și prestigioase muzee ale lumii.

În primăvara  acestui an, una dintre lucrările sale a fost vândută la o casă de licitație din Londra cu 85.3 milioane de lire sterline. Aceasta a atins recordul de cea mai valoroasă lucrare de artă vândută vreodată în Europa.

Gustav Klimt a vizitat România de două ori, la invitația Regelui Carol I. Acesta a pictat pe piatră portretele strămoșilor regelui.

The post Două picturi de Gustav Klimt sunt în curs de restaurare la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Descoperiți povestea lor appeared first on Cultura la dubă.

De asemenea, în 2022 ar urma să fie renovate terasele castelului.

Întreg Castelul Peleș necesită un proces amplu de restaurare, însă Ministerul Culturii anunță că reparațiile vor fi făcute progresiv, în funcție de priorități.

“Tocmai pentru că problemele de la toate clădirile ansamblului Peleş sunt presante, am prevăzut şi o etapă de intervenţii urgente, de punere în siguranţă. Primul obiectiv vizat este chiar Castelul Peleş, cu intervenţii urgente pentru acoperişuri, unde deja deteriorările sunt accentuate de mulţi ani. Anumite zone din învelitori sunt asigurate cu nişte plase ca să nu existe căderi de ardezie de la învelitoare. (…) Aceasta estimăm că va începe în a doua jumătate a anului”, a declarat Ștefan Bâlici.

Pentru prima etapă de reparații a fost demarată pe SEAP procedura de achiziţie publică, iar bugetul alocat este de 700.000 lei pentru proiectare. Valoarea estimată pentru terase este de 12 milioane de lei.

Intervenţia va cuprinde toate terasele castelului a căror structură este afectată de deteriorări importante, lucrările urmând să vizeze consolidarea zidurilor, lucrări de terasare, de restaurare a elementelor sculpturale, lucrări de amenajare peisagistică, iluminat public şi lucrări noi care vizează facilitarea unor activităţi publice exterioare de tipul expoziţiilor şi concertelor, conform Agerpres.

Ministerul Culturii intenționează să atragă fonduri europene pentru procesul major de consolidare.

The post Încep lucrări urgente pentru salvarea acoperișului Castelului Peleș appeared first on Cultura la dubă.

Peleșul poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 8.30 – 17.30, cu excepția unei pauze programate între 12.30 – 13.00, pentru dezinfectarea suprafețelor și aerisirea spațiului vizitabil.

La Pelișor, programul pentru public este de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00, tot cu pauza pentru dezinfectarea suprafeţelor între 12.30 şi 13.00.

La intrarea în muzeu vor fi amplasate dispensere cu dezinfectant pe bază de alcool pentru dezinfectarea mâinilor, dar şi covoare cu dezinfectant pentru încălţăminte.

Conducerea muzeului anunţă că se va măsura temperatura vizitatorilor la intrarea în incintă, fiind interzis accesul celor care prezintă simptome de infecţie respiratorie şi al celor care au temperatura mai mare de 37,3 grade Celsius.

Totodată, accesul pe terase şi în spaţiul muzeal este permis numai cu purtarea măştilor de protecţie (medicale/non-medicale) pe toată durata vizitei, pe durata vizitei este obligatorie păstrarea distanţei de minimum doi metri între persoane, numărul maxim de vizitatori într-un spaţiu expoziţional/sală fiind de cinci persoane.

Turiştii nu vor beneficia de tururi ghidate, însă ei se vor putea documenta cu ajutorul unor panouri informative traduse în cinci limbi de largă circulaţie care vor fi amplasate în fiecare sală. 

sursa: Agerpres

The post Castelul Peleș se redeschide pe 2 iunie, dar cu acces limitat appeared first on Cultura la dubă.