Dar putem observa încă de pe acum că valurile au fost cauzate de un amestec de legislație învechită, orgolii exacerbate, mentalități retrograde și blazare a breslei teatrale.

Mai presus de toate, e limpede că după dispariția prematură și neașteptată a lui Ion Caramitru, nimeni nu a mai avut o viziune, o direcție pentru TNB. Cum ar trebui să fie și ce să producă un teatru național în secolul 21? Din păcate, nu ne-au ajuns aproape cinci ani ca să dezbatem, să ne consultăm unii cu alții și să găsim răspunsuri la această esențială întrebare. (n.r. O încercare în acest sens a făcut Liternet în 2022, ecourile rămân online aici)

Întâmplarea face că acum 20 de ani am fost în comisia care a desemnat-o câștigătoare pe Ada Lupu la concursul pentru direcția Naționalului din Timișoara.

Îmi amintesc cum doi dintre colegii de comisie – regizorii Mihai Măniuțiu și Cornel Todea – susțineau, cu cele mai bune intenții, dealtfel, fiindcă apreciaseră și ei proiectul tinerei regizoare, că ”nu are nici o șansă, o vor mânca de vie cei din teatru!”

La fel de bine îmi amintesc cum regretata doamnă Florica Ichim, fondatoarea și redactoarea șefă a revistei Teatrul Azi și cu mine am argumentat pe rând, apoi la unison, tot mai insistent, că dacă nu îi vom da o șansă acestui proiect bun și candidatei care l-a gândit nu vom ști niciodată dacă ea poate să-l pună în aplicare sau nu. Raționamentul logic a învins.

Douăzeci de ani mai târziu, am auzit aceleași argument – reprodus tot cu bunăvoință, dar și cu condescendență – în legătură cu candidatura altei regizoare, și anume Alexandra Badea, care a candidat la cel de al doilea concurs pentru postul de manager al Teatrului Național din București în 2025. ”Nu ar fi avut nici o șansă, ea trăiește în Franța, nu știe cum funcționează lucrurile la noi!”, a sunat variațiunea pe aceeași temă exprimată către mine la telefon de către un membru al comisiei de concurs, comisie care a decis că nici unul dintre proiecte nu merită o notă peste 7, astfel încât cei trei candidați nu au trecut la etapa de interviu. Din păcate, în acest caz, nu vom ști niciodată.

Același ”nici un proiect nu e destul de bun pentru TNB” l-am mai auzit și în 2022, la prima încercare de concurs pentru directoratul ”navei amiral” a teatrului românesc, cum a fost adesea numit acest teatru – ironia fiind că ”nava” pare de ani de zile să nu se mai lase navigată.

Am fost atunci în comisie alături de oameni de teatru ale căror merite le cunoșteam și le apreciam, chiar dacă proveneau din etape istorice diferite – regizorul Dinu Cernescu, regizorul și director la TNB Nicolae Scarlat, dramaturga Alina Nelega, care a condus Compania Română din cadrul Naționalului din Târgu Mureș. Nu-l cunoșteam personal pe cel de al 5-lea membru al comisiei, Petru Hadârcă, regizor și director al Naționalului din Chișinău, dar mi-am zis că e în minoritate, deci nu mi-am făcut griji. Mare greșeală.

Așa se explică cum același proiect poate fi notat mai întâi sub 7, apoi la altă rundă peste 8, cum notele trebuie mediate intens ca să nu aibă diferențe de peste 2 puncte (conform legii), iar în cadrul medierii se schimbă ierarhiile, sau cum un candidat precum neașteptatul Boris Focșa, răsărit din văzduh la runda cu numărul trei, asemeni candidatului-surpriză la alegerile prezidențiale din 2024, poate fi notat cu o notă peste 7 la scris și cu 1,47 la interviu (!?).

După ce în 2022 domnul despre care nu-mi făceam griji i-a îngenuncheat pe toți cei cinci candidați și a umilit întreaga comisie de concurs  – noi toți ne-am făcut lecțiile, am citit proiectele, le-am analizat, le-am notat, iar domnia-sa a apărut la ultima întâlnire anunțând că nu dă nici o notă fiindcă, citez, ”nici un proiect nu e destul de bun pentru TNB” – am fost mult mai circumspectă când am primit invitația să fac parte din comisia celui de al doilea concurs, organizat în 2025.

