Obiecte care au aparținut Regelui Mihai I și Ecaterinei Teodoroiu pot fi văzute până la sfârșitul lunii mai în cadrul a două expoziții temporare organizate de Banca Națională a României, în incinta Palatului Vechi.

Expoziția ”100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017)”, „realizată ca o incursiune imaginară în viața monarhului, de la copilărie la senectute”, potrivit BNR, conține uniforme de mareșal și documente care au aparținut suveranului, precum o copie a actului său de naștere și câteva dintre caietele pe care le-a folosit ca elev al Clasei Palatine, o clasă specială formată în anii 1940 la cererea Regelui Carol al II-lea al României pentru educația fiului său, cât și medalii emise cu ocazia unor evenimente speciale, precum urcarea pe tron a Regelui Mihai I, la vârsta de 6 ani.

„Noi, Mihail Antonescu, Ministrul Justiției, îndeplinind atribuțiunile de Ofițer al starei Civile, pentru familia Regală, asistat de D-l. Constantin Romano, Secretarul General al Ministerului Justiției – potrivit art.1 din statutul actelor stării civile ale membrilor familiei Domnitoare, anexat la legea promulgată cu Decretul Regal nr.3646 din 30 August 1920, în urma înștiințări ce ni s-a făcut că Alteța Sa Regală Principesa Elena a României, soția Alteței Sale Regale Principele Carol, moștenitorul tronului României, a născut în Castelul Foișor, din Comuna Sinaia, Județul Prahova, un copil de sex masculin, ne-am transportat, după cererea Alteței Sale Regale Principele Carol, la zisul Castel, unde domiciliază și unde Alteța Sa ne-a înfățișat un copil de sex masculin căruia Alteța Sa Regală Principesa Elena a României îi dăduse naștere.

Domnul Doctor profesor C. Louros, care a asistat la naștere ne-a declarat că Copilul a fost născut în ziua de Marți două zeci și cinci Octombrie anul una mie nouă sute două zeci și unu, la orele nouă spre zece și patru zeci minute.

Constatăm dar nașterea copilului de sex masculin, născut la data și ora mai sus arătată, fiul Alteței Sale Regale Principele Carol, Moștenitorul Tronului României, de ani 28 și al Alteței Sale Regale Principesa Elena a României, soția sa, de ani 24, după declarațiunea făcută de tatăl său Alteța Sa Regală Principele Carol, care i-a dat numele de Mihai.”, se consemnează în actul de naștere al principelui Mihai.

Alături de documentul care atestă nașterea moștenitorului tronului regal al României, se află și unul dintre jurnalele bunicii sale, Regina Maria, deschis la pagina dedicată zilei botezului nepotului său, 22 ianuarie 1922.

Expoziția dedicată Ecaterinei Teodoroiu, cu ocazia primei bancnote românești puse în circulație pe care este reprezentat portretul unei femei, reunește o parte dintre obiectele personale ale eroinei, precum uniforma militară și cea de cercetaș, casca și ochelarii.

Ecaterina Teodoroiu a murit alături de soldați pe câmpul de luptă, în cadrul Bătăliei de la Mărășești, pe Dealul Secului, pe 22 august 1917, la doar 23 de ani, după ce plutonul pe care îl comanda a trecut din rezervă în linia întâi a frontului.

”Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine”, a strigat Ecaterina Teodoroiu înainte să cadă lovită de două gloanțe.

Cultura la dubă a scris pe larg despre povestea primei femei reprezentate pe o bancnotă românească pusă în circulație.

Alături de obiectele Ecaterinei Teodoroiu este expusă și o replică a uniformei de soră de caritate a Reginei Maria.

Tururile celor două expoziții sunt ghidate și gratuite și au loc în baza unei programări prealabile, realizate cu minimum două zile lucrătoare înainte de data vizitei, prin completarea formularului de înregistrare.

The post Obiecte care au aparținut Regelui Mihai I și Ecaterinei Teodoroiu, expuse la Palatul Vechi al BNR appeared first on Cultura la dubă.

Curatorul expoziției ”Bucureștiul văzut de Iosif Berman”, muzeograful Cezar Petre Buiumaci, propune o incursiune în Bucureștiul interbelic și o perspectivă asupra evoluției societății sale în timp: „Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul s-a transformat într-o capitală europeană, atât la nivel social cât și la nivel urbanistic, migrând de la orașul oriental către cel occidental. Modificarea s-a produs în context micro, în cadrul mediului familial, dar şi în context macro, edilitar-arhitectural. Stilurile s-au succedat periodic, capitala devenind o veritabilă școală de arhitectură.”

