Comunicatul Ministerului Culturii:

“Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți.

Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești.

Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august.

În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat.”

Dacă la un moment dat obiectele vor fi recuperate, banii vor fi returnați asiguratorului.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post România a încasat 5,7 milioane de euro pentru Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice furate din Olanda appeared first on Cultura la dubă.

Fosta contabilă a Teatrului Bulandra din București și încă o angajată au fost trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată și respectiv complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit unui comunicat transmis azi de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Cele două sunt cercetate sub control judiciar.

Principala acuzată este fosta contabilă-șefă a instituției publice de cultură. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi furat aproape 800.000 de euro într-un an și jumătate.

“În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în perioada februarie 2018 – august 2019, una dintre inculpate, în calitate de contabil-șef în cadrul Teatrului Municipal “Lucia Sturdza-Bulandra”, și-a însușit suma totală de 3.914.570 lei din casieria instituției, prin efectuarea a 160 plăți numerar către 33 colaboratori persoane fizice, beneficiari ai veniturilor din drepturi de autor, fără ca aceștia din urmă să fi primit în realitate sumele de bani, ori au primit sume de bani considerabil mai mici decât cele menționate în statele de plată.

Sumele de bani nereale presupus plătite către diverși colaboratori erau justificate prin întocmirea unor state de plată falsificate de către contabilă șefă a teatrului și erau semnate de către aceasta și de către directorul teatrului, din acea perioadă (nr. Ducu Darie, decedat la 18 septembrie 2019).

Totodată, în sarcina celeilalte inculpate s-a reținut că a contribuit activ la recrutarea unor persoane fizice care au figurat ca fiind plătite în calitate de colaboratori ce beneficiază de venituri din drepturi de autor și a efectuat plăți în numele instituției cu sume de bani provenite din casieria instituției.

În cauză, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor prezente și viitoare aparținând inculpatelor până la concurența sumei de 3.914.570 lei. Măsura sechestrului asigurător a fost instituită efectiv asupra a trei imobile (apartamente), un autovehicul și asupra mai multor bijuterii aparținând inculpatelor, evaluate la aproximativ 3.500.000 lei.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile preventive și măsurile asigurătorii instituite în cauză.
Cercetările au fost efectuate împreună cu organele de cercetare penală din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 5.”

Teatrul Bulandra, unul dintre cele mai importante din România, se află în subordinea Primăriei Capitalei. De la moartea directorului Ducu Darie, care a ocupat funcția timp de 17 ani, Primăria Capitalei nu a mai organizat concursul public pentru ocuparea funcției de manager.

Catinca Maria Nistor, numită de Gabriela Firea, l-a urmat pe Ducu Darie, în calitate de manager interimar, în perioada septembrie 2019 – august 2020. În urma unor proteste ale actorilor teatrului, Firea a demis-o pe Nistor și l-a numit în funcție pe Vlad Zamfirescu. De atunci, acesta ocupă funcția de manager interimar, deși legea prevede că un interminat nu ar trebui să dureze mai mult de trei luni. Cele mai multe teatre bucureștene se află în aceeași situație.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Fosta contabilă a Teatrului Bulandra și încă o angajată, trimise în judecată pentru delapidarea a 800.000 de euro appeared first on Cultura la dubă.

Natalia Intotero, ministrul Culturii (PSD), s-a întâlnit ieri cu Regele Willem-Alexander al Olandei și cu premierul olandez Dick Schoof, în Polonia, cu ocazia ceremoniei care a marcat 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

Aceștia au discutat despre demersurile pe care autoritățile olandeze le fac, în încercarea de a recupera cele 4 piese de patrimoniu furate de la Muzeul Drents din Assen.

“Discuțiile s-au concentrat pe semnificația momentului comemorativ și pe situația artefactelor valoroase din patrimoniul cultural românesc recent furate. Am solicitat autorităților olandeze să acorde atenția cuvenită acestei situații și să facă toate demersurile necesare pentru a identifica autorii acestui furt și pentru a readuce aceste obiecte acasă, acolo unde le este locul.

