Într-un răspuns oficial transmis la solicitarea Cultura la dubă, Ministerul Culturii confirmă în premieră intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului și de a-l transforma într-un departament al ministerului.

“Una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.”, spune Ministerul Culturii.

Inițiativa ministerului e contestată într-o petiție publică, inițiată de Pro Patrimonio, semnată până acum de aproape 5000 de oameni. Mai mulți arhitecți importanți declară că desființarea INP pune în pericol patrimoniul însuși și independența specialiștilor față de factorul politic.

“Transformarea Institutului Național al Patrimoniului într-o direcție din minister ar amputa independența deciziei profesionale, care este esențială.”, spune pentru Cultura la dubă arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România.

“Este evident că vom lua drumul Ungariei în ceea ce priveşte capturarea şi ideologizarea discursului identitar prin anihilarea custozilor instituționali de drept ai patrimoniului. Vă reamintesc că în țara vecină Institutul Național al Patrimoniului a fost anihilat, iar muzeele comasate până la pierderea identității lor.”, declară și arhitectul Eugen Vaida, coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente.

***

Ministerul Culturii susține că ia în considerare desființarea INP ca instituție de sine stătătoare și integrarea activităților specifice în cadrul unui departament al ministerului. În prezent, INP este în subordinea Ministerului Culturii, dar are personalitate juridică și gestionează un buget propriu. Angajații INP sunt, majoritatea, specialiști în domeniul patrimoniului.

Am solicitat Ministerului Culturii un punct oficial cu privire la posibila comasare a INP cu Ministerul Culturii, știre apărută inițial la nivel de zvon. Iată răspunsul oferit de Ministerul Culturii pentru Cultura la dubă:

“1. Este adevărat că Ministerul Culturii dorește comasarea Institutului Național al Patrimoniului cu ministerul, transformându-l într-un departament?

Da, analizǎm aceastǎ ipotezǎ. De la începutul actualului mandat, Ministerul Culturii se află în procedura de elaborare a unui proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea legislației din domeniul patrimoniului cultural național, un demers legislativ amplu, menit să asigure coerența și eficiența intervențiilor publice și private în domeniu.

Proiectul va reuni, într-un singur cadru de reglementare, prevederile disparate care vizează patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial, armonizându-le atât între ele, cât și cu legislația generală și cu practicile europene. Prin aceste reglementări se instituie premisele unei raportări administrative centrate pe date actuale și corecte, evitând reluarea acelorași deficiențe, semnalate recurent în ultimele trei decenii.

Ne dorim ca România să beneficieze de o legislație adaptată nevoilor reale ale domeniului. Aceste demersuri sunt esențiale deoarece am constatat că există lacune semnificative în legislația actuală, cum ar fi neactualizarea Listei Monumentelor Istorice, ceea ce poate deveni o vulnerabilitate majorǎ. Gestionarea patrimoniului cultural național este o responsabilitate importantă, iar aceste deficiențe pot pune în pericol protejarea și valorificarea corectă a acestuia.

În acest context, una dintre opțiunile avute în vedere pentru îmbunătățirea gestionării patrimoniului cultural național este încorporarea Institutului Național al Patrimoniului în structura Ministerului Culturii, pentru a eficientiza procesul și a centraliza competențele într-o singură autoritate.

2. Care este raționamentul din spatele acestei inițiative și ce demersuri concrete faceți în acest sens?

Așa cum am menționat, această opțiune este analizată în cadrul procesului de modernizare a legislației și a instrumentelor administrative dedicate patrimoniului.

Posibile beneficii ale unei astfel de măsuri includ:

• Centralizarea autorității, pentru o gestionare mai eficientă și coordonată a patrimoniului cultural.

• Simplificarea birocrației, prin eliminarea paralelismelor instituționale între Ministerul Culturii și INP.

• Decizii bazate pe date corecte și actualizate, prin digitalizarea proceselor de reglementare și avizare, ceea ce va asigura transparență și va eficientiza intervențiile în domeniu.

Ministerul Culturii își asumă rolul de a construi politici publice și un cadru legislativ eficient, iar analiza acestei măsuri se desfășoară în acest cadru.