Nu am acceptat invitația când am aflat alături de cine ar fi trebuit să evaluez proiectele, fiindcă nu mi s-a părut firesc să noteze proiectele cineva care fusese cercetat penal pentru fapte petrecute în timpul mandatului de manager și altcineva care plecase de la conducerea teatrului în urma depunctării la evaluarea performanțelor manageriale.

Am citit, în schimb, proiectele celor două candidate, Ada Lupu Hausvater și Alexandra Badea, bucurându-mă că sunt doar nu una, ci două artiste care au curajul să candideze pentru acest post și constatând că amândouă aveau nu doar curaj, ci și idei foarte bune. Comisia a considerat – complet eronat după părerea mea – că nici unul din cei trei candidați nu meritau să treacă în etapa de interviu, iar concursul a rămas din nou fără rezultat. Am avut o senzație acută de deja-vu.

5-3-2: așa s-a redus numărul candidaturilor pentru TNB, odată cu disiparea încrederii lumii teatrale în ceea ce ar fi trebuit să fie un eveniment istoric: înnoirea de viziune și de direcție a Naționalului bucureștean prin intrarea lui într-o nouă etapă de existență, în acord cu secolul 21.

Coincidențele nu sunt întâmplătoare, iar ecourile acestor experiențe la care am fost martoră direct sau indirect de-a lungul istoriei recente rezonează cu sens, desenând ”the bigger picture”, care ne arată că teatrul românesc nu se lasă ușor reformat, nici măcar atunci când strigă sus și tare ”vrem reformă!”. Micile orgolii și aranjamente locale, ministeriale, administrative se ridică prea des deasupra interesului general, iar lipsa unei culturi instituționale solide și a termometrului civic permite jocuri de culise neamendate de o opinie publică indiferentă, neatentă, blazată.

Dar e momentul să ne uităm înspre viitor. Cred că două lucruri merită notate ca pozitive acum, când a treia încercare are ca rezultat o nouă conducere pentru TNB, în persoana regizoarei Ada Lupu Hausvater, care a condus deja 20 de ani Teatrul Național din Timișoara.

1. Ada Lupu Hausvater a demonstrat consecvență și perseverență, participând la toate cele trei concursuri și procedând cu diplomație pe parcursul acestor câțiva ani de tevatură organizațională, dovadă că are răbdare, tact și știe să navigheze apele tulburi ale administrației românești, ceea ce o va ajuta enorm în noul ei mandat.
2. Este un moment istoric pentru Naționalul bucureștean, care are pentru prima dată în istoria lui o femeie la conducere, o profesionistă cu pedigree demonstrat de manager. Din proiectul ei pentru TNB fac parte montări semnate de o serie de regizoare, cu promisiunea restabilirii unui echilibru de reprezentare și tematic de care TNB nu a avut parte, din păcate, până acum.

Comparând cu alegerile electorale, putem spune că a fost ales președintele, dar urmează parlamentul. E important ca lumea artistică să rămână în alertă, să se informeze și să participe în perioada următoare la luarea deciziilor privind organizarea concursurilor pentru conducerea teatrelor bucureștene: 15 instituții de spectacol se află de ani de zile în interimat, iar PMB a anunțat prin vocea noului primar general ales că va organiza, în sfârșit, în această primăvară concursuri. Ni s-a promis transparență și onestitate.

Din experiența mea, povestită parțial aici, totul ține de comisii. Condiția minimă este ca membrii acestora să fie integri moral, să nu fi avut probleme cu legea. Dar este esențial și ca membrii comisiilor să aibă cel puțin tot atâta experiență cât li se cere candidaților, să nu se lase manipulați și să fi demonstrat cunoaștere și deschidere către scena internațională, dacă vrem ca Bucureștiul să aibă o ofertă culturală demnă de o capitală europeană.

Dacă vor fi desemnate comisii de necontestat asta va da curaj mai multor candidați să participe, prin urmare se va putea alege dintr-un număr mai mare de proiecte.

Momentul unei înnoiri reale a infrastructurii instituțiilor publice de cultură, al înscrierii acestor instituții pe un drum european, deschis către lume, un drum al colaborărilor reale și cu sens, în loc de micile aranajamente locale practicate la scară largă până acum, care închid orizontul și frustrează publicul, aflat și el în proces de schimbare și înnoire.