De asemenea, am prezentat oficialilor olandezi măsurile luate de partea română, printre care înființarea unui grup operativ de criză la nivel guvernamental, care coordonează eforturile de identificare și recuperare a acestor obiecte de patrimoniu. Prim-ministrul Olandei, Dick Schoof, m-a asigurat de sprijinul ferm al autorităților din țara sa pentru identificarea autorilor acestui furt și recuperarea artefactelor.

În plus, domnia sa a subliniat importanța unei cooperări europene consolidate pentru protejarea patrimoniului cultural comun și combaterea traficului ilegal de bunuri culturale.

Artefactele din Tezaurul României nu sunt doar obiecte de patrimoniu, ci sunt părți esențiale ale istoriei și identității poporului român. Ele reprezintă o moștenire culturală inestimabilă, nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume. Este o datorie morală să protejăm și să recuperăm aceste simboluri ale trecutului nostru comun.”, a declarat Natalia Intotero.

Aceasta a reprezentat România la ceremonia din Polonia. Franța a fost reprezentată de președintele Macron, Marea Britanie de Regele Charles I, Spania de Regii Filip și Letizia, Ucraina de președintele Zelenski.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Natalia Intotero s-a întâlnit cu Regele Olandei. Cei doi au discutat despre recuperarea pieselor de Tezaur appeared first on Cultura la dubă.

Din păcate, însă, analizând cu atenție declarațiile, informațiile oferite de partea olandeză și contractul dintre cele două muzee, reies mai multe inadvertențe.

Pentru că nu suntem în măsură să analizăm sisteme de securitate, am apelat la ajutorul unui specialist în montarea de expoziții internaționale, care cuprind valori de tezaur.

Între timp, povestea furtului și încercarea de a găsi public un țap ispășitor, s-a transformat într-o luptă politică. Premierul Ciolacu susține că Tezaurul a fost scos din țară fără hotărâre de guvern, așa cum ar fi trebuit. Lucian Romașcanu (PSD) o trage la răspundere la Raluca Turcan (PNL), ministrul Culturii la momentul organizării expoziției din Olanda.

Cultura la dubă publică documentele care au avizat exportul bunurilor. Pe ele se află și semnătura Ralucăi Turcan, membru al guvernului Ciolacu.

VITRINELE

În conferința de presă, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a declarat că a cerut specific ca artefactele să fie expuse în vitrine speciale antifurt.

“În contract au fost incluse cerințe specifice ale noastre, de exemplu vitrine speciale antifurt. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale cerute de Muzeul Național de Istorie.”, a spus acesta.

În realitate, în contract, la capitolul privind securitatea, singura specificație privind vitrinele este “vitrine sigilate”, nu “vitrine antifurt”. Mai mult decât atât, nicăieri în cele 11 pagini de contract nu există vreo diferențiere pentru condițiile de securitate privind Coiful de la Coțofenești sau brățările dacice regale, piese din Tezaurul Național.

Toate specificațiile de securitate sunt descrise generalist, referindu-se la toate cele 673 de piese împrumutate. De altfel, MNIR a cerut în contract ca în caz de furt, să fie anunțat în maximum 24 de ore. Un interval uriaș în astfel de cazuri, obiectele furate putând fi transportate în acest interval în alt colț al lumii.

Cosmin Tudose este expert în vitrine de înaltă securitate la o companie belgiană și lucrează la instalarea unora dintre cele mai mari expoziții din lume. Recent a lucrat la construcția unei vitrine pentru costumul de astronaut cu care Neil Armstrong a pășit pe Lună, dar și la vitrine care au securizat coroanele regale britanice.

L-am rugat să explice pentru Cultura la dubă care este diferența de terminologie între “vitrină sigilată”, așa cum MNIR a cerut în contract și “vitrină antifurt”, așa cum se folosește în cazul obiectelor importante de patrimoniu.