3. Cum răspundeți organizațiilor care militează pentru protejarea patrimoniului și care critică această ipoteză?

Ministerul Culturii nu comentează pozițiile organizațiilor civice și ale actorilor independenți.Fiecare își are propriul rol: societatea civilă militează, iar Ministerul Culturii elaborează politici publice, legislație și asigură administrarea domeniului patrimoniului. Aceste roluri complementare întăresc sistemul, nu îl slăbesc.

4. Se pot pierde fondurile PNRR gestionate de INP dacă va avea loc această reorganizare?

Nu se pierd finanțările. Proiectele pot fi implementate de Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile aplicabile finanțărilor externe. Nu există riscul întreruperii sau al returnării fondurilor în ipoteza amintitǎ mai sus.”, a transmis Ministerul Culturii.

INP există oficial din 2009, prin Legea nr. 329/2009, care a stabilit ca Oficiul Național al Monumentelor Istorice să fie comasat cu Institutul Național al Monumentelor Istorice, formând astfel Institutul Național al Patrimoniului [INP]. De asemenea, din 2011, prin OUG nr. 12/2011, Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost comasat prin absorbție cu INP.

Printre atribuțiile principale ale INP se numără:

• elaborarea și actualizarea Listei Monumentelor Istorice din România
• gestionarea fondurilor destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanțat de la bugetul de stat
• administrarea monumentelor storice intrate cu orice titlu în proprietatea statului, altele decât cele administrate de alte instituții publice;

• verificarea și propunerea spre avizare, potrivit legii, a documentațiilor tehnico-economice pentru lucrările contractate;
• asigură fundamentarea științifică a deciziilor și a avizelor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice privind clasarea și evidența monumentelor istorice, intervențiile asupra acestora, precum și în zonele lor de protecție;

• elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial;

REACȚII CRITICE DIN PARTEA ARHITECȚILOR: “Este deja o problemă de securitate națională”

Arhitectul Ștefan Bâlici, fost director al INP și actual președinte al Ordinului Arhitecților din România, susține că demersul Ministerului Culturii este periculos pentru independența specialiștilor.

“Ce credeți, ca specialist în patrimoniu, că ar aduce această schimbare în domeniul patrimoniului?

Ar aduce pierderea capacităților funcționale ale institutului, care au fost construite cu pas cu pas și cu dificultate, ani de zile și care trebuie consolidate și sprijinite, nu destructurate. De ce spun că ar aduce pierderea capacităților instituționale? Pentru că Institutul, în momentul de față, funcționează pe baza unor capacități și decizii strict profesionale. Nu există interferență politică.

Mă rog, în măsura în care nu există în nicio instituție în care se poate să nu existe. Dar tocmai separarea de minister asigură acest flux normal sau relație normală între decizia politică pe care trebuie să o găsim la minister și decizia profesională, și operaționalizarea politicilor publice de patrimoniu, care trebuie să se găsească într-o instituție de specialitate autonomă și, cum spuneam, bazată pe mecanisme profesionale și nu politice.

Or, mutarea Institutului, transformarea lui într-o direcție în minister, ar amputa această independență a deciziei profesionale, care este esențială.

Institutul s-a manifestat de-a lungul anilor în toate problemele sensibile ale patrimoniului cultural din România și a făcut-o cu argumente. Decizia a fost a factorului politic, dar argumentele au putut să fie văzute, auzite și au fost argumente de încredere, produse de o echipă de profesioniști extraordinară, care nu are egal în România în momentul de față și care, cum spuneam, a fost construită cu greu.

Profesioniști cu studii la cele mai importante școli din Europa, școli de patrimoniu, cu specializări la institute de renume internațional, cu experiență vastă în domeniul de care se ocupă. Nu există nimic comparabil

Credeți că, în spatele acestei inițiative, stă pretextul deficitului sau sunt alte lucruri pe care noi nu le cunoaștem?

Nu este posibil să faci economie, nu de aici, nu de la patrimoniu. Nici ca principiu și nici în realitate nu s-ar întâmpla niciun fel de economie. Este iluzorie aceasta.

Dar din cunoștințele pe care le aveți și din discuțiile pe care le-ați avut cu colegi din domeniu, care credeți că este, de fapt, motivația din spatele acestei inițiative?

