Pentru francezi a existat un moment extrem de controversat chiar de când el era doar un zvon – apariția artistei Aya Nakamura în cadrul ceremoniei. Franța, mai divizată ca oricând de adepții extremei drepte, a dezbătut încă din luna martie posibilitatea ca artista franceză originară din Mali să interpreteze un cântec al lui Edith Piaf. Artista a primit atunci susținerea publică a lui Macron, dar a stârnit un val de ură, care a implicat și amenințări cu moartea.

Aseară, regizorul Thomas Jolly a dus acest act cât a putut de departe și de profund. Momentul are peste 1 milion de vizualizări pe youtube, iar canalul oficial al Eurosport l-a titrat “Regina Franței: reprezentația uluitoare a Ayey Nakamura”.

Aya Nakamura este cea mai populară cântăreață franceză a ultimilor ani. Doar hitul Djadja are aproape 1 miliard de vizualizări pe Youtube.

În martie 2024, Aya Nakamura a fost invitată la o discuție cu Emmanuel Macron și directorul artistic al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, Thomas Jolly. Presa a scris atunci că artista a fost invitată de Macron să cânte la marele eveniment. Președintele francez ar fi întrebat-o care este artistul ei francez preferat, iar ea ar fi răspuns “Edih Piaf”, ceea ce l-ar fi determinat pe Macron să îi sugereze să interepreteze chiar un cântec de Edith Piaf.

Știrea a stârnit un val imens de ură și critici din partea extremei drepte, în frunte cu liderul Marine Le Pen, care a declarat: “Acesta nu este un simbol frumos, este o nouă provocare a lui Emmanuel Macron, care se trezește în fiecare dimineață și se gândește cum ar putea să mai umilească poporul francez.” De asemenea, Le Pen a pus problema limbilor în care cântă Nakamura, fie engleză, franceză, arabă sau dialecte africane, considerând că ar fi o blasfemie față de limba franceză autentică.

Aya Nakamura, pe numele real Aya Danioko, are acum 29 de ani și își crește singură cei 2 copii. Prin versurile sale, deseori puternic feministe, cu un slang preluat din suburbiile în care a crescut, a devenit un model pentru mișcarea feministă din Franța, fiind invitată frecvent la cele mai mari evenimente.

S-a născut în Mali și a crescut într-o suburbie a Parisului, într-un mediu blocat în sărăcie și violență, izolat de Parisul glamour pe care îl cunoaștem ca turiști.

La ceremonia de deschidere, artista și-a făcut apariția ieșind din impresionanta Academie Franceză, monument al literelor și al științelor, pe ritmurile melodiei “La Boheme”, de Charles Aznavour, reinterpretate de orchestra Gărzii Republicane Franceze. Apoi a traversat Pont des Arts către intrarea de la Luvru, cântand versurile care au făcut-o celebră și subliniind ironic disputa cu extrema dreaptă: “Aș face bine să-mi aleg vocabularul, ca să-ți fiu pe plac, în limba lui Moliere”.

37 de coriști ai Armatei Franceze au interpretat alături de ea versurile, iar Garda Republicană s-a alăturat dansului pe rtimurile hitului “Djadja” în ceea ce a fost cea mai neașteptată și curajoasă colaborare de la acest eveniment. Un reprezentat al minorității imigranților a primit sprijinul unei instituții rigide, precum cea a Armatei.

Emmanuel Macron a postat pe conturile oficiale de social media acest moment, fiind cea mai apreciată postare a sa de la deschiderea Jocurilor Olimpice – 327k de like-uri doar pe Instagram.

Momentul artistic are puternice rădăcini politice și a stârnit, așa cum era de așteptat, controverse în rândul francezilor. “Aceast imagine a Gărzii Republicane obligată să danseze pe Djadja va rămâne gravată în amintirea mea pentru totdeauna.” – a scris comentat cineva la clipul de pe youtube.

Franța însăși nu pare suficient de deschisă pentru un asemenea act artistic, însă istoria ne-a demonstrat că tot Franța a dat tonul celor mai curajoase mișcări culturale și politice, devenin apoi repere pentru restul lumii.

The post Aya Nakamura ieșind din Academia Franceză și Garda Republicană Franceză dansând “Djadja”, unul dintre cele mai curajoase momente de la deschiderea JO Paris 2024 appeared first on Cultura la dubă.

Apoi președintele francez Emmanuel Macron a declarat deschise Jocurile Olimpice.

Au urmat momente absolut impresionante: Zinedine Zidane i-a predat flacăra olimpică lui Rafael Nadal, campion de 14 ori la Roland Garros. Tenismanul spaniol a urcat într-o barcă alături de Serena Williams, Nadia Comăneci și Carl Lewis, câștigătorul a 9 medalii olimpice la atletism. Imaginea a fost una istorică.

Nadal i-a predat flacăra Serenei Williams, aceasta Nadiei Comăneci, iar Nadia lui Carl Lewis, care i-a transmis-o apoi campioanei franceze la tenis, Amelie Mauresmo.

Imnul Olimpic, intitulat “Imn spre libertate”, a fost compus de Spyridon Samaras, cu versuri de poetul grec Kostis Palamas și muzică de compozitorul Nikolaos Mantzaros. Prima dat a fost interpretat la primele Jocuri Olimpice moderne, la Atena, în 1896, apoi a devenit imnul Olimpic oficial în 1958.

Primele două strofe ale lucrării reprezintă și imnul de stat al Greciei (începând din 1865) și al Ciprului (din 1966).

Flacăra Olimpică a aprins un balon cu aer cald în centrul Grădinii Tuileries, iar ceremonia s-a încheiat cu un moment emoționant – Celine Dion a urcat din nou pe scenă, după 4 ani, și a interpretat în franceză melodia “L’Hymne à l’amour”, compusă de Edith Piaf pentru partenerul ei, boxerul Marcel Cerdan, care a decedat într-un accident de avion.

_{Articol în curs de actualizare.}

The post Imagini impresionante: Cristian Măcelaru dirijând imnul Olimpic, Nadia Comăneci preluând flacăra olimpică de la Serena Williams și Rafael Nadal appeared first on Cultura la dubă.