De asemenea, el analizează mai jos chiar vitrina în care a fost expus la Drents Coiful de la Coțofenești.

“În orice proiect pentru o expoziție există un scenograf sau un architect. Arhitectul împreună cu departamentul de conservare a operelor unui muzeu stabilesc specificațiile vitrinelor.

În termeni de specificații există două clase: cea de etanșeitate și protecție a obiectelor, aici fac referire doar la ce trebuie să îndeplinească vitrina pentru a proteja obiectul, de exemplu controlul de umiditate. Noi primim în specificațiile proiectului umiditatea necesară, astfel încât materialele folosite în construcția unei vitrine trebuie să nu degaje gaze dăunătoare pentru obiecte, se folosesc materiale specifice. Toate acestea sunt listate de departamentul de conservare.

Responsabilitatea aceasta cine o are? Cel care împrumută sau cel care dă obiectele spre împrumut?

Dar ce înseamnă „vitrină sigilată”, așa cum scrie în contractul dintre MNIR și Drents?

Vitrină sigilată e o formulare vagă pentru mine. Profesional, lucrând în domeniu de 10 ani, eu nu am întâlnit termenul de sigilat. Poate se referă la air-tight, deci mai mult are legătură cu conservarea sau că e o vitrină închisă. Dar nu se referă la securitate.

Și acum ajungem la a doua categorie, care are legătură cu securitatea.

Iar muzeul gazdă poate să aibă o securitate atât de bună, ca la aeroport, cu pază permanentă printre sălile de expoziție, încât să nu fie necesare vitrine antifurt.

Dar ce înseamnă, mai exact, o vitrină antifurt?

Nivelul antifurt se referă la timpul cât ia unei echipe de a sparge respectiva vitrină. Nu există să fie 100% imposibil de spart, la un moment dat tot se sparge. Dar timpul diferă.

Câte clase de securitate există?

Foarte multe clase.

De exemplu, ce fel de clasă de securitate se folosește la o piesă de tezaur?

La un obiect de tezaur, îți pot da exemplu coroana și bijuteriile familiei regale din Anglia, proiect în care am fost implicat.

Proprietarul obiectului stabilește cu arhitectul că nivelul de securitate e foarte înalt și impune specificații înalte. Se poate folosi sticlă laminată de înalte specificații, a cărei spargere ar putea dura și o jumătate de oră cu un ciocan impresionant ca mărime.

Se folosește o sticlă mai groasă și cu mai multe straturi de PVB, transparente, care se regăsesc între straturile de sticlă. O cerință ar fi sticlă de minimum 6.6.4. Ce înseamnă 6.6.4? Prima sticlă să fie de 6 mm, a doua de 6mm, iar 4 se referă la numărul de PVB-uri – ele dau o mare rezistență sticlei.

Ulterior, nu lăsăm expuse muchiile de la îmbinarea între sticlă și sticlă. Îmbinarea se realizează, ca să crești securitatea, cu rame metalice care se siliconează pe sticlă și nu pot fi înlăturate cu ușurință.

Dat fiind că acest jaf a avut loc în 2 minute, crezi că o astfel de vitrină ar fi putut fi spartă cu barosul?

Îmi e greu să cred, ar fi durat mai mult.

Mai mult decât atât, chiar dacă vitrina era făcută la cel mai înalt nivel, întotdeauna se recomandă a se folosi sisteme de alarmă.

De exemplu, avem două nivele de alarmă:

1. De vibrații – dacă ar fi primit un ciocan sticla, s-ar fi declanșat un nivel de alarmă care ar fi alertat fie securitatea muzeului fie direct poliția.
2. De contact – dacă vitrina ar fi fost cu ușa și încuietori, ar fi reușit să deschidă ușa, atunci senzorii ar fi depistat deschiderea și ar fi sunat o alarmă a clădirii și ar fi generat alertarea autorităților.

Pentru astfel de valori, ar fi trebuit să scrie în clar ce clasă de securitate să aibă sticla.”

