Primarul interimar Stelian Bujduveanu a acționat asemănător și în cazul lui Radu Nica, de la Teatrul Metropolis. Acolo l-a numit interimar pe George Ivașcu.

Primăria Capitalei nu a mai organizat concursuri în instituțiile de cultură din subordine de peste 4 ani. În contextul alegerilor care vor avea loc pe 7 decembrie, e puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat.

***

“De pe 1 decembrie mandatul meu de manager al teatrului Excelsior s-a încheiat. Au fost 3 ani si jumătate în care am realizat împreună cu echipa artistică, tehnică și administrativă lucruri de care sunt foarte mândru.

Le mulțumesc din inimă tuturor membrilor echipei teatrului Excelsior, tuturor regizorilor, actorilor, scenografilor, dramaturgilor, traducatorilor, coregrafilor, compozitorilor, lighting designerilor împreună cu care am facut o serie de spectacole importante.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să mulțumesc publicului care a venit în număr foarte mare la Excelsior și a validat demersul nostru.”, a anunțat Vlad Cristache pe facebook.

Acesta este regizor angajat la Teatrul de Stat Constanța și se afla în postul de manager interimar al Teatrului Excelsior prin detașare. El a fost numit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Odată la 6 luni, PMB făcea demersuri către Teatrul de Stat Constanța pentru a solicita detașarea lui.

În mandatul lui Vlad Cristache, Excelsior a avut 21 de premiere, aducând regizori importanți, precum Alexandru Dabija, Gianina Cărbunariu, Yuri Kordonsky, Bobi Pricop sau Cristi Juncu. De asemenea, l-a angajat pe unul dintre cei mai buni actori ai generației sale, Marius Turdeanu, de la Teatrul Radu Stanca din Sibiu.

Până la această oră, primarul Bujduveanu nu a oferit un punct de vedere.

Spectacolele montate la Excelsior în mandatul lui Vlad Cristache:

“Metamorfoza” de Franz Kafka – regia Yuri Kordonsky

“Dark play” de Carlos Murillo – regia Radu Apostol

“Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodriguez – regia Iris Kovacs

“Șapte minute după miezul noptii” de Patrick Ness – regia Bobi Pricop

“Tomcat” de James Rushbrooke – regia Vlad Balan

“Oleanna” de David Mamet – regia Mădălin Hâncu

“Mândrie și prejudecată (un fel de)” de Isobel Mcarthur – regia Alexabdru Mâzgăreanu

“Emaus” de Alessandro Barrico – regia Edda Coza si Dan Coza

“Apropo, o să mor” de Greg Freier – regia Ionuț Anghel

“Foxfinder” de Dawn King – regia Cristi Juncu

“Adrenalină” – text si regie Gabi Sandu

“Pterodactili” de Nicky Silver – regia Radu Iacoban

“(R)evoluție” de Yael Ronen și Dimitrij Schaad – regia Radu Nica

“Două ore cu pauză” text și regie Gianina Cărbunariu

“SF (superfragil)” un spectacol de Andrea Gavriliu

“Orașul nostru” de Thornton Wilder – regia Alexandru Dabija

“Punk Rock” de Simon Stephens – regia Vlad Cristache

“Solaris” de David Greig – regia Bobi Pricop

“Knockout” de Joy Wilkinson – regia Sânziana Stoican

“Aproape” de John Cariani – regia Eugen Gyemant

“Romeo si Julieta” de William Shakespeare o coproducție cu compania italiana La Luna nel Letto si Teatro Nazionale Emilia Romagna – regia Michelangelo Campanale

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Vlad Cristache, înlăturat de la conducerea Teatrului Excelsior. Stelian Bujduveanu nu i-a mai prelungit mandatul de interimar appeared first on Cultura la dubă.

Acum, numirea lui Ivașcu a luat prin surprindere lumea teatrului românesc, fără ca ea să fi fost anunțată pe cale oficială de către ordonatorul de credite, în acest caz Primăria Municipiului București, condusă de primarul interimar Stelian Bujduveanu (PNL).

În urmă cu câteva zile, regizoarea Lia Bugnar, cunoscută susținătoare a lui George Ivașcu, a scris într-o postare pe facebook că actrița Mariana Dănescu, angajată a Teatrului Metropolis, ar fi fost umilită și terorizată de managerul Radu Nica, fiind exclusă din proiectele teatrului și izolată într-o cameră, obligată să vină zilnic la teatru sau “ca umilința să fie dusă până la capăt, pusă să învețe niște poezii de la dubioase în sus și trimisă prin școli, să le spună copiilor poezii.” Actrița se află în proces cu Teatrul Metropolis și a câștigat în primă instanță, dar nu pe fond, ci pe vicii de procedură.

