Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, lansează sesiunea de finanțare nerambursabilă București. Împreună, dedicată susținerii sectorului cultural independent și creativ din Capitală. Programul face parte din schema de finanțare 2025 prin care ARCUB încurajează inițiativele artistice ce contribuie la dezvoltarea orașului prin cultură.

Potrivit unui comunicat transmis presei, operatorii culturali sunt invitați să propună proiecte relevante pentru comunitatea bucureșteană, care creează legături, stimulează colaborarea și reconectează locuitorii cu orașul. Propunerile pot fi depuse online în perioada 23 aprilie – 22 mai 2025. Detalii despre Regulament și modalitatea de aplicare sunt disponibile pe www.arcub.ro – secțiunea Finanțare.

Despre Sesiunea de finanțare 2025 București. Împreună

Sesiunea de finanțare nerambursabilă 2025, lansată de ARCUB sub tema centrală „București. Împreună”, își propune să susțină proiecte culturale care promovează coeziunea socială, incluziunea, participarea activă și reconectarea locuitorilor cu orașul. Într-un București aflat într-o continuă transformare, tema aleasă devine un apel la solidaritate, colaborare și implicare artistică în viața comunității. Cultura este regândită ca un spațiu comun, în care arta are rolul de a construi punți între oameni, între cartiere și între generații. ARCUB susține proiectele culturale care creează legături autentice, contribuie la revitalizarea spațiilor urbane și aduc arta mai aproape de viața cotidiană. Sunt căutate inițiative cu impact social durabil, care transformă orașul într-un spațiu deschis și conectat la nevoile comunității.

Obiectivele sesiunii de finanțare București. Împreună

Sesiunea de finanțare București. Împreună urmărește susținerea proiectelor culturale care aduc relevanță și plusvaloare scenei culturale din Capitală și contribuie la construirea unui București mai conectat, mai incluziv și mai deschis către inovație artistică. Printre obiectivele principale se află consolidarea legăturii afective dintre locuitori și spațiul urban, prin inițiative artistice care implică direct comunitatea și stimulează atașamentul față de București. Este încurajată colaborarea între artiști, organizații culturale și grupuri locale, cu scopul de a revitaliza cartierele și spațiile publice, transformându-le în locuri vii de întâlnire și expresie artistică. Programul pune, totodată, un accent puternic pe incluziune, fiind vizate inițiativele dedicate grupurilor vulnerabile, care promovează respectul, dialogul intercultural și diversitatea. Educația prin artă este, de asemenea, o prioritate – sunt sprijinite activități culturale pentru toate vârstele, care stimulează gândirea critică, creativitatea și valorizarea patrimoniului urban. Programul susține și proiectele care documentează memoriile colective, istoriile personale și identitatea orașului și care oferă o perspectivă profundă și actuală asupra Bucureștiului ca spațiu viu și polifonic.

Programul București. Împreună vizează proiecte care activează în domenii esențiale pentru dezvoltarea culturală a orașului: educație culturală și artă comunitară, inițiative interdisciplinare și colaborative, precum și proiecte culturale cu componentă socială și incluzivă.

Solicitanți eligibili

În cadrul sesiunii de finanțare București. Împreună pot depune cereri de finanțare persoanele fizice autorizate (PFA), asociațiile, fundațiile și instituțiile publice de cultură înființate conform legislației române, care nu se află în subordinea Primăriei Municipiului București, precum și societățile comerciale care desfășoară activități culturale. Programul este deschis atât organizațiilor cu tradiție, cât și celor aflate la început de drum, cu condiția respectării criteriilor de eligibilitate. Fiecare solicitant are dreptul de a depune o singură cerere de finanțare în cadrul acestei sesiuni.

Buget

Bugetul total alocat sesiunii de finanțare București. Împreună 2025 este de 1.360.000 lei. Fondurile sunt repartizate pe cele trei categorii tematice:

• Educație culturală și artă comunitară: 400.000 lei;
• Proiecte interdisciplinare și colaborative: 400.000 lei;
• Proiecte culturale incluzive și sociale: 400.000 lei;
• Fond pentru contestații: 160.000 lei.

Valoarea maximă a finanțării care poate fi solicitată pentru un proiect este de 80.000 lei. Pentru a fi eligibile, proiectele propuse trebuie să includă surse complementare de finanțare. Partenerii nu pot avea calitatea de solicitant în cadrul aceleiași sesiuni.