Cosmin Tudose analizează o imagine în care se vede chiar vitrina Coifului de la Coțofenești în timpul expoziției de la Drents. Imaginea a fost publicată pe site-ul MNIR la deschiderea expoziției. Potrivit acestuia, vitrina folosită în Olanda pentru protejarea Coifului, piesă de Tezaur, a fost de securitate scăzută, cel mult medie.  

„Tavanul vitrinei se remarcă printr-un design simplist și atractiv din punct de vedere estetic, însă acesta pare să nu îndeplinească cele mai ridicate cerințe de securitate.

Conexiunile dintre panourile de sticlă par a fi realizate fie prin aplicarea de silicon, fie prin utilizarea de garnituri. Acest tip de îmbinare poate fi suficient pentru expuneri standard, însă pentru piese de valoare excepțională sau care necesită o protecție sporită, se recomandă utilizarea unor sisteme de sigilare avansate, precum profile metalice integrate.”

În seria respectivă de fotografii este publicat pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României inclusiv momentul instalării unei vitrine (nu este clar pentru ce exponat), fiind la îndemâna oricui să vadă din ce era alcătuită vitrina și cum ar fi putut fi spartă. Potrivit lui Cosmin Tudose, din experiența sa, este complet interzis să fie publicate imagini cu instalarea vitrinelor.

Azi, după ce a fost audiat în Comisia de Cultură a Senatului, directorul MNIR a povestit cum au fost sparte vitrinele.

„Pe analiza informațiilor pe care le am în acest moment, hoții au intrat printr-o metodă neconvențională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente, un baros, pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul pentru un furt la comandă.”

Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor și membru al Rețelei Europene a Muzeelor, susține responsabilitatea a impune condiții drastice de împrumut era a României.

„Pentru că în organigrama muzeelor din Romania nu există un departament specializat pe itinerarea de expozitii internaționale, sau măcar un expert în așa ceva, am ajuns să trăim cu toții această adevărată dramă națională. Numai așa am fi știut cum să planificăm eficient această misiune de diplomație culturală și am fi știut să menționăm în contractul de împrumut toate acele elemente obligatorii care țin de standardele de securitate a pieselor de tezaur, în regim de împrumut.

Muzeul din Drents nu a dispus de vitrine antifurt pentru că acest lucru nu a fost menționat în contractul de împrumut. Sigur, putem să găsim aici o culpă morală pentru Drents Museum, dar din punct de vedere profesional și juridic, vulnerabilitățile sunt la noi.

Iată încă un motiv serios pentru care acest muzeu olandez, unul foarte interesant când vorbim de interactivitate și receptivitate, nu era recomandat ca alegere.”, spune Dragoș Neamu pentru Cultura la dubă.

Am cerut Muzeului Drents un punct de vedere cu privire la vitrinele folosite, însă instituția a comunicat că nu face față solicitărilor jurnaliștilor și nu mai poate răspunde pentru moment.

De asemenea, am solicitat MNIR să ne pună la dispoziție, dacă există, alte documente în care muzeul chiar să fi cerut în scris vitrinele speciale antifurt. Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

PAZA UMANĂ

Atât în conferința de presă, cât și în Parlament, Oberlander a susținut că a cerut în contract un punct de control activ 24/24h, 7/7 zile. Acest lucru se regăsește, într-adevăr, în contract.

„Vă asigur că în declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existența unui post de control 24 din 24, prezența unor oameni acolo. Scrie în contract.

Ați verificat asta?

Nu am cum să verific de la 1700 de kilometri distanță”, a declarat directorul MNIR în conferință.

În realitate, Muzeul din Drents, a oferit pază umană doar în timpul zilei, potrivit declarațiilor directorului Tupan.

AUTORIZAREA EXPORTULUI CELOR 673 DE PIESE

În doar două zile de la producerea furtului, autoritățile române se întrec în acuzații și nimeni nu își asumă vreo responsabilitate.

