Arheologii bulgari au descoperit acum două zile o statuie de aproximativ 2 metri înălțime care, potrivit publicației Archaeologia Bulgarica, datează din secolul al 2-lea î. Hr. și îl reprezintă probabil pe Zeul Hermes. Prof. Dr. Lyudmil Vagalinski, coordonatorul echipei care a realizat săpăturile, susține că este cea mai importantă statuie de acest gen descoperită vreodată pe teritoriul Bulgariei.

Statuia s-a păstrat în pământ aproape în întregime și este realizată din marmură. Au mai fost descoperite sculpturi asemănătoare, însă aceasta este prima care are capul aproape intact. Săpăturile au fost realizate în fostul oraș Heraclea Sintica, înființat în anii 300 î. Hr. de Filip al ll-lea al Macedoniei, azi satul Rupite din regiunea Pirin Macedonia din sud-vestul Bulgariei.

Momentan arheologii lucrează la dezvelirea brațului stâng și a mantiei, specifică imaginilor cu Zeul Hermes, și au pregătit un sistem special de transport pentru această descoperire fragilă.

Hermes este zeul mesager din mitologia greacă, fiul lui Zeus și al Maiei, ocrotitor al morților în lumea de dincolo. În mitologia romană, echivalentul lui Hermes este Mercur.

Descoperirea va fi restaurată și expusă la Muzeul de Istorie Petrich din Bulgaria.

The post Arheologii bulgari au descoperit o impresionantă statuie a Zeului Hermes, conservată aproape în întregime appeared first on Cultura la dubă.

Palatul Universității București urmează să fie restaurat în cadrul unui proiect ce presupune o investiție majoră de la guvern, de 100 de milioane de euro, după cum Cultura la dubă a anunțat în iunie 2020.

Prima etapă a proiectului a demarat cu o serie de săpături arheologice în curtea interioară a clădirii istorice, unde au fost descoperite fragmente ale clădirii care a găzduit Academia Domnească ”Sf. Sava” – prima școală de învâțământ superior din Țara Românească, fondată în 1694 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.

Imaginile au fost publicate de Compania Națională de Investiții și de Construcții Erbașu, firma care se ocupă de lucrări. Potrivit companiei Erbașu, “pentru moment, zidurile au fost protejate cu geotextil și reacoperite cu pâmânt pentru conservarea pe parcursul lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii.

Lucrările pentru restaurarea celei mai mari clădiri de educație din România vor continua cu consolidarea structurală a întregii clădiri, refacerea învelitorii și înlocuirea elementelor din lemn degradate, restaurarea faţadelor, refacerea decorațiunilor istorice, eliminarea umidităţii şi a infiltraţiilor, montarea unui sistem de iluminat architectural, precum și cu punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite.

Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prin Compania Națională de Investiții și este realizat de echipa noastră în asociere cu Terragaz Construct, Euras și Polarh Design.”

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale.

Citiți aici povestea Universității București.

The post Fragmente ale Academiei Domnești ”Sf. Sava” au fost descoperite în curtea interioară a Universității București appeared first on Cultura la dubă.

“În luna septembrie 2020, Cristian Marincaş, un pasionat de arheologie din Zalău, a descoperit accidental în hotarul satului Sântă Măria, comuna Sânmihaiu Almaşului, cu ajutorul unui detector de metale, şase monede medievale.

Descoperitorul a stabilit coordonatele locului cu ajutorul unui GPS şi apoi a anunţat autorităţile competente despre descoperire, având indicii că mai existau piese monetare în pământ.

Astfel, doi specialişti de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Horea Pop, şeful secţiei Cercetare Ştiinţifică, şi Emanoil Pripon, cercetător ştiinţific II, specializarea numismatică-restaurare, au efectuat un diagnostic arheologic în locul indicat, în urma căruia au mai identificat încă 30 de monede”, se arată într-un comunicat de presă al Muzeul din Zalău.

Potrivit specialiștilor în numismatică, cele 36 de monede au fost emise în perioada 1551-1599 în Polonia, Lituania, la Riga şi în Ungaria, sub autoritatea a cinci suverani: Sigismund I August, Sigismund III, Ştefan Bathóry (ca rege al Poloniei), Ferdinand I şi Rudolf II, iar din punct de vedere al tipurilor de monedă, acesta cuprinde trei piese cu valoarea de şase groşi, o piesă de patru groşi, 27 piese de trei groşi şi cinci piese de câte un dinar, toate din argint.

Monedele se află acum într-un proces de restaurare, în urma căruia au fost evidenţiate caracteristicile fiecărei monede: locul emiterii, numele emitentului, numele gravorului sau al maestrului monetar, anul emiterii şi valoarea înscrisă pe fiecare piesă, informează Agerpres.

“În Transilvania secolului al XVI-lea, valoarea produselor şi a serviciilor era exprimată în dinari. Tezaurul de la Sântă Măria avea în epocă o valoare de 314 dinari, adică puţin peste trei taleri (un groş emis în sistem polonez, era echivalentul a trei dinari).

Această sumă putea reprezenta remuneraţia unui mercenar pedestru (infanterist), care era plătit cu trei taleri pe lună. De asemenea, suma aceasta putea fi rodul unei tranzacţii, pierdută mai apoi în condiţii asupra cărora nu ne putem pronunţa cu exactitate, de vreun localnic sau negustor”, se mai arată în comunicatul menţionat.

“Pe parcursul realizării cercetării arheologice nu a fost surprins niciun indiciu al depozitării tezaurului în vreun recipient din ceramică sau metal. Cel mai probabil, tezaurul se afla iniţial în vreo pungă din piele sau din pânză, materiale care nu au rezistat trecerii timpului.

O mare parte dintre monede au fost descoperite grupat, ceea ce ne poate duce cu gândul la faptul că, iniţial, acumularea monetară se afla sub forma unui fişic, fie pe fundul unei pungi, cum s-a spus, fie învelită într-un material perisabil”, susţin reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Din păcate, însă, nu toți cei care folosesc detectoare de metale anunță poliția, așa cum prevede legea, ci le vând ulterior pe piața neagră.

The post Tezaur cu monede vechi de peste 500 de ani, descoperit într-un sat din Sălaj appeared first on Cultura la dubă.