Nu pot decât să bănuiesc că este ceea ce se vede și anume centralizarea puterii de decizie pe domeniul patrimoniului cultural. Pentru că puterea de decizie are componenta politică, cum am spus, dar fundamentată prin componenta științifică. Or, centralizând ambele componente într-o singură mână, se poate controla totul. Ceea ce e foarte periculos pentru patrimoniul nostru.

Tocmai împărțirea aceasta care a funcționat și care funcționează în multe țări, așa e în majoritatea țărilor europene, institutele de specialitate care sunt institute de specialitate, care au personal de o anumită factură, care au atribuții de o anumită factură, iar puterea politică este putere politică, e în altă parte și elaborarea politicilor publice poate să se facă prin colaborare între cele două.”, a declarat Ștefan Bâlici pentru Cultura la dubă.

În 2022, după un mandat de 5 ani, Ștefan Bâlici a fost înlăturat de la conducerea INP de către ministrul Culturii Lucian Romașcanu. În locul său a fost numită Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. Aceasta ocupă funcția de director al INP și în prezent.

PETIȚIE PUBLICĂ ÎMPOTRIVA DEMERSULUI MINISTERULUI

În textul unei petiții publice, Fundația Pro Patrimonio, susține următoarele:

“Patrimoniul cultural nu e monedă de schimb. INP trebuie păstrat!

Fundația Pro Patrimonio solicită Ministrului Culturii, András István Demeter, și Primului Ministru, Ilie Bolojan, să renunțe la intenția de desființare sau absorbție a Institutului Național al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii.

• Cerem păstrarea INP ca instituție publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică, cu rol independent de expertiză și intervenție profesională în protejarea patrimoniului cultural național.

• Desființarea INP amenință grav valorile democratice: transparența decizională, independența profesională și separarea între politică și expertiză. Patrimoniul este un bun public, nu un instrument politic.

• De ce e esențial INP?

Este unica instituție specializată care aplică politicile publice privind patrimoniul cultural, de la inventariere și restaurare, la gestionarea bazelor de date naționale, relația cu UNESCO, și implementarea proiectelor prin PNRR. Este continuatorul Comisiunii Monumentelor Istorice (1892) și pilon al protecției patrimoniului.”

Petiția a fost semnată până la ora publicării articolului de aproape 5000 de oameni.

Arhitectul Eugen Vaida, fondatorul Asociației Momentum, coordonatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente, premiat cu Premiul European pentru Patrimoniu, și director al fundației Regelui Charles al III-lea în România, critică la rândul său încercarea de desființare a INP.

“Nu este vorba despre vreo desființare a unei instituții, ci despre însăși decapitarea identității și punerea în discuție a legimității existenței unui stat, al nostru.

INP, prin cei 120 de oameni, reprezintă capul care ar trebui să ne călăuzească, alături de Academia Română, în teorie.

Cărțile de istorie pot fi manipulate ideologic, însă patrimoniul este singurul martor vizibil al adevărului istoric, nemanipulabil și inalienabil. Riscăm să pierdem cele peste 800 de monumente grav deteriorate din cauza unei incapacități de reacție din partea statului.

În acest context şi subliniind faptul că patrimoniul a fost cuprins ca obiectiv strategic de apărare a țării în “Strategia Națională de Apărare a Țării”, dinamitarea principalei instituții de gestionare a patrimoniului nu reprezintă decât un act de subminare a statului cu tot cu patrimoniul ei etnic. Această chestiune intră în sfera securității nu mai este doar de competența domeniului patrimoniului.

Ne-am mobilizat în ultimii ani să salvăm prin Ambulanța pentru monumente peste 100 de monumente istorice şi am susținut o lege care obligă statul să salveze 100 de monumente istorice, anual. Acestea urmau să fie salvate prin INP.

Oricare va fi răspunsul ministrului – şi în buna tradiție, dialogul cu societatea civilă şi comunitatea experților lipseşte-, este evident că vom lua drumul Ungariei în ceea ce priveşte capturarea şi ideologizarea discursului identitar prin anihilarea custozilor instituționali de drept ai patrimoniului. Vă reamintesc că în țara vecină Institutul Național al Patrimoniului a fost anihilat iar muzeele comasate până la pierderea identității lor.”, declară Eugen Vaida pentru Cultura la dubă.

