Evenimentul cuprinde anul acesta peste 80 de galerii și spații alternative din 12 orașe din țară: București, Alba Iulia, Arad, Brașov, Cluj, Craiova, Iași, Reșița, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

Potrivit Asociației Ephemair, inițiatorul proiectului, ediția actuală are loc doar datorită implicării comunității creative și a mediului privat, fără niciun fel de susținere financiară din partea autorităților locale sau de la Ministerul Culturii.

Suzana Dan, președintele asociațiatiei, a explicat pentru Cultura la dubă cum s-a ajuns în această situație, în ciuda notorietății evenimentului și a impactului său în comunitate.

“Vina este de ambele părți. Și a noastră, a operatorilor culturali, și a autorităților. Cel puțin în cazul evenimentelor care au un istoric consistent și care sunt deja menționate ca evenimente de importanță strategică pentru viața culturală a unui oraș sau la nivel național, cred că ar trebui să fie luate altfel în discuție în momentul în care se alocă finanțări din partea autorităților.

Când spun a noastră, a operatorilor culturali mă refer la faptul că sentimentul de nesiguranță în fața birocrației și a procedurilor realmente disperă și cele mai organizate minți, iar această neputință, în loc să ne unească pentru a schimba ceva, ne-a înghesuit pe fiecare dintre noi în colțul lui, unde am găsit mici soluții de supraviețuire și ușițe pe unde ni s-a facilitat accesul în marile birouri decizionale.

Dacă ne-am lupta împreună pentru drepturile noastre, cu siguranță că lucrurile ar sta altfel în cultură.”, a declarat Suzana Dan.

Aceasta a povestit că pentru proiectele culturale majore, cu un istoric bogat, nu există o formulă de finanțare pe termen lung, iar aplicarea anuală la AFCN sau încercarea de a convinge în fiecare an Ministerul Culturii că evenimentul merită finanțat, au devenit umilitoare.

“Noi nu putem să mai aplicăm. Mi se pare o chestie de etică să nu aplici în același timp cu un operator cultural care depune pentru prima dată un proiect la AFCN, când tu ai un proiect de peste 10 ani.

Anul trecut am avut o mare frustrare, aplicând la AFCN, la secțiunea pentru proiecte cu continuitate și neprimind finanțare. Asta ne poate demotiva foarte mult, te gândești că poate nu mai are nimeni nevoie de evenimentul ăsta, dar, de fapt, anul acesta se va întâmpla pentru că am fost întrebați de atât de multă lume când se întâmplă, încât am zis ok, îl facem, dar vom avea nevoie de suportul vostru, al comunității.

Și da, nu vreau să mai aplic, să mă mai duc cu traista către niciun fel de autoritate pentru că nu este corect așa. Este epuizant să faci asta, imaginați-vă ce înseamnă să faci asta de 16 ani.

Treaba autorităților este nu doar să scrie o strategie și să dea o bifă că au făcut o strategie care sună foarte bine în scris, ci chiar să o implementeze.

Noi avem o tonă de strategii culturale care nu sunt implementate.

Nici măcar la Timișoara, care e cu trenul în gară. Știm ce presupune în cadrul unei Capitale Culturale un astfel de demers, dezvoltarea unor chestiuni care nu presupun doar zona culturală, ci infrastructura orașului. Totul se face last minute și în urma unui an de evenimente cu fast, pe care se cheltuiesc sume foarte mari, comunitatea locală nu rămâne cu absolut nimic.

Asta este exact din cauza faptului că aceste strategii sunt scrise din pix, dar nu sunt implementate niciodată în mod responsabil.” – Suzana Dan

Galeriile și ceilalți participanți își plătesc din propriile bugete organizarea acestor seri de eveniment, intrarea pentru public fiind liberă.

Anul acesta, mai mulți artiști din București își vor deschide atelierele pentru vizitare în cadrul Nopții Albe a Galeriilor.

“Am muncit toată vară, am câștigat niște bani pe care îi bag în eveniment. Dar, oricum, nu e vorba de o cheltuială care să îmi aparțină doar mie. Le sunt recunoscătoare tuturor participanților pentru această ediție, ei și-au dorit-o și au spus că vor să se implice.