Felul în care arată comisiile de concurs va dicta felul în care vor arăta conducerile teatrelor bucureștene de-acum înainte și, pe cale de consecință, calitatea vieții culturale a bucureștenilor. Oare ne dăm seama cât de mare e miza?

***

Cristina Modreanu este critic de teatru și cercetătoare la UAT Târgu Mureș, redactoare-șefă a revistei de artele spectacolului Scena.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Lumea teatrală, în alertă: care este miza? appeared first on Cultura la dubă.

Un membru al comisiei s-a retras la finalul primei probe, cea de evaluare a proiectelor de management, chiar cu o zi înainte de proba interviului.

Cei 5 candidați, unii dintre ei aflați chiar în drum spre București pentru susținerea interviului în fața comisiei, au aflat printr-un email că proba nu va mai avea loc, iar concursul va fi anulat. Iar din presă au citit reacția ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, care spunea că „În urma evaluării proiectelor de management, comisia în integralitatea sa a constatat o calitate generală care este sub ceea ce ar trebui să reprezinte un document ce stă la baza conducerii teatrului fanion al României pentru următorii cinci ani.”

Acesta a fost motivul invocat inițial în comunicatul ministrului, care a dus la retragerea unui membru al comisiei și, automat, la anularea concursului.

Între timp, unul dintre evaluatori, criticul de teatru Cristina Modreanu, a declarat pentru Revista Timpul că membrul care s-a retras a invocat și un conflict de interese, deși cu toții semnaseră că nu intră în conflict de interese, la aflarea identității candidaților, și că
“proiectele intrate în concurs aveau și note de 8 și 9 la proba scrisă, cu siguranță unii candidați ar fi trecut în cea de a doua etapă, proba de interviu, iar notele finale sunt, de fapt, medii ale celor două probe. Prin urmare, exista o șansă destul de mare ca TNB să aibă un nou manager în acest moment, dacă nu s-ar fi spus „stop joc” în mod arbitrar.”

O parte a colectivului TNB a solicitat ministrului Culturii să organizeze un nou concurs cât mai repede cu putință. Ministrul Romașcanu a prelungit, în schimb, mandatul de interimar deținut de Mircea Rusu.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, ministrul Culturii nu se mai referă acum la o opinie a comisiei “în integralitatea sa”, ci susține că „eu n-am făcut decât să citez un membru al comisiei.”

***

Domnule ministru, în primul rând, când veți anunța noul concurs? Știu că ați menționat luna ianuarie, dar este stabilit?

Aș vrea să se termine partea de sezon care este acum în derulare și va fi, sigur că va fi un concurs. Am avut această promisiune față de colectivul teatrului și am făcut acest concurs. Lucrurile s-au derulat perfect legal, sigur că există multă emoție în zona artistică, în zona TNB în special, dar lucrurile sunt, deși poate greu de explicat, foarte simple.

Când te uiți la Teatrul Național, așa cum am spus-o și în comunicatul meu, te uiți la prima scenă a țării. Inevitabil, gradul de exigență al oricărei comisii va fi mult mai mare pentru o candidatură la TNB decât în altă parte.

Eu îmi doresc să vină cât mai mulți candidați, să se refacă proiecte care au fost făcute, eu nu am zis niciodată că acei candidați nu au fost buni, ci, conform a ceea ce am văzut din ceea ce a evaluat comisia, nu au fost la nivelul la care inclusiv comisia se aștepta să fie, pentru nivelul Teatrului Național.

Din punctul meu de vedere, trebuie schimbată legea, trebuie găsită o soluție prin care directorii să fie artiști, să nu mai fie nevoie să învețe ei legea achizițiilor publice și cum se schimbă becurile, ci să aibă un director executiv – Chief Operating Officer – lângă ei.

Sunt multe lucruri de schimbat. Noi va trebui, totuși, să lucrăm pe această lege, probabil că va fi pe un mandat mai scurt, astfel încât să avem timp de 3 ani de mandat și la următorul concurs să venim cu o nouă legislație.

Deci vreți să anunțați un concurs pentru 3 ani de mandat?

Da, pentru că din toate părțile ne vin solicitări de a schimba legislația, nu numai în ceea ce privește managementul cultural, ci și în ceea ce privește statutul lucrătorului cultural.