În Ungaria, guvernul lui Viktor Orban a transformat Institutul Național al Patrimoniului într-o structură directă a biroului primului ministru. Comunitatea internațională Open Democracy semnala în 2012 că măsura este o formă de a controla patrimoniul în beneficiul intereselor dezvoltatorilor mobiliari, iar puterea centralizată face parte din resurecția naționalistă, la fel ca în regimul comunist.

RĂSPUNSUL MINISTERULUI CULTURII, GENERAT ÎN PROPORȚIE DE PESTE 85% CU AI

Potrivit mai multor aplicații de AI pe care le-am interogat, textul transmis de Ministerul Culturii către redacția noastră este generat în proporție de peste 85% de AI.

INP nu este singura instituție de cultură care ar urma să treacă printr-un proces de comasare. Teatrul de Operetă „Ion Dacian” ar urma să absoarbă, prin comasare, Teatrul Muzical „Ambasadorii”.

UPDATE

Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, susține că propunerea ministrului Andras Demeter nu a fost discutată și, prin urmare, nu este agreată în cadrul coaliției de guvernare. Acesta afirmă pentru Cultura la dubă că USR se va opune desființării INP.

“USR va cere o discuție în coaliție despre intenția de desființare a Institutului Național al Patrimoniului, care nu a fost convenită între partidele de la guvernare. Institutul Național al Patrimoniului gestionează patrimoniul național și este o instituție strategică în acest sens. Mai mult, orice proces de acest gen poate periclita accesarea fondurilor europene gestionate de INP pentru restaurarea unor obiective de patrimoniu.

Cultura se pune în valoare prin management corect, concursuri transparente și investiții în oameni competenți.

Sunt instituții deconcentrate ale căror atribuții fie se suprapun, fie sunt create și multiplicate pentru a oferi joburi unei clientele, și pe acelea trebuie să le vizăm, nu instituțiile strategice.”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR Cristian Seidler.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post OFICIAL Ministerul Culturii confirmă pentru Cultura la dubă că intenționează să desființeze Institutul Național al Patrimoniului. Specialiștii contestă vehement inițiativa appeared first on Cultura la dubă.

„Îmi doresc ca în acest mandat, printre prioritățile anunțate în programul de guvernare, protejarea și restaurarea patrimoniului să devină o realitate concretă.

Din păcate în ultimii ani s-a vorbit enorm și s-a făcut infim pentru acest domeniu de importanță majoră pentru România. Este timpul să îmbinăm dezvoltarea României cu protejarea și restaurarea patrimoniului iar pentru aceasta voi propune o reformare profundă a INP în particular și a modului cum se implică Ministerul Culturii, în general.

Îi mulțumesc D-lui Bâlici pentru cele făcute bine în activitatea sa de 6 ani la INP. Este un bun arhitect, un bun teoretician al domeniului, sper că vom putea beneficia de expertiza dumnealui și pe viitor. Pot spune însă, cu respectul cuvenit d-lui Bâlici, că zone importante din activitatea INP au rămas neacoperite.”, a scris Lucian Romașcanu pe Facebook.

Decizia ministrului vine pe fondul a numeroase critici din partea specialiștilor din domeniul arhitecturii și al patrimoniului din România. Aceștia susțin la unison că Ștefan Bâlici este cel mai bun manager pe care l-a avut vreodată INP, iar înlocuirea sa cu o persoană necalificată nu are argumente logice.

În același mesaj de pe Facebook, Lucian Romașcanu lasă un post scriptum prin care răspunde, foarte succint, valului de nemulțumiri:

„Constat o mare fervoare în apărarea D-lui Bâlici. E bine că există specialiști care văd în dumnealui o persoană de neînlocuit. Înțelepciunea ne spune că nu există astfel de persoane dar le înțeleg demersul. Nu voi intra în detalii acum, dacă va fi necesar o voi face.