Calendar

Finanțările nerambursabile vor fi acordate pentru proiecte culturale care se vor desfășura exclusiv în București, în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și 31 octombrie 2025. Termenul-limită pentru depunerea cererilor de finanțare, prin platforma online dedicată (https://arcub.submittable.com), este 22 mai 2025, ora 17:00. Rezultatele evaluării proiectelor din punctul de vedere al eligibilității și conformității administrative vor fi publicate pe 6 iunie 2025. Rezultatele finale, în urma soluționării eventualelor contestații, vor fi publicate pe 16 iulie 2025. Contractele de finanțare vor fi semnate în perioada 24 iulie – 6 august 2025.

Informații utile

Regulamentul pentru acordarea finanțărilor nerambursabile, Ghidul aplicantului și Anexele solicitate sunt disponibile pe site-ul ARCUB, în secțiunea Finanțare – Sesiuni de finanțare – București. Împreună.

Urmăriți-ne pe Facebook și Instagram

Detalii pe www.arcub.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post ARCUB a deschis o nouă sesiune de finanțare pentru proiecte culturale: “București. Împreună” appeared first on Cultura la dubă.

Casa Muzicii Maghiare, situată în Parcul Central din Budapesta, se va deschide pe 22 ianuarie, marcând Ziua Culturii Naționale în Ungaria.

Clădirea, dotată cu săli de concert, spații pentru educație și expoziții interactive, își propune să devină primul centru cultural care celebrează istoria muzicii maghiare și în același timp, un spațiu comunitar viu în centrul Budapestei.

Centrul cultural este conceput pe trei niveluri: parterul conține două săli de spectacol, în timp ce etajul superior găzduiește săli de cursuri, o bibliotecă și spații de birouri, iar spațiile de expoziție sunt amplasate la subsol.

Expoziția permanentă intitulată „Dimensiuni sonore – Călătorii muzicale în timp și spațiu” va fi concepută ca un labirint. Cu ajutorul unor căști, vizitatorii vor asculta aproximativ trei sute de fragmente muzicale din ultimele două milenii care îi vor ghida prin istoria muzicală europeană și maghiară prin intermediul a șapte puncte de experiență.

Reprezentanții muzeului anunță că prima expoziție temporară va fi dedicată istoriei pop-rock-ului maghiar, din anii 1960 până în prezent, și va avea loc în toamna anului viitor.

Arhitectul japonez Sou Fujimoto este cel care a conceput clădirea de nouă mii de metri pătrați din Parcul Central din Budapesta.

Cunoscut pentru stilul său care îmbină armonia cu natura, arhitectul a conceput pentru Casa Muzicii Maghiare un acoperiș perforat de aproape o sută de găuri de forme diferite care permit luminii naturale să pătrundă în structură și totodată, lasă copacii din jurul clădirii să crească prin ele.

În plus, clădirea va utiliza surse de energie regenerabilă.

Casa Muzicii Maghiare face parte din proiectul Liget Budapest, un amplu plan de reamenajare a Parcului Central din Budapesta, vechi de 200 de ani, cu scopul de a-l transforma într-o destinație culturală și de agrement.

Proiectul, inițiat în 2011 de guvernul Fidesz, este finanțat din fonduri de la bugetul de stat.

Destinat să devină una dintre cele mai importante dezvoltări muzeale din Europa, proiectul cuprinde, de asemenea, construcția unui muzeu de etnografie, o nouă galerie națională, un spațiu de joacă și terenuri de sport.

Pe lângă toate acestea, în cadrul proiectului au fost sparte, până în prezent, zone pavate de 72 de mii de metri pătrați, iar în locul lor au fost plantați aproape cinci sute de arbori, plante perene și peste 70 de mii de arbuști.

The post Ungaria a construit un impresionant centru cultural dedicat muzicii. Deschiderea are loc în ianuarie 2022. appeared first on Cultura la dubă.

Banksy vrea să transforme clădirea fostei închisori din Reading, Marea Britanie, într-un centru cultural, informează The Guardian. Artistul își propune să strângă milioane de lire sterline pentru această cauză.

În primăvara acestui an, Banksy a realizat o lucrare pe unul dintre pereții închisorii. Lucrarea reprezintă un deținut care încearcă să evadeze cu ajutorul unui cearceaf, la capătul căruia se află o mașină de scris.