“În momentul in care tu, ca director, nu ești capabil să asiguri minime oportunități pentru angajatul teatrului pe care îl conduci, ești un eșec în acea functie. Iar în momentul în care-ți mai și bati joc de el, chemându-l zilnic la teatru între patru pereți, chiar și atunci când nu e stagiune, ești un om cu probleme mari și cu evidente aptitudini de torționar.”, a scris Lia Bugnar.

În actualul context, regizori și actori cunoscuți, colaboratori sau nu ai Teatrului Metropolis, subliniază că marea problemă este lipsa de concursuri pentru managementul teatrelor bucureștene, ceea ce a dus la interimate instabile, interimari numiți politic și diminuarea bugetelor instituțiilor de cultură.

Am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul Bujduveanu, de la actrița Mariana Dănescu, de la George Ivașcu și de la Radu Nica. Până la momentul publicării articolului, doar Radu Nica și Adrian Cuculis, avocatul Marianei Dănescu, au răspuns solicitării Cultura la dubă.

Iată ce spune Radu Nica:

“Domnul Nica, spuneți-ne, vă rog, în ce context ați aflat că nu veți mai conduce Teatrul Metropolis?

În data de 15 septembrie mi-a expirat mandatul de manager interimar, am anunțat primăria în toate felurile că Teatrul Metropolis, o instituție din subordinea primăriei, nu mai are conducere și am fost întâmpinați cu ignoranță. Timp de o săptămână nu am putut face operații bancare, instituția a intrat în pauză.

Și până acum cum se întâmpla? Vi se prelungea mandatul interimar din trei în trei luni?

Nu din trei în trei luni, ci din șase în șase luni. Interimatul ăsta funcționa la Primăria Capitalei pe codul administrativ, nu pe legea specială 189 a managementului. Ceea ce e, sigur, una dintre multele anomalii ale acestei situații și probabil că aici vom ajunge la sfârșitul discuției, că aici este problema de bază, nu faptul că sunt eu într-o funcție sau altcineva.

Și ce s-a întâmplat de pe 15 până acum?

Nu s-a întâmplat nimic până luni, până ieri, când am fost anunțat întâmplător de cineva din primărie că va veni din nou domnul Ivașcu.

Cum adică ați fost anunțat întâmplător, nu pe calea oficială?

Nu. Am aflat întâmplător. N-a existat niciun fel de discuție prealabilă, n-a existat nici o notificare oficială. Întâmplător, cunoșteam pe cineva la primărie care a avut bunul simț să mă anunțe. Așa s-au petrecut lucrurile.

Deci, n-ați avut nicio discuție cu domnul primar Bujduveanu?

Am avut o discuție joi, în cadru informal, la Mița Biciclista, unde s-a organizat o întâlnire și unde, de asemenea, am încercat să mă întâlnesc cu dumnealui și să-i semnalez problemele prin care trece teatrul. Și mi-a spus că vineri sau luni se tranșează problema.

Pare că lumea teatrului e divizată acum între cei care susțin că este nedrept ce vi se întâmplă, dar, în același timp, că această problemă a lipsei de concursuri este, de fapt, cea mai importantă. Și cealaltă parte care vă acuză că ați abuzat, practic, o angajată prin felul în care ați terorizat-o, să fie izolată într-o cameră, că nu ați implicat-o în absolut niciun proiect. Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat cu doamna Dănescu?

Acest scandal a fost unul fals, nu întâmplător, după discuția pe care am avut-o eu cu domnul primar. Fix după aceea a apărut această poveste care este de la un cap la altul o minciună sfruntată.

Există, într-adevăr, niște probleme între conducerea teatrului și această angajată. În momentul când am venit la teatru, am constatat că foarte mulți angajați, doamna Dănescu era doar una dintre foarte mulți angajați care nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile. Lucru care mie mi s-a părut o anomalie și de aici au început problemele.

Eu pe doamna Dănescu am distribuit-o în două spectacole, în cei doi ani de mandat. A se nota faptul că între 2007 și 2023, când am venit eu, doamna Dănescu a interpretat doar patru roluri, iar cealaltă colegă a sa niciun rol.