Acum spun doar atât: dl. Bâlici nu a fost dat afară. Mandatul dumnealui a expirat pe 24.12.2021 în urma unei evaluări desfășurate pe mandatul ministrului liberal al culturii, dl. Gheorghiu. I-am acordat un interimat de 60 de zile care încetează azi. La următorul concurs, dl. Bâlici poate participa fără nicio opreliște.”

Totodată, ministrul confirmă că, până la organizarea concursului, interimatul va fi asigurat de Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. 

Conform România Liberă, Zaharia a fost inculpată penal într-un dosar pentru înșelăciune. Cauza s-ar fi rezolvat pe cale amiabilă, între părți.

Cultura la dubă a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere din partea acesteia, însă solicitările au rămas fără răspuns.

Pe de altă parte, Ștefan Bâlici a declarat, într-un interviu pentru Cultura la dubă, că nu găsește nicio explicație pentru decizia de a fi înlocuit și că nu a existat nicio discuție în care să ministrul să îi comunice nemulțumiri cu privire la activitatea sa. În plus, el a acuzat probleme sistemice care ar afecta Institutul Național al Patrimoniului, cum ar fi lipsa de personal și atractivitatea scăzută a posturilor.

Peste 9.000 de oameni au semnat o petiție prin care i se solicită ministrului Culturii să revoce decizia de a-l înlocui pe Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului și să se facă o reevaluare a raportului de activitate al acestuia de către o comisie independentă.

Cultura la dubă a solicitat opiniile mai multor specialiști din domeniul arhitecturii și patrimoniului, care pot fi citite AICI.

The post Ministrul Culturii anunță înlăturarea lui Ștefan Bâlici de la conducerea INP, în ciuda valului de critici din partea specialiștilor appeared first on Cultura la dubă.

Știrea că arhitectul Ștefan Bâlici va fi înlocuit de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului de către ministrul Culturii Lucian Romașcanu a stârnit numeroase reacții critice din partea specialiștilor din domeniul arhitecturii și al patrimoniului din România.

Aceștia susțin la unison că Ștefan Bâlici este cel mai bun manager pe care l-a avut vreodată INP, iar înlocuirea sa cu o persoană necalificată nu are argumente logice.

În urma lui ar urma să fie adusă la conducerea INP Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea, și o apropiată a politicienilor PSD.

Pentru a înțelege mai bine importanța acestui post și miza din spatele unei astfel de decizii, am stat de vorbă cu unii dintre cei mai respectați arhitecți din România.

Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România și fost secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților, vorbește direct despre un asediu asupra patrimoniului construit din România.

“România a pierdut cel mai bun director al INP-ului, de când știu eu că există această instituție.”

Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură din Cluj

“Am o părere consolidată despre Ștefan Bâlici ca profesionist, după o experiență de aproape două decenii. Am văzut ce face și ce coloană vertebrală are și ce atașament are față de patrimoniu, ceva atât de important pentru acest domeniu.

Publicul larg ar trebui să înțeleagă că patrimoniul din România este sub asediu, mai ales cel construit este de câteva decenii bune sub asediul intereselor imobiliare.

Se încearcă înlocuirea patrimoniului pentru profitul unor afaceri imobiliare noi. Și atunci, cultura patrimoniului a devenit un fel de rezistență în fața acestor presiuni, care sunt de cele mai multe ori susținute politic.

Toți marii dezvoltatori sunt susținuți politic, nu trebuie să explic ce înseamnă profitabilitatea afacerii imobiliare. Asta în contextul în care patrimoniul e fantastic de bogat în România, numărul monumentelor este deosebit, resursele pe care statul le alocă sunt minore, insuficiente.”, a declarat arhitectul Șerban Țigănaș pentru Cultura la dubă.

Și președintele OAR București, Emil Ivănescu, vorbește despre o luptă de guerilă în domeniul patrimoniului, cu interese imobiliare în spate și doar o mână de profesioniști care se mai luptă pentru salvarea monumentelor și a zonelor istorice protejate.

“Zonele de patrimoniu sunt puncte cheie, atractori. Au o valoare foarte mare.”

Emil Ivănescu, președintele OAR București

“Problema este că nu există o politică generală de sprijin pentru cei care au monumente și nu au bani să le restaureze, apoi e nevoie de un cadru legal mai puternic pentru cei care intervin în mod necorespunzător pe patrimoniu.