Fără implicarea comunității și a participanților nu s-ar fi întâmplat ediția asta.

În pandemie le-am transmis autorităților că dacă mai vor să facem evenimente, dacă ne pot da măcar 100 de euro pentru măști și dezinfectanți, ar fi bine. Și nici pe aia nu au făcut-o.

Nu s-a mai întâmplat nimic cu schema de ajutor promisă. De fapt, ce a făcut Culturadata.ro cu acel registru a fost ușor pervers. Ne-au condiționat să ne înscriem în platforma lor ca să beneficiem de acel ajutor, când, de fapt, ei și-au făcut un recensământ al asociațiilor și asta a fost tot.”, a completat Suzana Dan.

Detalii despre programul NAG2022 găsiți pe www.noapteagaleriilor.ro, pagina de Facebook sau Instagram.

The post Noaptea Albă a Galeriilor începe azi în 12 orașe din țară, fără niciun sprijin financiar din partea autorităților appeared first on Cultura la dubă.

De Basm – Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți, ce promovează literatura română contemporană pentru copii și tineret, lansează două ghiduri dedicate promovării lecturii, activități acompaniate de evenimente plănuite pentru promovarea acestora. 

Primul dintre acestea, Kitul pedagogic pentru bibliotecari. Cum îi conducem pe copii în lumea poveștilor prin jocuri și activități, reprezintă încheierea proiectului Joacă-ți cartea!, care a debutat în luna martie a acestui an cu o amplă campanie de strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor din provincie, continuând în luna mai cu o serie de ateliere educative dedicate copiilor de 6-10 ani din mediile defavorizate cultural.

Prietenia, incluziunea, diversitatea și toleranţa – principalele teme ale atelierelor – reprezintă și principalele subiecte ale capitolelor kitului pedagogic dedicat bibliotecarilor: „Prietenia e superputerea mea”, „Am încredere în mine, pot ajunge chiar și pe lună”, „Toleranța. Poți fi mare în diferite feluri”, fiecare dintre acestea fiind abordată cu ajutorul unor povești și al unor jocuri și activități creative.

Activitățile propuse sunt rodul experienței acumulate de cele șapte autoare – Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu, Iulia Iordan, Andreea Iatagan, Luminița Corneanu, Carmen Tiderle și Cristina Andone – în timpul atelierelor creative pe care le-au susținut cu copii din diverse sate și orașe ale țării. Kitul include și o listă bogată de recomandări de lectură. 

Începând de la mijlocul lunii septembrie, kitul va fi disponibil cu acces gratuit pe site-ul Asociației de Basm, lansarea acestuia având loc prin intermediul unui webinar dedicat bibliotecarilor, la care vor lua parte autoarele proiectului.  

Cel de-al doilea ghid, Mașinuța de scris. Ghid poznaș de inventat povești, este dedicat elevilor de gimnaziu. Proiectul, conceput și redactat de scriitoare membre ale Asociației De Basm pe baza experienței pe care acestea au acumulat-o la atelierele de lectură și scriere creativă pe care le desfășoară cu elevi de toate vârstele, își propune să îi împrietenească pe tineri și mai mult cu cărțile și să îi ajute să își găsească inspirația pentru a scrie propriile povești.

Mașinuța de scris. Ghid poznaș de inventat povești cuprinde sfaturi practice, idei, scenarii, dar și jocuri creative cu ajutorul cărora elevii își pot antrena imaginația. Adina Rosetti, Victoria Pătraşcu, Laura Grünberg, Luminiţa Corneanu și Andreea Iatagan sunt autoarele care au contribuit la realizarea proiectului. 

Ghidul va fi disponibil pe site-ul Asociației De Basm după mijlocul lunii septembrie, iar un număr impresionant de activități – zeci de ateliere de scriere creativă, un webinar dedicat profesorilor de limba română, precum și un concurs de scriere dedicat tinerilor cititori – va acompania lansarea proiectului. 

De Basm. Asociaţia scriitorilor pentru copii şi adolescenţi din România este o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată în 2018, din dorința de a promova cât mai eficient literatura naţională contemporană pentru copii şi adolescenţi.