După care, unul dintre spectacole, Conu Leonida față cu progresiunea, nu a mers, a ieșit din repertoriu destul de repede, pentru că publicul nu a fost interesat. După care cele două au jucat într-un spectacol lectură gândit să fie outdoor și a participat de mai multe ori la zilele Bucureștiului. Este o dramatizare după Apolodor de Gellu Naum. Și acest spectacol a fost de mai multe ori prezentat în cadrul evenimentului Străzi deschise.

Nu văd de ce noi, artiștii, nu am ieși pe stradă să jucăm spectacole. Nu este absolut nimic ilegal și toate teatrele fac acest lucru. În esență, orice ordin de serviciu, orice dispoziție de a lucra, practic, nu a fost primită cu receptivitate de doamna Dănescu și a ales să ne dea în judecată pentru abuz.

S-a afirmat în spațiu public că aceste procese au fost câștigate. Ele, într-adevăr, unele dintre ele au fost câștigate în prima instanță, dar fără excepție pe niște vicii de procedură, nu pe fond. Deocamdată, ele sunt încă active și nu ne putem formula o părere de partea cui este sau nu dreptatea.

Este adevărat ce a apărut în spațiul public, că ați trimis-o să stea zilnic într-o cameră din podul teatrului, singură, chiar și în zilele în care nu era nimeni la teatru?

Nu. După ce colega noastră a refuzat să lucreze în spectacole sau în activitățile adiacente, care sunt aceste recitaluri de poezie contemporană în licee, argumentând că nu vrea să facă asta, că nu e ok să prezinte poezie contemporană, că nu e etic în fața elevilor să le vorbești despre moarte, despre cancer, în fine, poezie contemporană.

În opinia mea era un demers potrivit, produs de Teatrul Tineretului, noi trebuie să lucrăm cu tineri și pentru tineri. Deoarece s-a refuzat cu consecvență îndeplinirea acestor activități de natură artistică, am luat o decizie internă ca aceste doamne să vină zilnic la program. Și nu sunt închise în podul teatrului, nu sunt în podul teatrului, în podul teatrului sunt celelalte birouri.

Dumneaei stă singură în birou, cu calculator, cu căldură, cu aer condiționat; nu este închisă pentru că poate ieși oricând de acolo. Deci, nimeni nu o ține cu forța, este opțiunea dumneaei când vine, când iese. Punct.

Deci, faptul că cineva vine la serviciu și stă într-un birou mare, de altfel, vă invit la teatru să vedeți biroul, nu consider căs unt condiții inumane de muncă.

Mie mi s-a părut imoral ca, mai ales în această perioadă, în care finanțarea pe cultură este mizerabilă, ca cineva să își ia un salariu fără nici măcar să nu vină la muncă. Până la venirea mea în 2023, aceste doamne, când nu aveau niciun fel de prestație artistică la teatru, și au fost ani de genul acesta, își justificau salariul doar printr-o declarație pe propria răspundere că fac anumite exerciții.

Exerciții pe care, în momentul când am dorit să le văd, n-au vrut să le arate.

Aici ajungem la o problemă mult mai profundă, vorbim despre sistemul în care funcționează teatrele din România, sunt zeci de angajați care nu au jucat de ani de zile și au primit salariile lunar.

Sunt cu sutele, din păcate, și o bună parte a colegilor noștri se solidarizează cu acest tip de abordare, pentru că le convine tuturor să nu vină cu anii la muncă, dar să primească un salariu destul de ok.

De-a lungul celor 2 ani și jumătate de interimat, ați solicitat vreodată Primăriei Capitalei să organizeze concurs, așa cum prevede legea?

Nu în mod direct. E ciudat ca eu să cer asta. Hei, tu, primărie, te rog, respectă legea. Adică asta cred că trebuie să știe primăria că trebuie să facă, este datoria ei. Dar în contextele artistice în care eu am apărut, întotdeauna am avut intervenții în care am susținut necesitatea concursurilor.

În plus, pe perioada destul de scurtă a mandatului meu au existat cel puțin două tentative de organizare a acestui concurs, care nu știu de ce nu s-au materializat. Deci, senzația noastră era că se dorește organizarea acestui concurs. Deci n-avea rost să depunem o sesizare, în contextul în care mesajele transmise erau că se dorește organizarea concursului.

Din cunoștințele dumneavoastră, de ce credeți că nu sunt organizate concursurile la teatrele bucureștene?