Azi, Lucian Romașcanu, fost ministru PSD al Culturii și actual senator PSD, a acuzat-o pe Raluca Turcan că nu a respectat prevederea legală ca un export de bunuri culturale de patrimoniu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern. Premierul Ciolacu a susținut, la rândul său, că exportul s-a făcut fără Hotărâre de Guvern.

“Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma.

Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR, aflat în subordinea Ministerului Culturii.”

În realitate, avizul Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii este aprobat chiar de către ministrul Culturii Raluca Turcan, pe 12 iunie 2024.

Documentația privind exportul a 673 de obiecte de patrimoniu arată superficialitatea cu care acest împrumut a fost tratat atât în Comisia Națională a Muzeelor, subordonată Ministerului Culturii, cât și în cadrul Direcției de Cultură, care a dat Certificatul de Export Temporar, sub semnătura directorului Dragoș Frăsineanu.

Comisia Națională a Muzeelor a propus, la solicitarea MNIR, exportul bunurilor. În cadrul aceleiași comisii s-a analizat și autorizat propunerea.

În niciunul dintre aceste documente care au circulat în Ministerul Culturii nu este prezentată o justificare pentru necesitatea organizării expoziției, valoarea detaliată a obiectelor împrumutate, atât din punct de vedere istoric cât și financiar, și nici nu sunt prezentate măsurile de securitate pe care le oferă muzeul gazdă – Drents, din Olanda.

MUZEUL DIN DRENTS ESTE RESPONSABIL ȘI DE ÎNTOARCEREA OBIECTELOR

În contractul încheiat între cele două muzee, furtul nu a fost considerat un caz de forță majoră. Dacă acest contract va rămâne valabil până la încheierea lui, Muzeul din Drents, care a dat dovadă de breșe majore de securitate, este responsabil și de organizarea și securizarea transportului obiectelor rămase înapoi la aeroportul din București.

MNIR devine responsabil doar de la preluarea lor la vama românească.

„Ceea ce am solicitat părții olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță. Nimeni nu s-a confruntat cu o asemenea situație. Vom învăța. Din păcate, este o învățătură pe pielea proprie. Dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse.”, a concluzionat Ernest Oberlander azi, în Parlament.

În urma jafului din Olanda, România a pierdut unul dintre cele mai importante artefacte din Tezaurul Național, Coiful de la Coțofenești, și 3 brățări dacice regale.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un lung șir de neconcordanțe privind securitatea capodoperelor de Tezaur împrumutate în Olanda appeared first on Cultura la dubă.

Directorul muzeului Harry Tupan a numit ziua „una neagră”, „nu doar pentru noi, dar și pentru Muzeul Național de Istorie din București, proprietarul colecției”.

În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: Coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Expoziția reunea 673 de bunuri din metale prețioase românești, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România și era organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez.

Cultura la dubă a obținut lista cu cele mai importante exponate ale României prezente în Olanda:

• piese din tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare
• coiful de la Coțofenești
• diadema de la Bunești-Averești
• piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești
• brățările dacice din Sarmizegetusa Regia
• tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
• tezaure descoperite în ultimii ani în județele Suceava, Bacău și Brașov

Jaful a fost dat chiar cu o zi înainte de încheierea expoziției. El a fost posibil odată cu o explozie declanșată de atacatori în mod intenționat.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul dimineții de 25 ianuarie Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României a fost afectat de o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.

Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne  al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Mecanismul de cooperare transfrontalieră, activat „Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.

Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol”, se arată în comunicatul MAE.

Iată ce a transmis și Muzeul Național de Istorie a României:

“În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”.

Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic.

Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). T

Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului.

Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locala, care a putut astfel să intervină imediat.

Muzeul Național de Istorie a României se află în permanent contact cu Muzeul Drents, precum și cu autoritățile olandeze și române și depune toate eforturile pentru a sprijini ancheta aflată în desfășurare, pentru recuperarea urgentă a artefactelor.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” este parte a unei serii de expoziții cu tematică arheologică, coordonate de către Muzeul Drents de mai bine de un deceniu. Prin acest tip de expoziții Muzeul Drents și-a propus să aducă în atenția publicului olandez obiecte care ilustreaza culturi si civilizatii antice mai putin cunoscute în spațiul occidental. În cadrul expoziției sunt expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.”