Țările europene care au grijă de patrimoniu au politici în acest sens, iar ele surclasează interesele locale de speculă asupra acestor zone, care dacă nu sunt bine reglementate, sunt victime sigure ale intereselor locale.

Sunt niște interese foarte mari și este greu de dus o luptă de genul ăsta. Oricine ar fi la conducerea unei instituții înțelege valoarea patrimoniului, însă e foarte greu să impui o politică sănătoasă. Asta ar fi soluția, dar nimeni nu pare că are puterea necesară să impună la nivel macro.”

Președintele OAR București spune că Ștefan Bâlici este unul dintre puținii profesioniști pe care România îi mai are în domeniul restaurării și că demiterea sa nu este justificată.

“Ștefan e un foarte bun profesionist, cunoscut în toată zona de proiectare – construcții ca specialist pe monumente, iar pe lângă lucrurile astea are respect pentru monumente, iar ăsta e un lucru esențial, să ai într-un post cheie pentru monumente un om care știe într-adevăr ce înseamnă monumentul.

Știe ce înseamnă lupta pentru un monument și știe asta atât la nivel național, cât și internațional. Ștefan e recunoscut de toată comunitatea profesională ca fiind un om foarte bun pe monumente.”, a mai declarat Emil Ivănescu pentru Cultura la dubă.

Și cele mai importante ONG-uri care militează pentru salvarea patrimoniului – Pro Patrimonio, Asociația Ambulanța pentru Monumente, Herculane Project sau ARCEN – au făcut azi front comun în fața deciziei ministrului Culturii și au cerut revenirea asupra ei.

Arhitecta Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project, unul dintre cele mai cunoscute proiecte demarate de societatea civilă pentru salvarea Băilor Herculane, susține că Ștefan Bâlici a fost unul dintre cei mai importanți factori care au ajutat la evoluția proiectului și crede că în spatele înlăturării sale stă factorul politic, nu cel profesional.

“Decizia de a-l înlătura pe Ștefan Bâlici de la INP este iresponsabilă și sincer nu ne-o putem explica. […] Când vezi că se întâmplă astfel de lucruri – o propunere de legislație proastă [Codul patrimoniului], apoi demiterea unor oameni profesioniști – te întrebi care e scopul acestor pași. Și eu nu pot să am decât o singură concluzie: vor veni foarte mulți bani prin PNRR.”

Deși aseară a promis că azi va oferi un punct de vedere, ministrul Romașcanu a refuzat să comenteze situația la solicitarea Cultura la dubă și a transmis că mandatul lui Ștefan Bâlici se termină oficial luni, iar atunci va anunța ce decizie a luat.

În schimb, ministrul Romașcanu a fost activ pe Facebook, unde a lăsat mai multe comentarii referitoare la situația de la INP. Acesta a răspuns unei postări în care Dacian Cioloș critică, la rândul său, înlocuirea lui Ștefan Bâlici.

“Meritocrația” PSD lovește crunt din nou. De data asta, unul dintre cei mai buni specialiști din instituțiile statului, arhitectul Ștefan Bâlici, este înlocuit de ministrul Culturii de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) cu o pilă politică a Gabrielei Firea.

Probabil, asta este „răsplata” pentru că Ștefan Bâlici a pregătit dosarul includerii Roșiei Montane în UNESCO, o acțiune pe care PSD, prin brațul ministrului Romașcanu, nici nu o uită și nici nu o iartă.“, a scris europarlamentarul Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Romașcanu a răspuns astfel:

Lucian Romașcanu a susținut într-un alt comentariu că se îndoiește de calitățile manageriale ale lui Ștefan Bâlici fiindcă acesta nu a cheltuit banii pe care îi avea la dispoziție pentru Programul Național de Restaurare.

“Nu poți să spui că performanța unei instituții este să-și cheltuie bugetul, asta este absurd, mai ales că noi știm cu toții că de când au început să apară finanțările europene, specialiștii au observat, Ștefan Bâlici e unul dintre ei, că atunci când sunt prea mulți bani, rezultatele sunt de multe ori superficiale, improprii, de multe ori s-a întâmplat ca restaurările să aibă probleme grave de calitate.