Clădirea în care a funcționat închisoarea a fost dată spre vânzare de guvern în 2019, după ce activitatea instituției a fost sistată în 2013. Acum, Banksy își propune să vândă stencilul pe care l-a folosit pentru lucrarea din martie cu 10 milioane de lire sterline, suma necesară pentru ca autoritățile locale să  cumpere clădirea.

Semnificația precisă a lucrării nu este cunoscută, însă se crede că Banksy s-a gândit la scriitorul Oscar Wilde atunci când a realizat-o.

Oscar Wilde și-a petrecut doi ani din viață în închisoarea din Reading, în perioada 1895-1897, după ce a fost condamnat pentru homosexualitate, relația lui interzisă cu lordul Alfred Douglas fiind dezvăluită.

De altfel, chiar Banksy a vorbit despre importanța pe care legătura lui Oscar Wilde cu închisoarea din Reading o conferă clădirii. „Mi-am promis că voi picta peretele chiar înainte să știu ce este. Acum sunt pasionat de asta. Oscar Wilde este sfântul patron al alăturării a două idei contrastante pentru a crea magie. Transformarea locului care l-a distrus, într-un refugiu pentru artă, pare atât de bună, încât trebuie să o facem”, a declarat artistul pentru Sunday Times, potrivit The Art Newspaper.

În perioada petrecută în închisoarea din Reading, Oscar Wilde a scris „De Profundis”, o scrisoare către fostul său iubit, iar după eliberare a povestit experiența detenției în ”Balada Închisorii din Reading”.

„Nefasta şi profund deplorabila noastră prietenie s-a sfârşit în ruine şi oprobriu public pentru mine, deşi amintirea vechii noastre afecţiuni îmi este adesea aproape, iar gândul că dezgustul, amărăciunea şi dispreţul vor lua pentru totdeauna în inima mea locul pe care odinioară îl avea dragostea, mă întristează cumplit: vei simţi, cred, şi tu, în sufletul tău, că a-mi scrie aici, unde zac în singurătatea vieţii de închisoare, ar fi mai bine decât să-mi publici scrisorile fără permisiunea mea, ori să-mi dedici poezii fără să ţi-o cer, chiar dacă lumea nu va şti nimic despre vorbele de durere sau de pasiune, de căinţă sau de indiferenţă pe care vei alege să le trimiţi ca răspuns ori chemare.”, își începe Oscar Wilde scrisoarea către lordul Alfred Douglas (traducere de Luana Schidu, din ediția 2014 publicată de Humanitas).

Închisoarea a fost construită pe locul abației medievale Reading, o mănăstire fondată de Henric I al Angliei, unde acesta ar fi fost înmormântat.

„Există aceste straturi uimitoare ale istoriei – există istoria literară și istoria comunității LGBT și legătura cu Oscar Wilde. Dar există și o istorie socială victoriană locală și națională și există o legătură cu familia regală, toate într-o singură clădire, și este atât de bine conectată cu restul țării”, a declarat Matt Rodda, reprezentantul Reading East în Parlament, din partea Partidului Laburist.

Banksy a câștigat aprecierea autorităților din Reading odată cu realizarea lucrării pe clădirea fostei închisori. Autoritățile au conștientizat importanța artei stradale pentru comunitate și s-au angajat să protejeze astfel de lucrări de actele de vandalism, după ce chiar lucrarea lui Banksy a fost vandalizată.

„Acest lucru va avea un impact real asupra modului în care arată orașul nostru, Reading va fi mai curat, mai sigur și mai ecologic, cu cât mai puține mâzgăleli”, susține consiliera Adele Barnett-Ward, potrivit BerkshireLiv.

„Arta trebuie să trăiască și să prospere și nu poate fi și nici nu trebuie sufocată. În acest spirit, înființăm un Comitet Consultativ de Artă Stradală pentru a analiza aspectele pozitive pe care arta stradală le-a avut în Reading și pentru a analiza detaliile mai fine.

Este cu adevărat interesant potențialul pe care îl avem pentru arta stradală în oraș”, a declarat consilierul responsabil de cultură, patrimoniu și recreere, Karen Rowland.

The post Banksy vrea să transforme o fostă închisoare într-un centru cultural appeared first on Cultura la dubă.

Dacă ați trecut în weekend pe Strada Ion Ghica din fața Centrului Ceh din centrul Bucureștiului, ați descoperit probabil o altfel de abordare a ideii “Străzi deschise”.

