Anunțul este aspru criticat de conducerea Teatrului Național Vasile Alecsandri Iași: “𝐃𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐔𝐁 ar însemna un semn catastrofal pentru cultura românească, pentru mișcarea teatrală de la noi și din afara granițelor: prima sală de spectacole construită în România, după multă vreme, urmează să fie și 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐬!

Sala Teatru³ Cub a fost construită în 2007, cu scop provizoriu, pentru ca spectacolele Teatrului Național Iași să fie aibă un spațiu de desfășurare, în timp ce Sala Mare era în proces de restaurare. Sala a fost inaugurată în 2008 și are o capacitate de 150 de locuri. Macbeth de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuţiu, a fost primul spectacol al trupei ieşene care s-a jucat în acest spațiu.

Mai multe spectacole jucate aici au fost ulterior premiate de UNITER. Radu Afrim este un cunoscut colaborator al Teatrului Cub, iar spectacolele sale sunt mereu sold out. Inițial, scopul era ca această sală să poată fi mutată și în alte cartiere din Iași, astfel încât teatrul să ajungă și la publicul din afara centrului. Dar cum s-a bucurat de un imens succes în vecinătatea sălii mari și a fost utilizată și pentru depozitarea decorurilor și costumelor, ea a rămas acolo. Între timp, însă, a rămas fără autorizațiile de funcționare. Soluția primăriei este desființarea ei.

Primăria Iași susține că sala va fi relocată într-o altă zonă a orașului, fără să fi identificat, însă, un loc. Totul face parte dintr-un proiect amplu de reamenajare a esplanadei Teatrului Național – “Reabilitarea și modernizarea spațiilor publice prin amenajarea spațiului verde perimetral Teatrului Național și dotarea cu mobilier și iluminat urban aferent proiectului «Creșterea atractivității zonei centrale a municipiului Iași din punct de vedere socio-economic, cultural și turistic»”.     

Tot Primăria Iași, condusă de primarul Mihai Chirica, lasă de înțeles că o altă sală – Sala Uzina, ar urma să se transforme dintr-un spațiu cultural într-unul comercial de tip bar sau cafenea: “Uzina Teatrului, amenajată în prezent ca spațiu cultural, are potențialul de a integra noi funcțiuni publice, precum cafenea, bar sau restaurant, adaptate noii amenajări.

Și Uzina are un imens istoric cultural. Acolo au fost montate numeroase spectacole de teatru contemporan, începând din 2007, și este spațiul unde studenții se pot exprima. Tot acolo a locuit timp de 8 ani scriitorul Mihail Sadoveanu, iar George Enescu a condus o serie de repetiții.

Spațiul de joc de la Uzina electrică, o clădire anexă Teatrului Național, a fost amenajat tot în 2007, ca soluție în timpul procesului de restaurare a Sălii Mari.

“Clădirea Uzina electrică sau Uzina de Lumină a fost construită odată cu edificiul Teatrului Național, de a cărei inaugurare se leagă începutul electrificării orașului Iași. În seara de 1 decembrie 1896, piața teatrului a fost iluminată cu ajutorul a 12 becuri cu arc electric, alimentate din uzina electrică a teatrului. Arhitecții vienezi Fellner și Helmer au prevăzut în proiectul inițial că „luminatul se va face cu electricitate sau de către stațiunea centrală (uzina electrică a orașului) ce ar avea comuna sau de la o mașină instalată în edificiul destinat pentru dependințe…”. În momentul demarării lucrărilor de construcție, în anul 1894, soluția alimentării de la uzina electrică comunală a devenit irealizabilă, astfel că cei doi arhitecți revin cu un nou proiect pentru „depozitul de decoruri și casa mașinelor (…) în acea mărime care e cerută de stațiunea centrală de ecleragiu electric a teatrului și de instalațiunea unei încălziri cu aburi indirecți și că hogeagul pentru aburi se va uni cu clădirea teatrului sau se va proiecta în formă de coloană decorată”. A rezultat clădirea anexă, Uzina electrică.

În perioada în care a fost director al Naționalului ieșean, 1910 – 1918, scriitorul Mihail Sadoveanu a locuit în clădirea Uzinei electrice. Tot aici, între anii 1917 – 1918, au avut loc repetițiile „Orchestrei simfonice a artiștilor mobilizați”, organizată și condusă de George Enescu. Primul concert a fost prezentat pe 17 decembrie 1917, pe scena Teatrului Național, în prezența Reginei Maria.” – se arată pe site-ul instituției de cultură ieșene.