Cred că a fost un concurs nefericit de împrejurări. Adică, de obicei, aceste concursuri ale teatrelor se lasă cu scandal. Dar repet, este o părere personală, este o speculație, nu este o certitudine. Probabil că, de asemenea, au fost perioade destul de agitate cu alegerile. Presupun că s-a dorit amânarea acestor concursuri astfel încât să se creeze un mediu mai liniștit și mai just pentru a se lua niște decizii cât mai corecte, să nu se facă la cald, pe repede înainte. Asta este bănuiala mea, dar nu știu.

Trebuie întrebată autoritatea de ce n-a făcut-o. Nu pot să-mi dau cu părerea competent.”, a declarat Radu Nica pentru Cultura la dubă.

Directorul Direcției de Cultură și Învățământ din cadrul Primăriei Capitalei, cea care ar trebui să organizeze concursurile în teatrele bucureștene, tocmai a fost numit ieri secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor. Este vorba despre George Bogdan Borună. Acum primarul interimar Bujduveanu ar trebui să numească un nou director.

Am solicitat PMB un punct de vedere cu privire la organizarea concursurilor. Până la această oră nu am primit un răspuns.

De-a lungul ultimilor 5 ani, Cultura la dubă a făcut solicitări în repetate rânduri către PMB cu privire la motivul pentru care concursurile nu sunt organizate. De fiecare dată, răspunsul oficial era că se lucrează la caietele de sarcini și că vor fi deschise apelurile “în curând”. În 5 ani, PMB nu a organizat niciun concurs pentru postul de manager al vreunui teatru din subordinea sa.

În ceea ce privește situația actriței Mariana Dănescu, avocatul său, Adrian Cuculis, declară pentru Cultura la dubă:

“Problematica pe care a ridicat-o actrița este una care poate să aibă chiar și conotații de natură penală, în contextul în care discutăm despre aducerea unor actori din afara teatrului pentru a juca exact aceleași piese în legătură cu care actrita era și este consacrată. Deși discutăm despre un funcționar public ce a ocupat postul printr-un concurs, presiunile și actele de intimidare nu au încetat nici după ce a câștigat în repetate rânduri procese în instanță ce arătau vădita discriminare a actriței.

În momentul de față discutăm despre un proces de mobbing la locul de muncă ce se desfășoară și se va desfășura pe o perioadă mai lungă de timp, iar la baza acestui proces se află deja hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea acesteia în trecut.”

Regizorul Eugen Jebeleanu declară într-o postare pe facebook că: “La « Goodbye, Lenin » actrita despre care se vorbeste a putut participa. Nu i-a interzis nimeni să facă asta. Dumneaei nu a fost prezentă la întâlnirea stabilită, dar a trimis un video cu un monolog, cerut de mine în urma absenței la întâlnire. Nu a fost distribuită ulterior, însă managerul institutiei, Radu Nica, nu a împiedicat posibilitatea distribuirii sale în spectacolul meu. Țin să menționez asta pentru că nu toate informațiile care circulă pe facebook reflectă adevărul situațiilor reale.”

George Ivașcu a condus Teatrul Metropolis de 15 ani, cu o pauză de 2 ani, când a fost ministrul Culturii în guvernul Dăncilă.

Ca ministru al Culturii, principala sa misiune a fost să organizeze Centenarul Marii Uniri și să distribuie fonduri către proiecte tematice.

Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat chiar în subordinea ministerului Culturii, anul Centenarului a fost un eșec din punct de vedere al impactului cultural asupra cetățenilor. Studiul a arătat că centenarul s-a bazat mai mult pe serbări și comemorări, nu pe proiecte culturale sau investiții.

În 2018, Sala Amfiteatru a Teatrului Metropolis a primit numele “Sala Centenar”, 100 de scaune fiind personalizate cu numele marilor și actori români.

Ca manager al Metropolis, Ivașcu se află și în spatele inițiativei „Aleea Celebrităţilor”. Potrivit site-ului teatrulmetropolis.ro, “34 de stele oferite până în acest moment, stau mărturie în Piaţa Timpului din Centrul vechi al capitalei, precum şi numele a peste 100 de personalităţi dăinuie aici pentru posteritate.”

George Ivașcu este și un important membru al masoneriei române. În 2021 el a fost ales Marele Maestru al Marii Loje Naționale a României.

Teatrul Metropolis se prezintă drept “primul teatru de proiecte din Bucureşti”, iar printre cele mai apreciate spectacole montate la Metropolis se numără cele realizate de regizorul Victor Ioan Frunză: Amadeus, Visul unei nopți de vară, Colivia cu nebune sau Titanic Vals, precum și Cine l-a ucis pe tata, regizat de Andrei Măjeri și premiat de UNITER.