Spațiul public a fost readus la viață prin concerte, dans, desene pe asfalt sau recitări de poezie. În spatele evenimentelor de weekend de la Centrul Ceh stă tânărul manager care conduce această instituție culturală de un an și jumătate – Robin Ujfaluši.

Pe Robin l-am întâlnit într-o seară la Green Hours. Prospețimea și atitudinea sa degajată sunt complet inedite într-un peisaj cultural românesc, dominat mai degrabă de manageri împământeniți în funcții publice de peste 20 de ani, cărora apropiații li se adresează cu apelativul “maestre”.

Apoi ne-am regăsit la Centrul Ceh, pentru interviu. Centrul Cultural Ceh împarte aceeași clădire cu Ambasada Cehiei, dar accesul în imobil este mult mai prietenos decât e în mod normal la o ambasadă.

Zâmbitor, Robin își începe povestea sa din România.

“Cred că București e un oraș care te surprinde neîncetat, e foarte divers, găsești combinații neașteptate în arhitectură, dar și un parc natural precum Văcărești, ceva la care nu te-ai aștepta în mijlocul unui oraș.”

Robin Ujfaluši este căsătorit cu o româncă, iar acesta a fost unul dintre motivele pentru care a ales să lucreze în România. Până să devină directorul Centrului Ceh din București, a lucrat în ong-uri din domeniul educației și a predat istoria modernă a Cehiei pentru străinii din țara sa.

Dar legătura sa cu România începe chiar după al Doilea Război Mondial. Bunicii săi erau membri ai minorității cehe din Bihor, iar după război au emigrat în Cehoslovacia.

Acum încearcă să aducă în România propria viziune asupra culturii, dar și asupra libertăților și drepturilor omului.

“Ceea ce facem la Centrul Ceh nu este neapărat o formă clasică de diplomație culturală, noi încurajăm foarte mult diversitatea și vrem să ieșim cu activitățile din spațiul instituțional.”

“De aceea facem evenimentele din weekenduri pe stradă. Avem această atmosferă informală, oamenii vin aici, beau o bere, socializează și se conectează la cultura locală.”, ne spune Robin.

Ideea de a se implica în proiectul Străzi Deschise este inspirată din Cehia. De 15 ani, la Praga, are loc un eveniment anual, numit „Trăiește orașul diferit”.

“A început pe o stradă din Praga și acum sunt cam 80 de străzi incluse. Pe fiecare se întâmplă ceva diferit. Poate într-un loc vecinii ies și gătesc împreună, în unele locuri sunt concerte, în altele mici piscine pentru copii.

Cred că ideea se aseamănă mai mult cu Street Delivery de la voi, dar și inițiativa Străzi Deschise e importantă, fiindcă se întâmplă o vară întreagă.

Însă sunt de părere că pe lângă baruri și terase, e nevoie de cultură pe spațiul public.

Cred că inițiativa străzi deschise poate schimba perspectiva asupra spațiului public, cum îl protejăm, cum trăim în el, cât din el îl lăsăm pentru mașini și cât mai rămâne pentru noi înșine?”

Centrul Ceh s-a remarcat de-a lungul anilor și prin evenimentele menite să promoveze cinematografia. Sunt deja celebre serile Documentary Mondays sau Fiction Tuesdays, la care bucureștenii luau parte. De asemenea, Centrul Ceh a fondat festivalul de film documentar pentru drepturile omului – One World Romania, alături de cineastul român Alexandru Solomon.

Iar de 3 ani, centrul a ieșit din București și a căutat să susțină cultura locală și în alte zone. Ei sunt cei care au readus la viață cinematograful în aer liber din Eforie Sud și au pus la cale festivalul de film Cinemascop. Între timp, acel loc s-a transformat într-un spațiu cultural divers, numit Eforie Colorat.

“Totul a început acum 3 ani, datorită unui coleg care are o casă la mare și el a văzut un potențial foarte mare într-un cinema în aer liber, pe malul mării.

Au curățat buruienile, ecranul, a început ca un festival de 8 zile, a câștigat încrederea autorităților locale.

Acum a devenit mai mult ca un hub cultural, vrem ca Eforie Colorat să fie un program pe toată durata verii, cu proiecții de filme, rezidențe artistice, artă în spațiul public.