Vizitatorii expoziției pot vedea imagini în care sunt surprinse Strada Carol, ”extrem de animată la începutul deceniului al patrulea” (conform catalogului expoziției), Hala de Antichități unde se vindeau piese de mobilier vechi, cărți, materiale de construcții, haine și animale, Piața Bibescu Vodă, ”principala piața bucureșteană, înainte de dărâmare”, cât și Parcul Carol I în care se afla pe atunci Palatul Artelor, un monument arhitectural impresionant, distrus după ce a trecut printr-un incendiu și prin cutremurul din 1940, pe locul căruia a fost ridicat Mausoleul.

Fost fotograf al Casei Regale, de la Iosif Berman avem și multe imagini în care sunt surprinși membrii Familiei Regale, în special Regele Carol al II-lea, câteva dintre ele expuse la Palatul Șuțu.

Despre lucrările lui Iosif Berman, scriitorul Geo Bogza a remarcat că au făcut trecerea în spațiul românesc ”de la fotografia tip vedere, gen carte poștală, la aspecte noi, surprinzătoare ale oamenilor și ale locurilor”. Rămâne emblematică mărturisire lui Geo Bogza despre munca ”omului cu o mie de ochi”: ”Am devenit reporter de dragul fotografiilor lui Berman”.

Iosif Berman este cel care a făcut cunoscută imaginea României interbelice în afara granițelor țării. Fotografiile lui au apărut în „L’Indépendance roumaine”, ”The New York Times”, ”Associated Press”, ”Scandinavian Newspaper Press”, ”National Geographic”. În România, Iosif Berman a colaborat cu ”Adevărul”, ”Dimineaţa”, ”Curentul”, ”Realitatea ilustrată”, ”România ilustrată”, ”Ilustraţiunea română”, „Cuvântul liber”, potrivit informațiilor oferite de organizatorii expoziției.

Iosif Berman a fotografiat Revoluţia Bolşevică, Constantinopolul în anii 1920, puşcăriaşii de la Ocnele Mari în anii 1930, copilăria regelui Mihai, Bucureştiul interbelic, precum și oraşele şi satele României.

Valoarea de fotoreporter a lui Berman a fost recunoscută și de Dimitrie Gusti, care l-a ales să-i fie partener în expedițiile sale monografice și să imortalizeze diversele ipostaze ale vieții satului românesc. Astfel, Iosif Berman a devenit, în spusele lui Dimitrie Gusti, „coautor al imaginii satului şi ţăranului român“.

Reprezentativă pentru stilul fotografic al lui Iosif Berman rămâne imaginea unui praznic la o mănăstire, în care este surprins un moment din viața unei comunități rurale prin simpla reducere la siluetele sculptate de contrastul lumină-întuneric.

Evreu de origine, guvernul i-a interzis lui Iosif Berman, în 1940, să mai profeseze. Moartea lui, după doar un an, trece neconsemnată în ziarele vremii.

„Reporterul datorită căruia mii de evenimente au apărut în paginile ziarelor, în forma lor cea mai expresivă, pleacă din lumea aceasta şi dintre ai lui, fără ca o singură şi ultimă imagine să-l înfăţişeze cititorilor. Iar ziarele apărură, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca şi cum n-ar fi luat drumul veşniciei omul din a cărui trudă şi pricepere paginile lor fuseseră, atâţia ani, mai vii şi mai documentate“, notează, în 1945, Geo Bogza.

Filmul documentar despre viața și cariera lui Iosif Berman, ”Omul cu o mie de ochi”, regizat de Alexandru Solomon, este disponibil pe platfoma TIFF UNLIMITED.

The post Fotografii realizate de Iosif Berman în București, expuse la Palatul Șuțu până la sfârșitul lunii mai appeared first on Cultura la dubă.

Statuia a fost realizată de sculptorul Valentin Tănase.

La eveniment au fost prezenți Andrew Popper, președintele Consiliului Regal român, Jonathan Eyal, membru al Consiliului Regal, Sir George Iacobescu, soprana Nelly Miricioiu, jurnalistul Christian Mititelu, alături de personalități britanice precum președintele Asociației Britanice Paralimpice, directoarea Crucii Roșii londoneze, comandantul Colegiului Regal de Apărare, reverendul profesor Peter Galloway.