Articolul este în curs de actualizare. Vom publica celelalte puncte de vedere, dacă acestea ne vor fi oferite.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Radu Nica, înlocuit cu George Ivașcu la conducerea Teatrului Metropolis. Nica: “Foarte mulți angajați nu veneau cu lunile sau chiar cu anii la teatru și își încasau salariile” appeared first on Cultura la dubă.

Evaluările sunt de două tipuri: cele anuale, la care este supus fiecare manager cu mandatul în desfășurare, și cele finale, la care sunt supuși managerii aflați la finalul a 4 ani de mandat.

La evaluările anuale, 3 persoane au obținut note mai mari de 9, 7 au obținut note cuprinse între 8 și 9, unul a obținut o notă mai mică de 8 și unul a obținut o notă mai mică de 7.

La evaluările finale, 2 manageri au obținut note mai mari de 9 și 2 au obținut note mai mici de 9.

PMB nu a precizat, însă, în numele transparenței, ce notă a primit fiecare manager în parte.

Cultura la dubă vă prezintă, totuși, schimbările care vor apărea în urma evaluărilor: Marinela Țepuș, managerul Teatrului Nottara, va fi direct demisă, Felicia Filip, manager al Operei Comice pentru Copii, va trebui să susțină un nou concurs, alături de alți posibili candidați, la fel ca Adrian Găzdaru, managerul Teatrului Excelsior. Iar George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, și-a prezentat ieri demisia într-o conferință de presă, deși a primit notă pentru a își continua mandatul.

***

Teatrul Nottara

Managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș, este singurul director care a primit o notă mai mică de 7. Conform legii, asta duce automat la destituire. De altfel, Marinela Țepuș a fost cea care a făcut publică nota, acuzând Primăria Capitalei de o “evaluare regizată sub forma unei execuții publice”.

Marinela Țepuș, de profesie teatrolog, conducea Teatrul Nottara de 10 ani.

În timpul audierilor, acesteia i s-a reproșat numărul mic de spectatori și, implicit, încasările reduse, precum și orientarea artistică a instituției majoritar către comedie. Unul dintre membrii comisiei, actrița Anca Sigartău a punctat că există deja un teatru de Comedie în București și nu înțelege decizia artistică de la Nottara, precizând că în trecut Nottara monta drame sau tragedii celebre.

La rândul său, Țepuș a argumentat spunând că a încercat să aducă și altfel de spectacole decât comedie, dar că spectatorii ieșeau din sală.

De asemenea, i s-a reproșat că 81% din bugetul teatrului merge doar către salarii și că rămân prea puțini bani pentru proiecte culturale.

Pe de altă parte, Țepuș a fost felicitată pentru că este singurul manager care a reușit să acceseze fonduri norvegiene pentru un program dedicat liceenilor.

Marinela Țepuș a anunțat că va contesta decizia de demitere în instanță. Ea a fost și subiectul unei anchete a Corpului de Control, trimis de Nicușor Dan după o scrisoare semnată de 15 angajați ai instituției.

Cultura la dubă a solicitat PMB să furnizeze raportul Corpului de Control, însă nu a primit un răspuns până la data publicării articolului.

Teatrul Excelsior

Managerul Teatrului Excelsior, Adrian Găzdaru, își încheie aici mandatul de 4 ani. El a primit nota 7,18 și postul său va fi scos la concurs, alături de alți candidați. El are în continuare dreptul de a participa la viitorul concurs.

Principalele reproșuri adresate de comisia de evaluare în acest caz au fost legate de două producții mai vechi – Vlaicu Vodă și Toți K1 pentru România, realizate cu costuri uriașe, cu ocazia centenarului.

Managerul a suținut că, inițial, cele două proiecte făceau parte dintr-un program finanțat de guvern, însă, în final, ele au fost finanțate din banii teatrului și ai Primăriei Capitalei.

Vlaicu Vodă a costat 430.000 de euro, iar după reprezentațiile susținute în Piața Constituției, Teatrul Excelsior a depozitat decorurile în valoare de 5 milioane de lei într-un depozit, unde din 2018 până în prezent a plătit lunar 6000 de euro/ lună, adică peste 240.000 de euro.

Directorul Direcției de Cultură din cadrul PMB, Liliana Fedorca, a scos la iveală o corespondență pe care managerul de la Excelsior a purtat-o cu fosta conducere a primăriei, din care reieșea că acesta primise acceptul de la Gabriela Firea, în august 2019, de a monta gratuit decorurile satului medieval într-un parc din București, cu ajutorul ALPAB.

