Palatul Universității București urmează să fie restaurat în cadrul unui proiect ce presupune o investiție majoră de la guvern, de 100 de milioane de euro, după cum Cultura la dubă a anunțat în iunie 2020.

Prima etapă a proiectului a demarat cu o serie de săpături arheologice în curtea interioară a clădirii istorice, unde au fost descoperite fragmente ale clădirii care a găzduit Academia Domnească ”Sf. Sava” – prima școală de învâțământ superior din Țara Românească, fondată în 1694 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.

Imaginile au fost publicate de Compania Națională de Investiții și de Construcții Erbașu, firma care se ocupă de lucrări. Potrivit companiei Erbașu, “pentru moment, zidurile au fost protejate cu geotextil și reacoperite cu pâmânt pentru conservarea pe parcursul lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii.

Lucrările pentru restaurarea celei mai mari clădiri de educație din România vor continua cu consolidarea structurală a întregii clădiri, refacerea învelitorii și înlocuirea elementelor din lemn degradate, restaurarea faţadelor, refacerea decorațiunilor istorice, eliminarea umidităţii şi a infiltraţiilor, montarea unui sistem de iluminat architectural, precum și cu punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite.

Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prin Compania Națională de Investiții și este realizat de echipa noastră în asociere cu Terragaz Construct, Euras și Polarh Design.”

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale.

Citiți aici povestea Universității București.

The post Fragmente ale Academiei Domnești ”Sf. Sava” au fost descoperite în curtea interioară a Universității București appeared first on Cultura la dubă.

Compania Națională de Investiții a lansat azi licitația publică pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea şi dotarea sediului al Academiei Române de pe Calea Victoriei nr. 125-127. De asemenea, proiectul prevede și construirea unei noi aule.

Proiectul va costa aproximativ 38 de milioane de euro și va fi finanțat din bani de la guvern, prin Ministerul Dezvoltării, conform unei hotărâri de guvern din noiembrie 2021.

În prima etapă va fi ridicată noua clădire, în a doua etapă consolidată cea veche, iar în a treia etapă sediul istoric va fi reamenajat și transformat în muzeu.

Actuala clădire a Academiei a fost construită între 1911-1923, este clasată pe lista monumentelor istorice și încadrată în clasa I de risc seismic. Ea a mai trecut printr-un proces de consolidare și reabilitare între şi 2007-2008.

Conform Ministerului Dezvoltării, actuala investiţie presupune “introducerea unor pereţi de beton armat, cămăşuirea anumitor pereţi existenţi din zidărie și înlocuirea planşeelor existente din lemn cu planşee din beton armat.”

Până în prezent, sediul Academiei Române a avut mai degrabă un circuit ermetic, iar evenimentele culturale organizate acolo au fost dedicate în general academicienilor și apropiaților lor.

Instituția este condusă de istoricul Ioan Aurel Pop, al cărui nume a fost vehiculat într-un scandal privind o posibilă colaborare a sa cu Securitatea. În aprilie 2017, cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor a publicat în Revista 22 o analiză bazată pe niște documente CNSAS, în care susține că Ioan Aurel Pop a făcut parte dintr-un grup de informatori, denumit “Brigada Antiemigrație.”

Totuși, acuzațiile nu au avut o finalitate juridică. Ioan Aurel Pop a negat o posibilă colaborare cu Securitatea, iar CNSAS l-a cercetat disciplinar pe Mădălin Hodor, susținând că acuzațiile sale nu reflectă punctul de vedere al instituției.

Academia Română a mai fost implicată într-un scandal și în martie 2021, când Poliția Română a reținut un fost casier al instituției, pe motiv că acesta ar fi făcut plăți fictive către academicieni morți.

The post Sediul Academiei Române va fi reabilitat, iar lângă el va fi construită o nouă aulă. Statul va plăti 38 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.