Regizorul Radu Afrim, cunoscut colaborator al Teatrului Național Iași, critică dur decizia primăriei:
“Primarul PNL al unui oraș spiritual, Iași, vrea să dărâme Teatrul Cub, un teatru construit din banii ministerului Culturii! Un teatru care a luat premiul Ordinului Arhitecților din România! Politicienii sunt vremelnici, un TEATRU ar putea fi dărâmat pentru totdeauna!” – a scris acesta pe pagina sa de facebook.

O petiție pentru salvarea Teatrului Cub a fost semnată până acum de peste 300 de persoane.

UPDATE

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Primăria Iași desființează două săli ale Teatrului Național Iași. Una ar urma să fie relocată, iar alta transformată în cafenea appeared first on Cultura la dubă.

Primăria Capitalei a transmis azi printr-un comunicat de presă că decizia primarului Nicușor Dan, prin care acesta cerea executarea unei dispoziții judecătorești, anume demolarea clădirii Cathedral Plaza, a fost suspendată de Tribunalul București, după o contestație făcută de proprietarul clădirii.

Instanța a motivat decizia susținând că pe rol mai sunt și alte litigii în acest caz, inclusiv un proces în care proprietarul cere intrarea în legalitate a clădirii. Prin urmare, aceasta nu ar putea fi demolată deocamdată.

Nicușor Dan a explicat situația:

“O hotărâre definitivă din 2010 a constatat ca autorizația prin care imobilul a fost construit este nelegală și că avizul Ministerului Culturii pe care s-a bazat este nul.

O hotărâre definitivă din 2013 obliga Primarul Municipiului București să emită dispoziția de demolare. Instanța reține că “se afectează nu un spațiu public, ci un spațiu public cu valoare istorică deosebită” și că se încalcă dreptul la libertate religioasă.

Am emis în iulie 2022 dispoziția de demolare preluând copy-paste dispozitivul hotărârii definitive din 2013.

Proprietarul clădirii a solicitat atât anularea cât și suspendarea dispoziției de demolare motivând în esență că are pe rolul instanțelor o cerere de intrare în legalitate a imobilului și că dispoziția de demolare trebuie să aștepte soluționarea litigiului de intrare în legalitate.

Tribunalul București a soluționat pentru moment cererea de suspendare a dispoziției de demolare. A reținut probabil (hotărârea nu este redactată) că există un risc ca imobilul să fie demolat înainte de soluționarea cererii de anulare a dispoziției de demolare.

Vom exercita recurs la Curtea de Apel București împotriva sentinței de ieri a Tribunalului. Esențial este că dispoziția de demolare este copy-paste din dispozitivul unei hotărâri judecătorești definitive.

Evident, proprietarul clădirii ilegale are dreptul să facă toate demersurile legale pentru a-și salva clădirea. Însă a face plângere penală împotriva primarului care a pus în executare o hotărâre definitivă depășește orice limită a tupeului”.

Cathdral Plaza se află în vecinătatea Catedralei Catolice Sfântul Ioan, iar construcția ei a fost contestată în instanță de reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, în frunte că IPS Ioan Robu.

Catedrala Sfântul Ioan este monument istoric, iar dezvoltatorii noii clădiri ar fi încălcat legea privind protejarea monumentelor istorice, potrivit instanței.

Costurile demolării sunt estimate la câteva milioane de euro, iar dacă aceasta ar avea loc, ar trebui suportate în primă fază de primărie și recuperate de la dezvoltator, prin decizie judecătorească.

The post Decizia lui Nicușor Dan de demolare a Cathedral Plaza a fost suspendată de Tribunalul București appeared first on Cultura la dubă.

Primarul Capitalei Nicușor Dan a anunțat azi că a semnat dispoziția de demolare a clădirii Cathedral Plaza, caz în care exista deja de mai mulți ani o decizie judecătorească.

Potrivit instalenței, Cathedral Plaza a fost construită ilegal în apropierea Catedralei Sfântul Ioan, monument istoric, iar din 2013 PMB era obligată să demoleze clădirea.

“Precizez că mai sunt de parcurs câțiva pași administrativi până la începerea efectivă a lucrărilor de demolare, așa că voi reveni cu informații la momentul potrivit. Cheltuielile cu demolarea vor fi suportate inițial de municipalitate, iar finalmente vor fi recuperate de la proprietarul clădirii.

