Pe traseu se găsesc puncte turistice precum Castrul roman Pons Augusti (în zona localității Voislova), Turnul lui Ovidiu (Turnu Ruieni), Schitul Sfântul Ierarh Nectarie (Feneș), Barajul de la Poiana Ruscă (Rusca Teregova), Ineleț și Scărișoara (unele dintre cele mai izolate sate din țară, la care se poate ajunge doar prin urcarea unor scări din lemn de salcăm, construite la începutul anilor 1970). 

Via Transilvanica, un proiect al Asociației Tășuleasa Social, și-a propus să amenajeze un traseu turistic ce începe la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare, străbate Transilvania și toate bogățiile culturale ale acesteia și va ajunge până la Drobeta Turnu-Severin – unde a Princepele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, viitorul rege al României, pășea pentru prima dată pe pâmânt românesc, în 1866.

Traseul de aproximativ 1.000 de km poate fi parcurs în totalitate în mai multe săptămâni sau parțial în câteva zile, după preferințele călătorului. Infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare și masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.

Drumul este marcat cu elemente de identitate specifice, care permit buna orientare a călătorului pe parcurs. Proiectul a fost lansat în 12 iulie 2018 la Alba Iulia și cuprinde mai multe etape: în 2018 au fost marcați primii km pe raza județului Bistrița-Năsăud, iar în 2020 au fost finalizați 800 km în județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți.

Cei de la Tășuleasa Social au fost inspirați de potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, au văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau, așa că au decis că și la noi se poate.

Ei descriu Via Transilvanica ca fiind un drum care ne face să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat și ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria, ca să ne putem înțelege mai bine ca popor.

În spatele reușitei acestui proiect stă colaborarea instituțiilor publice, a ONG-urilor și a firmelor, fiecare încercând să contribuie la transformarea sa în realitate. Drumurile au unit întotdeauna oamenii, au dat un sens și o experiență unică călătorilor. Din cei 280 de km, 150 au fost sponsorizați deja de două companii private. Inițiatorii proiectului îndeamnă pe oricine vrea să se implice, să doneze orice sumă.  

The post Via Transilvanica își va completa traseul cu 280 de km. Drumul va duce la situri istorice din Caraș-Severin appeared first on Cultura la dubă.

Județul Caraș-Severin are încă numeroase tipuri de mori de apă: mori din piatră, din lemn, din cărămidă arsă sau nearsă, mori cu roată orizontală (ciutură) sau verticală, mori țărănești sau semi-industriale. Unele dintre ele sunt încă funcționale, altele sunt în proces de conservare, iar altele au ajuns ruine.

Din spusele localnicilor, cele mai mari pierderi au avut loc între anii 1960 și 1980, cauze principale fiind captarea și redirecționarea surselor de apă, îndiguirile și regularizările cursurilor de apă, modernizarea și lărgirea drumurilor adiacente, abandonarea practicii morăritului în colectivitate și trecerea la morăritul individual, în gospodărie, pe baza energiei electrice.

Nici ultimele decenii nu au fost prea blânde cu morile de apă, multe dintre ele fiind luate de viiturile tot mai dese sau distruse.

La sfârșitul anului 2019, prin proiectul „Țara morilor de apă”, Asociația Acasă în Banat a reușit să identifice 243 de mori, dintre care 82 sunt încă folosite în mod regulat, 47 sunt în stare bună, dar oprite din diverse cauze (cea mai frecventă fiind lipsa apei) și 114 sunt nefuncționale, în diferite stadii de degradare.

Organizatorii proiectului au parcurs 10.000 de km, vizitând 100 de localități, totul în încercarea de a găsi morile care pot fi salvate.

Și-au dorit să repare și să repună în funcțiune câteva dintre ele, considerându-le comori ale Banatului. Și au reușit, în ciuda vremii capricioase, a lipsei de materiale, a sătenilor cu alte interese sau a neimplicării comunităților.

Astfel voluntarii au intervenit la 12 mori de apă din Gârnic, Șopotu Vechi și Pârvova, toate sate din județul Caraș-Severin.

Satul Gărnic

Gârnic este un sat cu o populație majoritară cehă, unde există nouă mori: cinci dintre ele sunt monumente istorice, iar la celelalte patru se macină încă făina.

În mijlocul lunii iulie, Acasă în Banat și aproximativ 60 de voluntari au pus cele patru mori pe un traseu turistic. Au schimbat acoperișurile la două dintre ele, au vopsit pereții vechi de lemn și au eliberat canalele de apă.

Au defrișat vegetația sălbatică crescută în jurul morilor, iar acestea sunt acum vizibile de pe drum. Au construit poteci, trepte, balustrade sau podețe, dar au refăcut și fundația din piatră a unei mori.

Satul Șopotu Vechi

Satul Șopotu Vechi, din comuna Dalboșeț, are 11 mori de apă. 8 dintre ele sunt funcționale și bine păstrate. Vechi de peste un veac, morile au un farmec aparte: sunt ascunse printre case și trebuie descoperite una câte una. Spre sfârșitul lunii august, voluntarii au lucrat la cinci mori de apă.

Satul Pârvova

În Pârvova, asociația a recondiționat 3 mori de apă.  Weekend-ul trecut a fost destinat ultimei etape ale proiectului „Țara morilor de apă”.

În ciuda vremii friguroase, voluntarii au reușit să schimbe complet trei acoperișuri în doar două zile. Cu ajutorul Primăriei Lăpușnicel, de care aparține satul Pârvova, au dat drumul la apă pe ieruga (canalul) Morii din Gian, care nu mai funcționa de aproape 15 ani. Acest lucru a fost posibil după repararea mecanismului morii, a reinstalării roții și a repunerii pietrei la loc.

Pe lângă intervențiile propriu-zise, realizate cu materiale tradiționale și respectând specificul locului, la toate morile au fost montate indicatoare și plăcuțe informative cu denumirile lor, pentru a le include în circuitul turistic local. Acum, că au redevenit funcționale, morile pot genera venituri pentru cei peste 1.500 de localnici, din vânzarea făinii și a produselor derivate către turiști.

The post “Țara morilor de apă” – inițiativa care salvează morile de apă din Banat appeared first on Cultura la dubă.