Știre în curs de actualizare

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post BREAKING NEWS: Piese din Tezaurul României au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda. Vezi aici lista exponatelor României appeared first on Cultura la dubă.

În cursul săptămânii acesteia, autoritățile elene au reușit să recupereze două lucrări semnate de Pablo Picasso, respectiv Piet Mondrian, la nu mai puțin de nouă ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei. Anunțul a fost făcut de Ministrul Culturii și Sportului, Lina Mendoni, care a și prezentat lucrările în cadrul unei conferințe de presă organizate în Atena.

Este vorba despre portretul „Cap de femeie” (Picasso, 1939) și tabloul „Moara” (Mondrian, 1905), care au fost furate pe data de 9 ianuarie 2012, într-o acțiune ce avea să fie supranumită „furtul secolului”.

La acea vreme, autoritățile s-au arătat surprinse de curajul presupusei bande de hoți, care ar fi intervenit asupra sistemului de alarmă și ar fi sustras lucrările în doar șapte minute, scoțându-le din rame și aruncându-le pe o fereastră spartă.

Nouă ani mai târziu, s-a dovedit însă că nu exista decât un singur făptaș. Mai exact, un constructor în vârstă de 49 de ani.

Potrivit propriilor mărturisiri, acesta a dat târcoale Galeriei Naționale timp de 6 luni înaintea furtului, pentru a se familiariza cu spațiul și pentru a înțelege întocmai programul și traseul gardienilor. Planul lui nu viza o operă anume. Pur și simplu voia să dețină una.

Inițial, a ascuns lucrările furate acasă, pentru ca apoi să le mute într-un depozit de teama că va fi prins. În mai, după ce a aflat că autoritățile ar fi pe urmele sale, le-a înfășurat în folie de protecție și le-a lăsat într-o râpă.

Acolo a și condus polițiștii când și-a recunoscut fapta. Vrând să își explice acțiunile, el a declarat că e foarte pasionat de artă și că a furat tablourile doar pentru a se bucura de ele, fără vreo intenție de a le vinde.

De altfel, după cum a explicat Ministrul Culturii, portretul cubist semnat de Picasso ar fi fost aproape imposibil de vândut, pentru că a fost dedicat statului elen chiar de către artist, în semn de prețuire pentru lupta Greciei împotriva forțelor naziste din anii ’40. Astfel, pe spatele pânzei stă inscripționat mesajul: „pentru poporul grec, un tribut. Picasso”.

Cu toate că cele două lucrări semnate de Picasso și Mondrian au fost recuperate, deznodământul poveștii nu este întru totul fericit. Iar asta pentru că, în 2012, constructorul a mai furat și o schiță, pe care spune că a deteriorat-o și aruncat-o. Aceasta fusese realizată de pictorul italian Guglielmo Caccia și donată galeriei în 1907.

Acum, făptașul riscă între 5 și 10 ani de închisoare. Pentru că își regretă greșeala, avocatul său speră, totuși, la o pedeapsă mai blândă.

„În mod incontestabil, clientul meu a jucat un rol decisiv în descoperirea și recuperarea lucrărilor.” – a declarat acesta.

Fiind pus în scenă în contextul crizei economice care a afectat Grecia la începutul anilor 2010, furtul a scos la iveală probleme serioase, datorate parțial măsurilor de austeritate de la acea vreme. De pildă, după cum informează publicația The Guardian, Galeria Națională avea gardieni insuficienți, iar sistemul de alarmă era învechit.

Între timp, instituția a trecut printr-un proces amplu de renovare și extindere, redeschiderea având loc în luna martie a acestui an.

The post Lucrări de Picasso și Mondrian, recuperate la 9 ani după ce au fost furate din Galeria Națională a Greciei appeared first on Cultura la dubă.