Scopul nostru este ca terenul pe care se află acum Cathedral Plaza să fie integrat armonios în peisajul urbanistic al Bucureștiului, iar pentru asta avem toată deschiderea de a colabora atât cu proprietarul, cât și cu Primăria Sectorului 1.”, a transmis Nicușor Dan.

În urmă cu câțiva ani, costurile de demolare erau estimate la 1 milion de euro.

The post Nicușor Dan a semnat ordinul de demolare a Cathedral Plaza appeared first on Cultura la dubă.

Clădirea fostului spital „Stamate” din Fălticeni, construită în urmă cu 161 de ani, în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost demolată săptămâna aceasta, în ciuda solicitărilor unui ONG local de a clasa imobilul ca monument istoric. 

Eforturile de conservare a imobilului s-au lovit de intenția Primăriei de a construi în locul spitalului o parcare, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor unui bloc din vecinătate.

Clădirea părea să fie salvată când Direcția Județeană de Cultură(DJC) Suceava a emis, săptămâna trecută, un aviz de demarare a procedurii de clasare de urgență a Spitalului „Stamate”.

Acesta a fost retras însă, din cauza unui „viciu de procedură”, o greșeală în documentație. Fără să lase timp pentru reluarea demersului de clasare, în mai puțin de două zile, Primăria a demolat imobilul care avea toate șansele să fie declarat monument istoric.

Până recent, în vechea clădire funcționa încă pavilionul central al Spitalului Municipal din Fălticeni. Pe 2 septembrie 2021 a fost inaugurat un nou spital în oraș, după ce construcția lui a durat nu mai puțin de 30 de ani!

Iar clădirea Spitalului „Stamate” a rămăs fără utilitate medicală.

Motivând că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, Primăria Fălticeni a demarat la începutul lunii noiembrie procedurile pentru demolarea acestuia. Deși este vorba despre una dintre cele mai vechi clădiri din Fălticeni, aceasta nu figura pe lista clădirilor din patrimoniul local.

Pe 4 noiembrie, Fundația Culturală „Șezătoarea” a trimis la Ministerul Culturii o primă solicitare de declanșare a procedurii de clasare în regim de urgență a clădirii Spitalului vechi din Fălticeni. Temeiul legal al solicitării este Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În termenul de trei zile prevăzut de lege, DJC Suceava a transmis Fundației Culturale „Şezătoarea” și Primăriei Fălticeni că a fost declanșată procedura de clasare de urgență. Conform art. 21 din legea 422/2001, imobilul beneficia din acel moment, pe o perioadă de maxim 12 luni, de statutul de monument istoric, care l-ar fi protejat de la demolare. 

La finalul săptămânii trecute, DJC Suceava a retras adresa de declanșare a procedurii de clasare. Motivul ar fi o „constatare nulă” din partea unei comisii. Astfel, în lipsa unei protecții legale pentru clădire, buldozerele firmei angajate de Primăria Fălticeni și-au reluat luni activitatea la Spitalul „Stamate”.

Tot luni, DJC Suceava a primit două noi solicitări de clasare a imobilului: una tot de la Fundația „Șezătoarea” și una de la Pro Patrimonio, ONG pentru conservarea patrimoniului cultural cu filiale în România, Marea Britanie și Franța. 

Ambele solicitări au rămas fără răspuns, iar distrugerea spitalului a continuat. Marți după-amiază, ceea ce putea fi unul dintre monumentele istorice cele mai vechi din Fălticeni era cu totul la pâmânt.

Cuvântul ministrului Culturii versus planurile primarului din Fălticeni

Contactat de HotNews.ro, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, originar din Fălticeni, spune că Ministerul a făcut tot ce se putea, solicitând clasarea:

„Am solicitat Direcției să facă o clasare de urgență, am înțeles că au declanșat-o, dar a lipsit o constatare a comisiei, a fost nulă și până au reluat procedura cei de la Primărie s-au mișcat repede și au demolat imobilul în 24 de ore, mai ales că ei aveau deja un aviz emis pe 1 octombrie tot de Direcția de Cultură Suceava.”.