Asociația își propune să reprezinte la nivel instituţional interesele autorilor de literatură pentru copii, dar şi să deruleze activităţi şi programe în zona cultural-educativă, prin care literatura contemporană de profil din România să fie promovată, încurajată şi racordată la circuitul internaţional.

Una dintre prioritățile De Basm o reprezintă difuzarea literaturii contemporane în rândul copiilor și părinților în zone defavorizate din punct de vedere cultural.

The post Asociația De Basm lansează două ghiduri de lectură și de scriere creativă, adresate elevilor și bibliotecarilor appeared first on Cultura la dubă.

Diana Robu a dus acest dor mai departe. În 2021 a conturat pentru prima dată ceea ce avea să devină un proiect popular printre bucureșteni – Harta Magnoliilor.

“#HartaMagnoliilor a început ca o joacă. După ce primăvara din pandemicul 2020 m-a prins pe balcon, zgâindu-mă la traimavul 1 (la întors e tramvaiul 10), am vrut să recuperez cumva și m-am organizat cu liste, mi-am făcut harta cu pinuri violet, acolo unde știam că sunt magnoliile celebre, vreo 15-20, și-am plecat într-o zi la plimbare.

Am luat străduțele la pas printr-un oraș pe care l-am regăsit mai colorat și mai tihnit decât îmi aduceam eu aminte.”, povestește Diana pe blogul său.

În plimbare a descoperit mai multe magnolii decât își amintea inițial și, adaugând pin-uri, harta a început să se mărească. A creat o pagină de facebook Harta Magnoliilor și astfel a început să împărtășească plimbările sale și cu necunoscuți.

De la 15-20 de adrese, harta cuprinde acum peste 500 de magnolii prin toate sectoarele Bucureștiului.

Însă inițiativa nu este un simplu ghid printre magnoliile orașului, ci o comunitate în care se adună povești personale, povești ale caselor sau ale străduțelor mai puțin cunoscute.

De altfel, Diana, PR de profesie, a fost mereu atrasă de scris și de povești.

“Harta, o joacă pentru mine și prietenii mei, a devenit un proiect colaborativ.

20 de pinuri au devenit 500, de care ne vom putea bucura și-n alte primăveri.

(…) M-am îndrăgostit din nou de orașul ăsta care nu e tocmai dintre cele mai primitoare.

Am (re)descoperit piațete, curți, statui, decorațiuni și clădiri elegante, străzi înghesuite, dar colorate, străzi cochete, pline de case superbe, încărcate de arhitectură și multă istorie. Îmi place să mă uit în curțile oamenilor, îți dezvăluie un alt București, mai colorat, mai îngrijit, mai cald. Și-am găsit multe pisici și câtiva căței foarte prietenoși.

Dar mai ales povești și oameni.”

Oricine îi poate trimite Dianei noi adrese cu magnolii, iar acestea vor fi adăugate apoi pe harta care cuprinde inimioare roz sau galbene, în funcție de culorile florilor de magnolie.

Iar când magnoliile iau o pauză pentru anul în curs, Diana continuă plimbările prin oraș și publică fotografii și povești despre glicină sau alte plante frumos miroasitoare, care schimbă atmosfera capitalei.

Harta Magnoliilor poate fi consultată AICI.

The post Povestea Hărții Magnoliilor din București, inițiativa care te îndeamnă la plimbare appeared first on Cultura la dubă.

De trei ani, Vali Dobrin este un promotor al artei stradale din București.

După ce a participat la un tur ghidat de artă stradală în Berlin, în 2018, s-a întors în țară cu dorința de a face un proiect similar și a creat Alternative Bucharest, „al doilea copil” al său.

Și-a dorit ca experiența și cunoștințele pe care le oferă să fie accesibile oricui, în special localnicilor, astfel că nu a impus un tarif standard pentru tururile lui, ci i-a lăsat pe participanți să ofere orice sumă doresc, dacă doresc, așa cum a văzut că se practică în Berlin.

Primul tur l-a organizat în mai 2019 și a fost unul pilot, la care și-a invitat doar prietenii. Feedback-ul pozitiv l-a încurajat ca următoarea săptămână să organizeze un alt tur, pe care l-a făcut public pe Facebook pentru ca oricine să poată participa. O singură persoană a venit – un ghid turistic din București.