Deja ne depășește pe noi, a devenit un program mai amplu care are organizare locală, iar noi suntem doar niște parteneri. De fapt, colegul nostru și-a dat demisia de la noi și s-a mutat acolo, dar colaborăm în continuare. Susținem și noi cu ce putem și suntem foarte fericiți că acest proiect crește.”

Dacă în România managerii instituțiilor publice de cultură pot avea un număr nelimitat de mandate, mandatul lui Robin la Centrul Ceh din București este limitat la 4 ani. Instituția încurajează mobilitatea angajaților, astfel că la finalul celor 4 ani, va implementa viziunea sa în alte locuri.

“Unul dintre cele mai bune lucruri la jobul nostru este că nu avem nicio presiune politică, ci avem libertatea de a implementa ce credem noi că se potrivește aici.”

“Sigur, avem o strategie și niște subiecte pe care vrem să le atingem – sustenabilitate, probleme de gen, drepturile omului, susținerea minorităților.”

Robin Ujfaluši este pasionat de literatură și spune că va face tot posibilul pentru a traduce mai mulți autori români contemporani în limba țării sale. Este deja un mare admirator al Anei Blandiana, pe care a citit-o în engleză și pe care o va invita la unul dintre evenimentele centrului, dedicate poeziei.

The post Robin Ujfaluši, tânărul manager al Centrului Ceh care dă viață culturii din România appeared first on Cultura la dubă.

Azi se împlinește un an de la ieșirea din starea de urgență și intrarea în starea de alertă. Dan Perjovschi, artist cunoscut la nivel internațional, a desenat la Centrul de Vaccinare din Fierbinți, la invitația medicului din localitate, Eugen Vuțescu, la rândul lui pictor și scriitor.

Vineri, cu o zi înaintea ridicării restricțiilor, la ieșirile din București se simțea deja pe șosele aglomerația care va sufoca weekendul acesta muntele și litoralul cu turiști dornici să recupereze în două-trei zile distracția pe care au pierdut-o în ultimul an.

La doar 35 de kilometri distanță, la Fierbinți, într-o liniște specifică României rurale, câțiva localnici vindeau răsaduri la șosea. Copiii se plimbau cu bicicletele sau trotinetele, ori stăteau în părculețul din centrul orașului. Câțiva adolescenți socializau la o bere, în fața singurei shaormerii din localitate. Cu toții păreau desprinși de școala online, iar atmosfera era mai degrabă de vacanță de vară.

Câțiva metri mai încolo, în fața casei de pariuri și păcănele stăteau 3 polițiști. S-au deplasat către noi după ce au văzut camera de fotografiat.

– “Ce faceți aici?

– Ne plimbăm.

– Ah, ați venit așa, în vizită…”

Nu ar fi ceva neobișnuit. Un localnic ne povestește că după popularitatea serialului Las Fierbinți, oameni din toată țara vin cu mașinile acolo pentru a-și face poze la barul lui Bobiță.

Noi nu căutam, însă, barul, ci centrul de vaccinare, unde artistul Dan Perjovschi a acceptat să deseneze, la invitația medicului de familie din localitate, Eugen Vuțescu.

Centrul de vaccinare a fost amenajat într-o fostă primărie, monument istoric de importanță locală, construit în 1923, în stil neoromânesc. Un simbol al Fierbințiului de altădată, adus, totuși, la standardele zilelor noastre, prin vopseaua roz.

În interior, Dan Perjovschi acoperă pereții albi și drepți cu desene create în pandemie, dar și altele deja cunoscute, cu mesaje pro-europene sau ecologiste.

„Eu desenez realitate. Iar realitatea s-a redus la un subiect. Am abordat subiectul ăsta din toate unghiurile posibile. Și s-au strâns. Aici am făcut un fel de selecție, cu cele care sunt cumva mai generaliste. De exemplu, am folosit mai puțină engleză. Am lăsat love, că știe toată lumea.”, spune artistul.

Pentru un astfel de performance, Dan Perjovschi ar câștiga minimum 5000 de euro la o galerie de peste hotare. La Fierbinți a desenat pro-bono. Singura recompensă a fost o doză de vaccin Moderna.

“Sunt mai tare ca Dan Bitman. Hahaha. Știi de ce? Pentru că eu pot face gratis. Ca artist, să poți să alegi ce să faci, să te duci undeva și să nu iei bani e o mare libertate. Ce fac aici e mai important decât la a nu știu câta galerie.

Pentru mine e un proiect artistic, social și civic în același timp. Am fost realmente impresionat.”