Ștefan Bâlici a ținut tot timpul la calitate garantată și e normal, sunt de acord cu el. Apoi, există o problemă generalizată a forței de muncă în România, nu mai sunt meseriași, profesioniști, oameni de șantier. Nu mai sunt nici oameni în construcții pentru ce planuri are România, vedeți că au venit foarte mulți vietnamezi, meseriașii români au plecat.

Deci asta e absurd, să spună că e lipsă de performanță că n-ai reușit să cheltui banii. Ei, decât să îi cheltui prost, mai bine nu îi cheltui.”, a completat Șerban Țigănaș în interviul acordat pentru Cultura la dubă.

Între timp, aproape 4000 de oameni au semnat o petiție prin care cer reevaluarea mandatului lui Ștefan Bâlici de către o comisie de profesioniști independenți.

Cultura la dubă a încercat în repetate rânduri să obțină un punct de vedere și de la Oana Zaharia, favorită pentru a ocupa funcția de manager interimar al INP, însă aceasta nu a dorit să comenteze situația.

Citiți AICI știrea inițială despre schimbările de la Institutul Național al Patrimoniului.

The post Șerban Țigănaș: “Patrimoniul din România este sub asediul dezvoltatorilor imobiliari susținuți politic.” appeared first on Cultura la dubă.

Ștefan Bâlici, cel care a condus în ultimii 6 ani Institutul Național al Patrimoniului, a aflat azi, pe când era în concediu, că ministrul a decis să nu îi mai prelungească mandatul de director al INP.

Ștefan Bâlici a fost adus la conducerea INP în ianuarie 2016 de către ministrul Culturii Vlad Alexandrescu, a avut pentru un an mandat de interimar, după care a câștigat concursul organizat și a ocupat funcția plină timp de 5 ani.

Mandatul său s-a încheiat în decembrie 2021, dar același ministru Lucian Romașcanu i-a oferit un contract de interimar pentru două luni. Acesta expiră săptămâna viitoare, iar Ștefan Bâlici a aflat de la colegi că nu îi va mai fi prelungit.

Decizia a stârnit revolta profesioniștilor care luptă pentru salvarea patrimoniului. Arhitectul Eugen Vaida, președintele Asociației Ambulanța pentru Monumente, i-a cerut în această seară demisia ministrului Romașcanu.

De cealaltă parte, ministrul a dat de înțeles că este nemulțumit de calitățile manageriale ale lui Ștefan Bâlici, fiindcă acesta a avut la dispoziție 22 de milioane de lei pentru Programul Național de Restaurare, din care anul trecut ar fi cheltuit doar 1.5 milioane.

Cultura la dubă i-a contactat în această seară atât pe Ștefan Bâlici, cât și pe Lucian Romașcanu, pentru a le cere un punct de vedere. Ministrul Culturii ne-a transmis că mâine va oferi un răspuns. Iată ce a avut de spus fostul manager al INP, Ștefan Bâlici:

“Domnule Bâlici, cum vă explicați decizia de a fi înlocuit, mai ales că același ministru v-a oferit un interimat de două luni?

Nu-mi explic, mai ales că nu am avut niciodată o discuție despre mandatul meu de 5 ani de zile, despre rezultate, despre nemulțumiri eventuale ale domnului ministru.

Considerați că evaluarea pe care ați primit-o la finalul mandatului a fost una corectă, a respectat legea și criteriile de evaluare?

Nu, eu am considerat că este incorectă, motiv pentru care am și contestat-o. Contestația a fost respinsă, mai mult nu am ce să spun. A fost o evaluare cu multe probleme de corectitudine, a poziționării, a procedurii.

Ați simțit de-a lungul acestor 6 ani petrecuți la conducerea INP că aveți susținere politică pentru a implementa ceea ce v-ați propus?

Eu am mai spus că ar fi cazul ca între declarațiile politicienilor și faptele lor să înceapă să existe o legătură. În declarații toți politicienii și miniștrii culturii spun că trebuie susținut patrimoniul, că este un domeniu extrem de important, dar de la declarație la fapte e o distanță mare. Noi am făcut mai multe semnalări în scris către miniștrii culturii, cu privire la problemele care trebuie rezolvate în sistem, asta înseamnă și fonduri și posturi.