Practic, Bogdan Gheorghiu arată că DJC Suceava, instituția care a demarat procedura de clasare a Spitalului „Stamate” este aceeași care a avizat, anterior, demolarea acestuia. Deși Direcția de Cultură Suceava se află în subordinea Ministerului Culturii, planurile Primăriei din Fălticeni au cântărit, în cele din urmă, mai mult decât cuvântul ministrului:

„Eu am cerut directorului interimar de la Direcția de Cultură să se deplaseze la Fălticeni, să oprească lucrările și să aibă o discuție cu cei de la Primărie, poate măcar parțial se pot conserva anumite elemente valoroase, dar se pare că domnul director nu a reușit ce i-am solicitat. Rezultatul este că dimineață s-au reluat demolările și este pus totul la pământ”, a declarat ministrul pentru HotNews.ro.

Primarul Fălticeniului, Cătălin Coman, susține că proiectul  pentru demolare exista încă din momentul începerii spitalului nou, din 1990, iar clădirea Spitalului „Stamate” nu ar avea vreo calitate arhitecturală, în afară de vechime:

„Spitalul vechi a fost făcut ca o construcție tehnică. Cel care l-a construit nu a făcut spitalul ca un edificiu cultural, ca un edificiu arhitectural. A fost o construcție tehnică.”, a declarat edilul pentru Monitorul de Suceava. 

Un alt argument adus de edil pentru demolarea spitalului este că „această clădire reprezintă o bombă biologică, bacterii, viruși, și orice altă destinație am vrea să îi dăm nu este recomandată din acest punct de vedere.”.

Totuși, în această “bombă biologică” au fost tratați pacienți până de curând. 

Primarul a mai precizat că demolarea imobilului face parte dintr-un obiectiv de investiții care ar aduce beneficii Spitalului Municipal Fălticeni:

„Nu vorbim numai de dărâmare, este un proiect mult mai amplu, nu dărâmarea spitalului vechi este principalul obiectiv de investiție. Obiectivul de investiție este sistematizare verticală Spital Municipal Fălticeni”, a precizat Cătălin Coman. 

„Sistematizarea verticală” menționată de primar presupune că pe locul fostului pavilion central al spitalului vor fi amenajate locuri de parcare, alei pietonale, spații verzi și căi de acces pentru mașinile locatarilor blocului ANL din vecinătate, separate de cele ale noului spital.

Problemele de legalitate ale avizului pentru demolarea spitalului

Specialiștii în monumente istorice contactați de Cultura la dubă pun la îndoială legalitatea avizului de demolare a Spitalului „Stamate”, în baza căruia a acționat Primăria. 

Arhitectul Mihai Tulbure a declarat că Primăria Fălticeni a acționat „mișelește”, fără să consulte un specialist și mai important, fără aprobare din partea Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice(CZMI) din Suceava.

Specialistul ne-a explicat că, deși Spitalul „Stamate” nu era din punct de vedere legal monument istoric la momentul emiterii avizului de demolare, acesta se afla în zona de protecție a unor clădiri de patrimoniu: Muzeul Irimescu și Tribunalul din Fălticeni. Astfel, conform art. 24, al. 1 din Legea 422/2001, orice intervenție trebuia să fie avizată fie de Ministerul Culturii, fie de un serviciu din subordinea acestuia, respectiv de DJC Suceava.

Problema este că Direcția Județeană pentru Cultură Suceava „și-a luat libertatea de a emite avize” fără să consulte Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, ne-a confirmat arhitecta Anca Filip, membră a Comisiei. 

Eliberarea avizului de demolare fără aprobarea CMZI a fost posibilă din cauza unei portițe legale: Ordinul nr. 2807 din 24 octombrie 2018 al Ministerului Culturii, care stabilește  „tipuri de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică (…) și condițiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice.”.

Punctul 23, invocat în avizul emis de DJC Suceava, se referă la: „Extindere construcții realizate după anul 1960”. Amintim că Spitalul „Stamate” din Fălticeni este cu un secol mai vechi, datând de la 1860. În plus, Anca Filip ne-a explicat că „Sistematizarea verticală” indicată ca obiectiv în acest aviz, nu include nicidecum autorizații pentru demolări, ci doar pentru construcții.

Institutul Național al Patrimoniului a înaintat o plângere către Poliție și Inspectoratul Național pentru Construcții. Autoritățile vor stabili dacă avizul pentru demolarea spitalului era legal sau nu, însă acesta este un proces tardiv, pentru că vechea clădire a fost deja pusă la pământ. Plângerea INP a ajuns de asemenea și la Ministerul Culturii. 