Doar câțiva localnici vin din când în când la prima doză de vaccin sau la rapel. Printre aceștia o întâlnim pe doamna Maria.

Are 78 de ani și s-a îmbrăcat ca de sărbătoare pentru vaccin. Fusta, dresul impecabil și pantofii cu inserții metalice arată că pentru ea este un moment important.

A venit la rapel și spune că a fost convinsă de copii. Nu a avut efecte adverse după prima doză și pare optimistă.

– „Ce spuneți de desenele de pe pereți?

Zâmbește cu privirea.

– A venit un artist și le-a desenat. E aici.

– Eu, de emoții, nici nu am observat. Am intrat direct la doctor.”

Peste drum de centrul de vaccinare este o prăpastie pe care doar cei foarte curajoși o trec. Nu e un crater în șosea, ci o prăpastie între știință și idei asumate de la televizor sau de la biserică.

“Am niște varice, am sondă în rinichi, am diabet. Le am pe toate. Vaccin îmi mai trebuie?” ne zice un vânzător de răsaduri. Domnul Alexandru spune că nu s-ar vaccina decât dacă ar fi obligatoriu pentru a vinde în piață.

„Toată vara am vândut la piață, am băgat degetu-n gură, vorba aia, și n-am pățit nimic.”

“Și prea multă igienă strică. Dacă ești steril tot, nu mai ai imunitate, cum te atinge un microb, te doboară.”

„Eu nu sunt de acord”, ține să completeze doamna care vinde lângă.

„Când a apărut virusul, nu credea nimeni. Nici eu nu credeam. Apoi mi s-au îmbolnăvit ambele surori și de curând mi-a murit o mătușă. Eu m-am vaccinat.

“Problema e că la televizor nu au explicat bine vaccinul și oamenii sunt speriați.”

ne spune aceasta.

– „Lăsați, că nu suntem niște oligofreni, știm și noi să citim și să înțelegem. Eu nu mă vaccinez, să mă ia Domnul la el dacă vrea, așa e dat, nu să chem eu moartea. Mai bine mor de boala mea, decât de vaccin.”, intervine o altă vânzătoare de răsaduri, mai în vârstă.

– Dar de ce vă este frică de vaccin?

– Nu îmi e frică, dar îmi este teamă.

Sunt bolnavă, pensionară, am și fata bolnavă de cancer, nici ea nu a vrut să se vaccineze. Am ascultat și noi cu atenție la televizor și eu nu vreau.

– Peste drum sunt niște medici, ați stat de vorbă cu ei, poate vă explică mai bine?

– Da’ ce-mi trebuie? Am și eu medic de familie la București. Dar am văzut și eu ce zic oameni mai deștepți decât noi și ei zic că e cu probleme vaccinul. Fiica mea făcea vaccinul de gripă și zăcea două săptămâni la pat. Eu oricum sunt pensionară, nu ies din casă.

Voi ce faceți? Ați venit la vaccin?

– Nu, am venit fiindcă desenează un artist acum în centru.

– Cine, Teodorescu?

– Nu. Cine e Teodorescu?

– Un profesor de la noi.”

Despre Teodorescu nu am aflat mai multe, însă am aflat că la Fierbinți s-a născut un important pictor român, Alexandru Țipoia, în 1914.

De altfel, Fierbinți are o istorie mai bogată decât ne-am fi imaginat. Conform Primăriei Fierbinți, cele mai vechi descoperiri arheologice atestă existența unei comunități pe aceste meleaguri încă din secolele III -IV, iar localitatea există oficial de la 1622, cu denumirea Hierbinți.

La singurul Centru Cultural din Fierbinți se află acum o farmacie. Deocamdată nu se știe ce se va întâmpla cu monumentul istoric în care e organizat centrul de vaccinare. Însă medicul și artistul Eugen Vuțescu intenționează să îl convingă pe primar să transforme spațiul într-un centru cultural cu adevărat viu.

“Ar putea fi un centru cultural. Dar bibliotecile nu mai pot fi doar biblioteci, muzeele nu mai pot fi doar muzee. Ele trebuie să devină platforme de cunoaștere, în toate formele.”, spune Dan Perjovschi.

Desenele lui Dan Perjovschi vor rămâne pe pereți până la finalul pandemiei, oricând va fi asta. După aceea, pereții vor fi vopsiți, iar spațiul igienizat.