Din acel moment, susține Fedorca, managerul Adrian Găzdaru a întrerupt comunicarea cu PMB și a preferat să plătească sume uriașe pentru depozitare.

Pus în fața acestei situații, Adrian Găzdaru nu a reușit să ofere niște explicații clare, susținând că soluția trebuia să vină de la ALPAB, că directorul ALPAB a fost schimbat și că va întreba la teatru cum au stat lucrurile.

Și la Teatrul Excelsior Nicușor Dan a trimis Corpul de Control.

Cultura la dubă a solicitat PMB să furnizeze raportul Corpului de Control, însă nu a primit un răspuns până la data publicării articolului.

Opera Comică pentru Copii

Felicia Filip, cea care conduce Opera Comică pentru Copii de 8 ani, va fi îndepărtată din funcție și va trebui să susțină un alt concurs, alături de alți posibili candidați. Ea a primit nota 8,59 și a contestat evaluarea.

Acesteia i s-a reproșat la audieri că investițiile în producții sunt prea mari în raport cu încasările sălii, iar un membru al comisiei a subliniat că magazinul Operei adună mai mulți bani decât sumele încasate din vânzarea biletelor.

Felicia Filip a argumentat că prețurile biletelor trebuie să rămână accesibile publicului, de aceea încasările sunt mai mici.

De asemenea, reprezentanții primăriei au subliniat că din bugetul total de aproximativ 20 de milioane de lei, doar 1 milion merge către proiecte culturale, în timp ce restul reprezintă salarii și cheltuieli.

Per total, din audierea sa nu reiese clar la ce a aspecte a fost depunctată, ba chiar unii membrii ai comisiei au felicitat-o pentru activitate. Cert este că după aflarea notei, Felicia Filip a contestat inclusiv faptul că din comisie nu făceau parte specialiști din domeniul teatrului muzical.

Teatrul Metropolis

Cel mai mediatizat conflict cultural din ultimele două săptămâni s-a încheiat cu demisia managerului George Ivașcu. Acesta a primit la evaluarea anuală nota 7,94, ceea ce îi permitea să își continue activitatea la Metropolis.

Ivașcu a reclamat, însă, umilințe la care a fost supus, minciuni spuse de PMB în spațiul public și subfinanțarea care va duce la închiderea teatrului.

Totuși, în ciuda umilințelor despre care vorbește, Ivașcu a lăsat loc de negociere și a lăsat de înțeles că dacă va fi chemat la o discuție, iar PMB va rectifica bugetul, ar putea reveni asupra deciziei.

De cealaltă parte, primarul Nicușor Dan a reiterat încă o dată ideea că Teatrul Metropolis nu se va închide, având un buget suficient alocat, de 9,874 milioane lei), din care 1,1 milioane lei pentru producții.

În timpul audierii sale, un membru al comisiei i-a reproșat că este doar parțial adevărat faptul că Metropolis susține artiștii independenți, fiindcă de ani de zile la Teatrul Metropolis montează preponderent doar doi regizori (nr. Victor Ioan Frunză și Lia Bugnar), care colaborează cu aproximativ aceiași actori.

Ivașcu a explicat aceste alegeri spunând că tinerii au nevoie de nuclee în jurul cărora să se formeze, de aceea a ales să lucreze atât de des cu Victor Ioan Frunză.

Nicușor Dan

Primarul Nicușor Dan a încercat să concluzioneze povestea evaluărilor printr-o postare publicată ieri pe facebook, cu referire specială la Teatrul Metropolis.

Acesta a susținut că “este prima dată când evaluările se fac pe bune. Până acum, evaluările se făceau de complezență și reieșea că totul este minunat. Consider că nota 8,90 dată unui manager este o notă foarte bună. Trebuie să ieșim din ipocrizia în care toți luăm nota 10.”

Referitor la Metropolis, primarul a precizat: “Nu m-am lăsat intimidat, și sunt bucuros că nici comisia nu a făcut-o, de tot scandalul iscat în jurul Teatrului Metropolis cu câteva zile înainte de evaluarea managerului.“

El a reluat cifrele publicate de PMB, referitoare la activitatea Teatrului Metropolis, și nu a comentat în niciun fel demisia lui Ivașcu.

Cei mai mulți manageri își continuă mandatele

Majoritatea managerilor au trecut proba evaluării anuale și își vor continua mandatele.