În aceste ultime două luni de interimat, ați avut discuții cu domnul ministru Romașcanu despre nemulțumirile sale sau planuri de viitor?

Nu, chiar a fost o surpriză să vedem declarațiile făcute de ministru la instalare, a criticat Programul Național de Restaurare fără să fi avut o discuție cu noi pentru a înțelege cauzele pentru care, într-adevăr, programul a mers rău.

Am avut o întâlnire în care i-am prezentat prioritățile patrimoniului cultural în corelare cu actualul program de guvernare, a ascultat, mai departe nu am mai avut altă discuție.

Dumnealui spune că nu v-ați folosit de banii puși la dispoziție pentru Programul Național de Restaurare. Cum comentați?

E adevărat că nu am folosit acei bani câțiva ani la rând, dar asta e o problemă complexă și pornește de la oameni. Oricare instituție care primește brusc o sumă mare de bani, nu o poate folosi dacă nu are oameni care să gestioneze acei bani. E o chestiune foarte simplă, oricine o poate înțelege, numai Ministerul Culturii nu.

Ați cerut de-a lungul timpului suplimentarea numărului de posturi?

Da. Am cerut în mod constant, în fiecare an, în bugetul nostru există un capitol special referitor la această problemă și de câte ori s-a instalat un nou ministru am revenit asupra ei, fără niciun rezultat.

Câți angajați are INP acum și de câți ar fi avut nevoie?

Are 124 de posturi aprobate, din care sunt ocupate 115, altele sunt în concurs. Asta e o altă discuție, cât de atractive sunt aceste posturi, unele dintre ele au fost reluate de mai multe ori și nu am avut candidați. Asta ține de salarizare, de statutul angajaților. E o problematică, nu o problemă, e ceva complex și nu se rezumă doar la bani. Dacă discuția se izolează în felul acesta contabil, câți bani s-au alocat, câți s-au cheltuit, nu o să se rezolve problematica asta niciodată.

Institutele din Cehia și Slovacia au 800 de angajați, 300 de angajați, țări care sunt un sfert din România. Noi suntem 100 care ne ocupăm de toate domeniile patrimoniului, imobil, mobil, imaterial, mai nou digital. În alte țări sunt institute separate.

Deci cam asta e cu capacitatea mea de management.

Conform legii, ar trebui organizat un nou concurs. Veți mai participa la el atunci când va avea loc?

Da, bineînțeles, am atâtea proiecte începute pe care vreau să le duc la bun sfârșit. Cred că s-a constituit în INP o echipă foarte bună de-a lungul acestor 6 ani, proiectele pot fi încheiate. Mi se pare o poziție foarte importantă pentru a schimba cu adevărat ceva în felul în care e tratat patrimoniul din România.”

Institutul Național al Patrimoniului va fi condus de fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, Oana Zaharia

De profesie arhitect, specializat în restaurare, Ștefan Bâlici este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. Conform surselor din cadrul Ministerului Culturii, acesta va fi înlocuit de Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei. Informația nu a fost momentan confirmată oficial. Interimatul va dura până la organizarea concursului public.

“Există gafe pardonabile și gafe impardonabile. Când înlocuiești persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană de care n-a auzit nimeni în acestă branșă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romașcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai șansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost.”, a scris arhitectul Eugen Vaida într-o postare pe facebook.

Conform România Liberă, Oana Zaharia a fost inculpată penal într-un dosar pentru înșelăciune. Cauza s-ar fi rezolvat pe cale amiabilă, între părți.

În declarația de avere publicată pe site-ul primăriei, Oana Zaharia avea un venit anual de aproximativ 23.000 de euro din salariul de director al Administrației Monumentelor, adică aproximativ 1900 euro/lună.

Aceasta nu deține bunuri imobile pe numele său, în schimb a declarat că are genți și bijuterii în valoare de 25.000 de euro, dobândite în perioada 2000-2005.

Articolul este în curs de actualizare.

The post Ștefan Bâlici a fost îndepărtat de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului de către ministrul Lucian Romașcanu appeared first on Cultura la dubă.