The post “Nu îmi e frică, dar îmi este teamă.” O zi la Centrul de Vaccinare din Fierbinți, între medicină, artă contemporană și televizor. appeared first on Cultura la dubă.

Mihaela Păun, cea care a condus din 2006 până în 2018 centrul cultural al Bucureștiului, ARCUB, din subordinea Primăriei Capitalei, redevine directorul instituției, după 2 ani în care a fost detașată de Gabriela Firea la Centrul Expo Arte.

Îndepărtarea Mihaelei Păun a avut loc după un conflict deschis dintre acesta și Gabriela Firea. În decembrie 2017, primarul Firea dorea să facă un târg de Crăciun în Piața Victoriei, simbolul protestelor din ianuarie – februarie 2017, de după ordonanța 13. Însă Mihaela Păun s-a opus public, susținând că nu este normal să organizeze târgul acolo.

Detașarea sa a expirat acum și ea se va întoarce la conducerea ARCUB, unde își propune să implementeze Strategia Culturală a Bucureștiului, gândită cu ocazia candidaturii la Capitala Culturală Europeană, și să readucă la viață fosta clădire ARCUB, de pe Strada Batiștei, încadrată în clasa de risc seismic I.

Despre toate acestea, Mihaela Păun a vorbit pentru Cultura la dubă.

Care a fost motivul detașării dumneavoastră, în 2018?

Nu știu, nu am primit un motiv, pur și simplu mi s-a înmânat o hârtie de înștiințare.

Dar dumneavoastră care credeți că a fost motivul?

Pot să merg pe două variante. 1 – că sunt atât de bună și numai eu puteam să preiau o instituție de la zero și s-o ridic, 2 – că am fost o persoana non-grata și doamna primar nu și-a dorit să continue colaborarea cu mine.

Nu știu să spun, nu am primit niciodată o explicație.

Cert este că mi-am luat echipă și am construit o instituție nouă.

Și acum ce se întâmplă cu Centrul Expo Arte?

Eu am făcut o propunere la primărie de comasare. Din punctul meu de vedere, Expo Arte dublează activitatea ARCUB, mare parte din colegii mei erau detașați de la ARCUB, adică s-au detașat la cerere, ca să vină cu mine. Instituția avea un număr mic de angajați, nu asigura nici măcar necesarul, în sensul că nu aveam o persoană la departamentul de achiziții, care e foarte important și a trebuit să luăm un colaborator, că nu aveam un post pentru el, la fel am luat și juristul.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am cerut comasarea.

În plus, clădirea în care noi aveam birourile este cu risc seismic, prima clădire a ARCUB-ului.

Dar ea nu se închisese din cauza riscului seismic?

Ba da, s-a închis pe motiv că este o clădire cu risc seismic I, numai că legea îți spune că nu poți avea activități culturale cu public, birouri puteam să avem. Ea este o clădire superbă.

Ați avut o discuție cu Nicușor Dan și v-a propus să vă întoarceți la ARCUB?

Nu a fost o discuție, pur și simplu mi-a expirat detașarea. Eu am fost detașată pe termen de 1 an la decizia șefului, după care am fost întrebată din 6 în 6 luni dacă sunt de acord să fiu detașată. Iar eu, evident că pe toată perioada mandatului Gabrielei Firea mi-am dat acordul. Era clar că intram la un conflict și nu avea sens.

În timpul mandatului Gabrielei Firea ați avut conflicte vădite, în sensul că vă cerea să faceți anumite tipuri de evenimente și nu ați dorit să le faceți?

Am avut un singur conflict, acela legat de solicitarea de a face un târg în Piața Victoriei, când eu am zis că nu e în regulă, ținând cont de simbolul pe care îl reprezenta piața și nu e nici un loc potrivit să faci târguri, în mijlocul circulației.

Revenind puțin la ARCUB, aș vrea să vă întreb care este situația clădirii Hanul Gabroveni. Am înțeles că ar fi niște probleme cu umezelea, deși ea este o clădire renovată recent.

Asta fac acum, de o săptămână, de când am venit, încerc să văd ce probleme sunt, dacă sunt. Problemele cu umiditatea nu au apărut acum. Noi am preluat o clădire care a stat zeci de ani de zile în umezeală și frig.

Noi am deschis-o în 2014 și din momentul ăla am pus dezumidificatoare. Ele sunt în funcțiune și acum și în mod sistematic ele adună apă, dar nu e ceva care se întâmplă de ieri. E o consecință a faptului că acele ziduri au stat în frig și ploi.