Iar cei care s-au aflat la evaluarea finală și au primit peste nota 9, vor avea dreptul de a susține singuri un concurs, fără să existe contracandidați – este cazul lui Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București și al lui Ioan Cristescu, managerul Muzeului Național al Literaturii, ambii aflați la final de mandate, cu note mai mari de 9 la evaluare. Cei doi sunt în funcție de 8 ani și vor câștiga, probabil, câte un nou mandat de 4 ani.

Actuala lege a managementului instituțiilor de cultură, contestată în trecut de către fostul ministru USR al Culturii, Vlad Alexandrescu, alături de mai mulți artiști, permite managerilor să aibă un număr nelimitat de mandate.

De exemplu, managerul Teatrului de Comedie, George Mihăiță, ocupă funcția de 19 ani.

Gelu Colceag, managerul Teatrului Mic, a primit, la rândul său, o notă peste 9 și își va păstra funcția pe care o ocupă de 6 ani, în ciuda mai multor anchete jurnalistice care au arătate nereguli în mandatul său.

O inițiativă legislativă susținută atât de Vlad Alexandrescu cât și de Lucian Romașcanu, actualul ministru al Culturii, a încercat să limiteze numărul de mandate, însă peste 80 de manageri din toată țara s-au opus printr-o scrisoare deschisă. Ministrul Culturii de atunci, Bogdan Gheorghiu, a refuzat să dea aviz pozitiv inițiativei.

Rezistența directorilor în fața schimbării s-a dovedit a fi mai puternică decât încercarea de reformă, iar puterea lor electorală este în continuare una importantă pentru partidele politice.

În aceste condiții, instituțiile de cultură finanțate din bani publici vor fi conduse, în cele mai multe cazuri, de aceiași oameni, astfel că schimbări reale și profunde sunt greu de prevăzut pentru viitor.

The post Efectele evaluărilor managerilor teatrelor bucureștene: un director demis, două posturi scoase la concurs, o demisie appeared first on Cultura la dubă.

Ștefan Bâlici, cel care a condus în ultimii 6 ani Institutul Național al Patrimoniului, a aflat azi, pe când era în concediu, că ministrul a decis să nu îi mai prelungească mandatul de director al INP.

Ștefan Bâlici a fost adus la conducerea INP în ianuarie 2016 de către ministrul Culturii Vlad Alexandrescu, a avut pentru un an mandat de interimar, după care a câștigat concursul organizat și a ocupat funcția plină timp de 5 ani.

Mandatul său s-a încheiat în decembrie 2021, dar același ministru Lucian Romașcanu i-a oferit un contract de interimar pentru două luni. Acesta expiră săptămâna viitoare, iar Ștefan Bâlici a aflat de la colegi că nu îi va mai fi prelungit.

Decizia a stârnit revolta profesioniștilor care luptă pentru salvarea patrimoniului. Arhitectul Eugen Vaida, președintele Asociației Ambulanța pentru Monumente, i-a cerut în această seară demisia ministrului Romașcanu.

De cealaltă parte, ministrul a dat de înțeles că este nemulțumit de calitățile manageriale ale lui Ștefan Bâlici, fiindcă acesta a avut la dispoziție 22 de milioane de lei pentru Programul Național de Restaurare, din care anul trecut ar fi cheltuit doar 1.5 milioane.

Cultura la dubă i-a contactat în această seară atât pe Ștefan Bâlici, cât și pe Lucian Romașcanu, pentru a le cere un punct de vedere. Ministrul Culturii ne-a transmis că mâine va oferi un răspuns. Iată ce a avut de spus fostul manager al INP, Ștefan Bâlici:

“Domnule Bâlici, cum vă explicați decizia de a fi înlocuit, mai ales că același ministru v-a oferit un interimat de două luni?

Nu-mi explic, mai ales că nu am avut niciodată o discuție despre mandatul meu de 5 ani de zile, despre rezultate, despre nemulțumiri eventuale ale domnului ministru.

Considerați că evaluarea pe care ați primit-o la finalul mandatului a fost una corectă, a respectat legea și criteriile de evaluare?

Nu, eu am considerat că este incorectă, motiv pentru care am și contestat-o. Contestația a fost respinsă, mai mult nu am ce să spun. A fost o evaluare cu multe probleme de corectitudine, a poziționării, a procedurii.

Ați simțit de-a lungul acestor 6 ani petrecuți la conducerea INP că aveți susținere politică pentru a implementa ceea ce v-ați propus?