”Aștept ca organele de anchetă să facă lumină fiindcă și mie mi se pare un pic ciudat”, a declarat Bogdan Gheorghiu pe acest subiect.

Contactat de Cultura la dubă, primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, a negat acuzațiile de ilegalitate în legătură privind avizul de demolare al Spitalului „Stamate”, precizând că proiectul de sistematizare verticală îndeplinea cadrul legal pentru a-l obține. Edilul a declarat că nu știe de ce nu a fost consultată Comisia Zonală pentru Monumente Istorice Suceava, iar în urma plângerii depuse de INP, documentația proiectului a fost trimisă pentru analiză autorităților.

Am încercat, de asemenea, să contactăm Direcția Județeană pentru Cultură Suceava pentru explicații, însă nu am primit un răspuns până la data publicării articolului.

Istoricul Spitalul „Stamate” Fălticeni

Construcția spitalul din Fălticeni a început în anul 1850. Ridicat din banii preotului Iftime Stamate, acesta a fost dat în folosință pe 21 iunie 1860. De atunci și până pe 23 august 2021, spitalul nu și-a încetat activitatea. 

În cei 161 de ani de existență, pe lângă statutul de spital orășenesc, unitatea medicală a fost și spital militar în timpul celor două războaie mondiale. Spitalul era cunoscut sub denumirea Spitalul Stamate, purtând numele întemeietorului său.

Încă de la început, spitalul a inclus și o capelă pe mijlocul acestuia, închisă de autoritățile comuniste în urmă cu 70 de ani. În anul 1938, în jurul capelei a fost construit etajul clădirii. Din 1965, clădirea a devenit pavilion central pentru Spitalul Municipal Fălticeni.

Spitalul „Stamate” din Fălticeni era una dintre cele mai vechi clădiri medicale din România, și a doua cea mai veche clădire din oraș, după Biblioteca Muncipală, construită în anul 1858.

Așa cum spune primarul din Fălticeni, fostul Spital „Stamate” nu mai era un loc sigur pentru desfășurarea activităților medicale. Însă nu poate fi negată valoarea istorică pe care clădirea în sine o reprezenta pentru oraș. Prin conservare, aceasta putea deveni un edificiu al istoriei orașului Fălticeni sau poate chiar primul muzeu al istoriei domeniului sanitar din România. Însă aceste idei presupun o preocupare reală pentru protejarea și valorizarea clădirilor de patrimoniu, care din păcate, nu există printre autoritățile române.

The post Între monument istoric și „bombă biologică”. Conflictul demolării unuia dintre cele mai vechi spitale din România appeared first on Cultura la dubă.

Palatul Adevărul, de pe Strada Constantin Mille din capitală, a fost demolat. Clădirea ridicată în 1898 din dorința lui Constantin Mille, proprietarul ziarului Adevărul, a găzduit o bună parte din istoria presei românești. Demolarea a avut loc la exact 123 de ani de la inaugurare.

Încărcat de povești, palatul era una dintre cele mai mari ruine din centrul capitalei, chiar în vecinătatea Cercului Militar și a Palatului Universul, vizavi de Teatrul Mic.

Imaginile de după demolare, surprinse de Reptilianul, sunt dezolante. Deși pe autorizația afișată scrie că este vorba despre desființarea parțială a clădirii și consolidare imobil, se poate vedea cu ochiul liber că nu a mai rămas absolut nimic.

„Palatul” Adevărului, ridicat pe strada Sărindar nr. 11, se dorea a fi o replică română a „palatului” ziarului Figaro din Paris, scrie Reptilianul.ro.

Inaugurarea festivă a noului sediu, care a adăpostit redacția Adevărului până la suprimarea ziarului în 1937, a avut loc într-o duminică, la 3 mai 1898, în prezența a circa 500 de invitați, printre care: A. Vlahuță, V. Gh. Morțun, C. D. Anghel, V. Valentineanu, V. M. Kogălniceanu, pictorul Jiquidi, Vintilă C. A. Rosetti, G. Ranetti, D. Nanu ș.a.

Vedeți mai multe fotografii și citiți povestea palatului pe reptilianul.ro.

The post Palatul Adevărul a fost demolat. Era un monument al presei românești appeared first on Cultura la dubă.