Când am preluat-o era o ruină, cu vegetație pe ea.

În ceea ce privește clădirea de pe Batiștei, există vreun proiect pentru restaurarea ei?

Există un proiect, eu m-am ocupat inclusiv de studiul de fezabilitate care mi-a dat proiectul tehnic și ce sumă implică. Am avut aprobată suma în 2017 pentru consolidare.

20 de milioane de lei pentru consolidare și încă o sumă de 900.000 de euro pentru cumpărarea bucății din subsolul clădirii, care nu mai era la ARCUB din 2003.

Deci, în 2017 noi am avut bani să consolidăm clădirea, ne-am lovit de refuzul proprietarului care deținea partea din subsol, era un restaurant acolo, după aia am pierdut banii, fiincă n-am primit acordul lor și am încercat de 3 ori în 2019 să intru în consiliu, să reîntregesc clădirea prin cumpărarea ei.

Și, din păcate, nu a primit două treimi din vot.

Așadar, lucrurile sunt blocate la cumpărarea părții din subsol?

Acum eu zic că da. Aveam 20 de milioane 600 de mii de lei pentru consolidare, fără bucata de restaurant. Iar cei de la restaurant ar fi trebuit să dea partea lor pentru consolidare, dar nu au vrut, nu s-a putut face consolidarea, a trecut anul, n-am început investiția, am pierdut banii.

Iar cu puțin timp inainte de a fi eu detașată, prin martie 2018 parcă, au venit la mine proprietarii și au spus că vor să vândă. Din momentul acela am început să fac toate demersurile ca să o reîntregim, să cumpărăm bucata aceea.

Dar am fost detașată, am mers apoi în consiliu și nu au mai votat suma de 900.000 de euro.

Acum o luați de la capăt, cu un alt consiliu, alt primar.

Da, eu am încredere că fiind vorba de patrimoniu, primarul va înțelege, dacă sunt bani la buget sunt convinsă că va înțelege necesitatea.

Care sunt obiectivele pentru următorii ani la ARCUB?

Dincolo de această clădire, pe care îmi doresc foarte tare să o refac, trebuie să repunem pe picioare activitatea la Hanul Gabroveni și să reluăm Strategia Culturală pe care noi am comisionat-o la momentul candidaturii la Capitala Culturală.

Era o condiție necesară ca orașul să aibă strategie culturală, Bucureștiul nu a avut niciodată una.

Ea fusese votată în 2018, dar niciodată pusă în aplicare.

Apoi, vreau să reiau ceea ce ARCUB a făcut până în 2017 – sesiunea de finanțare care a fost oprită. ARCUB are în regulamentul de funcționare să facă sesiuni de finanțare, să deschidă call-uri de proiecte.

Și mai mult ca sigur vom avea o serie de proiecte proprii.

Vorbeați mai devreme despre comasare și aș vrea să știu dacă vă gândiți și la o posibilă comasare cu Creart. De altfel, de ce a fost înființat Creart de la bun început, dacă exista deja ARCUB?

E o decizie care a fost luată în 2010 și nu am fost întrebată. Creart exista deja, se numea Centrul de Conservare și Valorificare a Tradițiilor și se ocupa de această zonă. De ce a început din 2010 să facă aceleași proiecte ca și ARCUB, nu știu să vă spun.

Considerați că ar fi oportună comasarea lor? Ca Bucureștiul să aibă un singur mare centru cultural?

În ceea ce privește comasarea ARCUB cu Expo Arte, sunt absolut de acord. Dar dacă s-ar crea un monstru, ar fi o problemă. Nu merg pe varianta comasării ARCUB cu Creart, ci merg pe varianta ca fiecare dintre aceste centre să își definească foarte clar activitatea și fiecare să își ducă la îndeplinire obiectivul.

Cred că e bine să existe, Bucureștiul e un oraș care are nevoie de cultură, dar nu trebuie să își dubleze activitățile.

Dacă Strategia Culturală va deveni funcțională, din ea va reieși cum trebuie să funcționeze fiecare centru și pe ce să se concentreze, să nu ne trezim că facem toți aceleași lucruri și în același timp.

The post Mihaela Păun se întoarce ca director la ARCUB, după ce Gabriela Firea o îndepărtase appeared first on Cultura la dubă.