Eu am mai spus că ar fi cazul ca între declarațiile politicienilor și faptele lor să înceapă să existe o legătură. În declarații toți politicienii și miniștrii culturii spun că trebuie susținut patrimoniul, că este un domeniu extrem de important, dar de la declarație la fapte e o distanță mare. Noi am făcut mai multe semnalări în scris către miniștrii culturii, cu privire la problemele care trebuie rezolvate în sistem, asta înseamnă și fonduri și posturi.

În aceste ultime două luni de interimat, ați avut discuții cu domnul ministru Romașcanu despre nemulțumirile sale sau planuri de viitor?

Nu, chiar a fost o surpriză să vedem declarațiile făcute de ministru la instalare, a criticat Programul Național de Restaurare fără să fi avut o discuție cu noi pentru a înțelege cauzele pentru care, într-adevăr, programul a mers rău.

Am avut o întâlnire în care i-am prezentat prioritățile patrimoniului cultural în corelare cu actualul program de guvernare, a ascultat, mai departe nu am mai avut altă discuție.

Dumnealui spune că nu v-ați folosit de banii puși la dispoziție pentru Programul Național de Restaurare. Cum comentați?

E adevărat că nu am folosit acei bani câțiva ani la rând, dar asta e o problemă complexă și pornește de la oameni. Oricare instituție care primește brusc o sumă mare de bani, nu o poate folosi dacă nu are oameni care să gestioneze acei bani. E o chestiune foarte simplă, oricine o poate înțelege, numai Ministerul Culturii nu.

Ați cerut de-a lungul timpului suplimentarea numărului de posturi?

Da. Am cerut în mod constant, în fiecare an, în bugetul nostru există un capitol special referitor la această problemă și de câte ori s-a instalat un nou ministru am revenit asupra ei, fără niciun rezultat.

Câți angajați are INP acum și de câți ar fi avut nevoie?

Are 124 de posturi aprobate, din care sunt ocupate 115, altele sunt în concurs. Asta e o altă discuție, cât de atractive sunt aceste posturi, unele dintre ele au fost reluate de mai multe ori și nu am avut candidați. Asta ține de salarizare, de statutul angajaților. E o problematică, nu o problemă, e ceva complex și nu se rezumă doar la bani. Dacă discuția se izolează în felul acesta contabil, câți bani s-au alocat, câți s-au cheltuit, nu o să se rezolve problematica asta niciodată.

Institutele din Cehia și Slovacia au 800 de angajați, 300 de angajați, țări care sunt un sfert din România. Noi suntem 100 care ne ocupăm de toate domeniile patrimoniului, imobil, mobil, imaterial, mai nou digital. În alte țări sunt institute separate.

Deci cam asta e cu capacitatea mea de management.

Conform legii, ar trebui organizat un nou concurs. Veți mai participa la el atunci când va avea loc?

Da, bineînțeles, am atâtea proiecte începute pe care vreau să le duc la bun sfârșit. Cred că s-a constituit în INP o echipă foarte bună de-a lungul acestor 6 ani, proiectele pot fi încheiate. Mi se pare o poziție foarte importantă pentru a schimba cu adevărat ceva în felul în care e tratat patrimoniul din România.”

Institutul Național al Patrimoniului va fi condus de fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, Oana Zaharia

De profesie arhitect, specializat în restaurare, Ștefan Bâlici este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. Conform surselor din cadrul Ministerului Culturii, acesta va fi înlocuit de Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei. Informația nu a fost momentan confirmată oficial. Interimatul va dura până la organizarea concursului public.

“Există gafe pardonabile și gafe impardonabile. Când înlocuiești persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană de care n-a auzit nimeni în acestă branșă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romașcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai șansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost.”, a scris arhitectul Eugen Vaida într-o postare pe facebook.

Conform România Liberă, Oana Zaharia a fost inculpată penal într-un dosar pentru înșelăciune. Cauza s-ar fi rezolvat pe cale amiabilă, între părți.

În declarația de avere publicată pe site-ul primăriei, Oana Zaharia avea un venit anual de aproximativ 23.000 de euro din salariul de director al Administrației Monumentelor, adică aproximativ 1900 euro/lună.

Aceasta nu deține bunuri imobile pe numele său, în schimb a declarat că are genți și bijuterii în valoare de 25.000 de euro, dobândite în perioada 2000-2005.

Articolul este în curs de actualizare.

The post Ștefan Bâlici a fost îndepărtat de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului de către ministrul Lucian Romașcanu appeared first on Cultura la dubă.