„Am fost puțin dezamăgit, dar mi-am dat seama că trebuie să lucrez mai mult la promovare”, spune Vali Dobrin.

A început să distribuie flyere în hoteluri și în cafenele și să își îmbunătățească vizibilitatea pe Facebook. Turul a crescut încet, de la trei la cinci și apoi la zece participanți, până la un maxim de 50 de participanți pe 8 martie 2020.

„Soția mea era undeva mai departe și nu îi venea să creadă. Număra oamenii, eu zâmbeam întruna”, povestește el cu un surâs pe chip.

Punctul culminant al proiectului a coincis cu izbucnirea epidemiei, astfel că a fost nevoit să rărească întâlnirile cu entuziaștii de artă stradală.

Tururile organizate de Vali Dobrin sunt bogate în informație și complexe. El știe acum poveștile tuturor lucrărilor pe care le-a inclus în traseu, dar spune că a început acest proiect cu puține cunoștințe despre arta stradală bucureșteană.

Turul începe în Piața Revoluției. Participanții se adună lângă „Memorialul renașterii” și îl ascultă pe Vali Dobrin vorbind despre unele dintre construcțiile arhitecturale emblematice ale Bucureștiului, care se află în zonă: Biblioteca Universitară Centrală Carol I, Hotelul Athénée Palace Hilton, Palatul Regal și Biserica Kretzulescu.

În cele trei ore și jumătate pe care le petrec la turul său, interesații de artă stradală descoperă că muralele nu sunt singura formă de exprimare artistică ce decorează străzile Capitalei.

„În principal arta murală este cea care atrage cel mai mult când vine vorba de artă stradală.”

“Oamenii asta văd și sunt mulți care nu fac distincția asta și consideră că artă stradală e doar artă murală, fiind mai puțin pregătiți, neștiind de stickere, paste up-uri și stenciluri, neavând idee că și graffitiul e o formă de artă, dacă știi să cauți și știi să interpretezi”, spune Vali Dobrin.

Sweet Damage Crew, Pisica Pătrată, ERPS și Robert Obert sunt doar câțiva dintre artiștii ale căror lucrări pot fi văzute la tur.

Vali Dobrin este pasionat de stickere, ceea ce l-a determinat să organizeze anul acesta un festival dedicat lor – Bucharest Stickerz Fest, împreună cu artistul John Dot S. „Este o formă de artă stradală care nu primește destulă atenție”, consideră el.

A lansat un apel internațional către artiști, în care le-a cerut să trimită stickere realizate de ei. Peste 600 au acceptat. La prima ediție a festivalului, în luna iunie, au fost organizate două workshop-uri de realizat stickere și o intervenție artistică prin care a fost ”bombardată” cu stickere terasa localului „J’ai bistro”.

Numărul uriaș de stickere primite de la artiști, de ordinul zecilor de mii, l-a determinat să organizeze și o a doua ediție, în luna iulie, la Fabrica Grivița.

Alternative Bucharest Sticker Collab este un alt proiect demarat de Vali Dobrin care are la bază stickerele. Cu banii din donațiile de la tur, acesta comisionează artiști locali să interpreteze în stilul propriu logoul Alternative Bucharest, desen care, apoi, devine sticker.

Când Senatul Universității Naționale de Arte din București a decis că instituția va deține 70% din drepturile de autor asupra lucrărilor realizate de studenți în perioada școlarizării, pe când studenții primesc doar 30%, Vali Dobrin și Dragoș Andrei, fondatorul galeriei Să fiți cuminți, au realizat o intervenție artistică prin care și-au manifestat susținerea față de studenți: pe unul dintre pereții pasajului care conduce către Teatrul Apollo 111 se află acum, făcută exclusiv din stickere, lucrarea prin care este reprezentat procentul alocat studenților din munca lor – 30%.

Tururile de street art organizate de Vali Dobrin au loc în fiecare duminică. Programul poate fi urmărit pe pagina de facebook Alternative Bucharest.

The post Vali Dobrin, tânărul care organizează tururi de street art în București appeared first on Cultura la dubă.