Noi lucrăm, pe bani europeni, cu toate lumea implicată, la un statut al lucrătorului cultural și sperăm să avem o legislație de secol 21, care să pună și actorii acolo unde merită și conducerea instituțiilor de spectacole acolo unde merită.

Eu voi fi iar în fața colectivului Teatrului Național în scurt timp, voi explica tot ce s-a întâmplat și sper ca împreună să avem răbdarea necesară să fie ales un director care să merite titulatura de director al TNB.

Venim și după un management criticabil de către unii, lăudabil de către alții, al unui gigant al scenei românești – Ion Caramitru, și nu numai candidații au un ușor complex în a se înscrie, dar și comisiile tind să fie foarte exigente.

Dar dacă tot organizați pe legea veche, de ce mai așteptați 3-4 luni pentru un nou concurs?

Este o chestiune pe care am făcut-o și când am decis să facem în vară, să nu interferăm în activitatea teatrului cu un proces de selecție. Dar o să mă sfătuiesc cu toată lumea de acolo, de asta vreau să merg la TNB, dacă ei spun “nu e influențată activitatea și dați-i drumul”, nu am nicio problemă să-i dau drumul.

Garantez că sunt ministrul care nu are niciun fel de director în sacoșă sau în portbagaj. Nu am pus nicăieri niciun director pe criterii politice, nu am dat afară pe nimeni, nu am implicat politicul în nicio decizie.

Deci tot ce se va întâmpla la TNB, ce s-a întâmplat și la Filarmonica George Enescu, la Operă, Teatrul Maghiar din Cluj, sunt lucruri care se întâmplă strict profesional și pe cele mai transparente criterii.

Am văzut niște reacții de nemulțumire, totuși, de exemplu Ada Hausvater care a candidat și a recunoscut acest lucru public, s-a simțit revoltată de reacția dumneavoastră, prin care ați pus laolaltă toți candidații și ați spus că proiectele nu erau demne de TNB.

Iar Cristina Modreanu, care a făcut parte din comisie, spunea că au fost note de 8 și de 9, note bune, totuși, nu așa cum ați lăsat de înțeles în spațiul public.

Cu tot respectul pentru doamna Modreanu, dumneaei știe mediile, nu notele.

Mediile se făceau după proba interviului, care nu a mai avut loc.

Nu, mediile celor 6 jurați după proba proiectului. Mediile comisiei pe candidat.

Eu n-am făcut decât să citez un membru al comisiei. Eu nu voi da nume pentru că ele sunt sub protecția GDPR-ului. Eu nu pot confirma cine a fost sau nu candidat și în comisie.

Dar ceea ce s-a întâmplat este rezultatul deciziei unui membru al comisiei. Eu nu am făcut decât să citez faptul că acest teatru merită șansa unor proiecte mai bune. N-am zis că oamenii nu sunt buni. Unii sunt manageri de teatru, sunt foarte ok.

Problema a venit din partea comisiei, nu de la mine. Eu n-am făcut decât să citez într-o formă cât de cât corectă ceea ce s-a discutat acolo.

Nu e nimeni de jignit. Ada Hausvater are un mandat foarte bun la Teatrul din Timișoara. Cu mine cred că a avut cea mai bună colaborare din toți miniștrii Culturii, tot ceea ce și-a dorit să primească pentru investiții în teatru a primit din partea Ministerului Culturii, dar asta a fost altă treabă.

Doamna Modreanu știe la fel de bine ca mine ce a fost acolo, nu știu de ce spune că au fost note de 8 și de 9. Au fost note, nu medii.

Ați prelungit interimatul lui Mircea Rusu cu o lună. Vă veți limita la această lună?

O să am o discuție și cu dumnealui și cu colectivul de conducere, avem un director artistic foarte bun acolo, pe domnul Marius Bodochi, sunt oameni implicați în partea de management chiar dacă nu sunt cei care iau direct decizii și să vedem dacă dumnealui își va asuma, și eu de comun acord cu dumnealui, să meargă mai departe până la concurs sau va fi un alt interimat.

Dar asta după ce voi avea întâlnirea cu colectivul teatrului.

The post INTERVIU Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, despre concursul TNB: “Garantez că nu am niciun fel de director în sacoșă sau în portbagaj.” appeared first on Cultura la dubă.