Custodele Coroanei se află într-o vizită de câteva zile în Marea Britanie și a fost primită ieri la Castelul Windsor de către Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Cele două familii regale sunt înrudite. Regele Mihai a fost văr de gradul al III-lea cu Regina Elisabeta a II-a și văr de gradul I cu Prințul Philip.

Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921 și a decedat pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani.

The post Bustul Regelui Mihai I a fost dezvelit la Londra appeared first on Cultura la dubă.

Vestea dispariției sale a fost prilej de elogii venite din partea figurilor marcante ale PSD – Ion Iliescu sau Adrian Năstase, dar și din partea fostului ministru PSD al Culturii, Ionuț Vulpescu.

Acesta a scris într-o postare publică pe facebook că Oliviu Gherman a fost “un veritabil intelectual de stânga, care și-a asumat identitatea într-o Românie în care ostilitatea față de stânga este tot mai evidentă.” precum și “un model pentru cei care văd în politică un instrument de servire a binelui public.”

Puțini oameni știu, însă, că Oliviu Gherman se afla la conducerea Senatului României, pe când Ion Iliescu era plecat din țară, iar Regele Mihai încerca să revină la București, în 1994.

După vizită acceptată, dar condiționată, din 1992, în 1994 liderii PSD i-au interzis Regelui Mihai să intre în țară. Acesta a fost ținut pe pista Aeroportului Otopeni, alături de Regina Ana și forțat să se întoarcă.

Pașaportul său britanic nu a fost acceptat de autoritățile partidului aflat la putere – PDSR – deși orice cetățean britanic avea la vremea respectivă dreptul de a obține viza pe loc, în aeroport.

“Sunt aici pentru a oferi deschis, în mod public, ocazia autorităților să dea poporului român și mie însumi un răspuns clar la o întrebare decisivă: reconciliere sau nu? poporul român așteaptă acest răspuns astăzi. Numai el, poporul român ne va judecă pe toți.”

Regele Mihai I al României, 1994, Aeroportul Otopeni

Mai mult, liderii social-democrați de la București propuneau ca Regele Mihai să fie declarat persoana non-grata.

Oliviu Gherman declara atunci: ““Nu știu la cine va referiți. Eu știu că există un Mihai de Hohenzollern, nu știu să existe o Majestate a Sa Regele Mihai.”

Iar Ion Iliescu, întors ulterior de la Strasbourg, a declarat:

“Ce să caute vineri la ora 2?

Asta presupune un cadru normal. Este un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cu cei care vor cetățenie, deci trebuie să depună o cerere pentru a obține viza și care să fie însoțită de motivația corespunzătoare și nu să facă trimitere la nu știu ce declarație de acum un an sau 2, ci să exprime în mod expres astăzi cadrul în care să vină, în acest context să ceară viza și guvernul să judece.”

Astfel, PDSR, în frunte cu Ion Iliescu și Oliviu Gherman nu îl recunoșteau pe Regele Mihai ca român.

2 ani mai târziu, sub conducerea lui Emil Constantinescu, Regelui Mihai i s-a acordat cetățenia română.

Ionuț Vulpescu

Ionuț Vulpescu a avut două mandate de ministru al Culturii, în guvernul Ponta, 2014-2015 și în guvernul Grindeanu, 2017. Din 2012 până în 2016 a fost deputat al României din partea PSD, iar din 2016 este senator și membru al Comisia pentru Cultură.

Nu este prima dată când acesta se arată admiratorul unor lideri politici controversați, declarând în mai multe rânduri că Ion Iliescu este un lider desăvârșit, de la care orice politician ar trebui să învețe.

“Ion Iliescu este, totuşi, politicianul din PSD cel mai apt să răspundă misiunilor unui şef de partid, până la urmă. Trec peste activitatea sa în stat, ca preşedinte al Republicii şi senator.

Experienţa politică se transmite. Am mai spus aceste lucruri: şi PSD, şi celelalte partide, suferă de pe urma unui soi de ruptură generaţională. Puţini mai sunt cei care vor să înveţe, să facă politică profesionist.

Politica nu este doar un instrument de a atinge nişte obiective personale. Servirea binelui public s-a pierdut pe drum, se pare. Şi se vede.” – Ionuț Vulpescu, Decembrie 2018

The post Un fost ministru al Culturii îl elogiază pe omul care l-a umilit pe Regele Mihai: “A fost un model” appeared first on Cultura la dubă.