Ma jos vă prezentăm recomandările noastre. Sunt filme premiate la festivaluri internaționale, unele dintre ele reprezintă debutul unor regizori, iar altele sunt revenirile unor cineaști români deja consacrați. În orice caz, dacă ținem cont de bucuria pe care o avem atunci când un film românesc câștigă un trofeu important, un bilet la cinematograf e un preț mic pe care îl plătim pentru a sprijini cinematografia autohtonă.

Câmp de maci – regia Eugen Jebeleanu, disponibil în rețeaua Cinemacity

Sinopsis: Realizat după un scenariu de Ioana Moraru, filmul prezintă o zi din viața lui Cristi (Conrad Mericoffer), un tânăr jandarm din București. În timpul unei vizite scurte a lui Hadi (Radouan Leflahi), bărbatul cu care are o relație la distanță, Cristi și colegii lui participă la o intervenție într-un cinematograf din centru, unde o serie de protestatari sabotează proiecția unui film LGBTQ+. În mijlocul scandalului din cinema, o relație pasageră din trecut cu un alt bărbat revine în prezent, amenințându-i stabilitatea profesională și personală.

Filmul a cîștigat premiul pentru cea mai bună regie și premiul publicului la TIFF anul acesta.

Malmkrog – regia Cristi Puiu, disponibil în cinematografe din 1 octombrie

Sinopsis: E sfârșit de decembrie, iar la conacul familiei Apafi câțiva aristocrați s-au întâlnit pentru a petrece Crăciunul împreună.

E sfârșit de decembrie, și un demon neștiut pare a fi pus stăpânire pe lume.

Filmul lui Cristi Puiu a avut parte de numeroase proiecții speciale și selecții la festivaluri de film, astfel că această lansare oficială în cinematografe nu reprezintă ceva inedit pentru cei care și-au dorit să îl vadă – au avut ocazia. În schimb, publicul larg va avea ocazia, începând cu 1 octombrie, să vadă Malmkrog. 

P.S.: Pentru curioși, Malmkrog este numele în germană al localității din film, Mălâncrav, din județul Sibiu.

Otto Barbarul – regia Ruxandra Ghițescu, Disponibil la Happy Cinema

Sinopsis: Otto Barbarul ne face cunoștință cu un adolescent punk, în vârstă de 17 ani, ce se confruntă cu pierderea iubitei sale. Acesta devine captiv într-un cerc vicios creat de părinți, bunicul său bătrân, mama iubitei sale și ancheta derulată de serviciile sociale. Pentru a supraviețui, Otto trebuie să-și înfrunte sentimentele și vinovăția.

FIlmul este câștigătorul Premiului Zilelelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, la TIFF 2021.

Casa cu păpuși, regia Tudor Platon, disponibil la Happy Cinema și Cinema Elvire Popesco

Sinopsis: Documentarul Casa cu Păpuși este o incursiune într-un univers special: vacanța anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de bărbați și de lumea dezlănțuită, Cica, Nana și prietenele lor se izolează voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viață cu amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a întreține iluzia că pentru ele timpul nu a trecut și că sunt aceleași fete tinere, frumoase și îndrăgostite din urmă cu 50 de ani.

Retrospectiva Anonimul – 28 septembrie – 3 octombrie – Arcub și Cinema Elvire Popesco

În cadrul acestei retrospective, aveți ocazia de a vedea câteva filme românești, dar nu numai:

Neidentificat – regia Bogdan George Apetri, câștigătorul Trofeului ANONIMUL

Sinopsis: În timp ce traversează o perioadă dificilă în viața personală, polițistul Florin Iespas (Bogdan Farcaș) devine obsedat de un posibil caz de incendiere, rămas nerezolvat, în urma căruia au rezultat două victime. Convins că Bănel (Dragoș Dumitru), un tânăr de etnie rromă, este implicat în tragedie, încearcă să construiască un caz împotriva lui, jucându-se deloc discret cu limita dintre etica profesională și abuzul de putere. Lucrurile iau însă o turnură neașteptată, atunci când mai multe detalii din viața lui Florin ies la iveală.

Scurtmetrajele din competiția românească, inclusiv DATORIA, comedia regizată de Andrei Redinciuc care a primit premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj românesc

Întregalde – regia Radu Muntean

Sinopsis: Trei prieteni se află într-o excursie umanitară de sfârșit de an.

Călătorind într-un jeep pe drumurile de munte neasfaltate ale satului Întregalde, întâlnesc un bătrân singur pe care încearcă să-l ajute să ajungă la gaterul unde pretinde că lucrează.

Când mașina lor rămâne blocată într-un șanț în pădure, gaterul se dovedește a fi abandonat și sunt nevoiți să petreacă noaptea împreună cu bătrânul senil, ideile lor despre empatie și generozitate încep să fie puse la îndoială.

Sperăm ca din ce în ce mai mulți ochi să se îndrepte înspre cinematografia românească, chiar și atunci când nu câștigă vreun premiu la un festival internațional.

The post Filme românești de văzut în cinematografe săptămâna aceasta appeared first on Cultura la dubă.

Filmul arată drama unei fete din mediul rural și este inspirat din realitatea pe care Alina a observat-o în copilăria sa, petrecută în județul Neamț.

Alina Grigore este și fondatoarea școlii de actorie InLight, iar unii dintre actorii cu care a lucrat la film provin chiar de la cursurile ei. Nu lipsesc, însă, nume cunoscute precum Vlad Ivanov sau Ioana Flora.

Crai Nou ar putea avea premiera anul acesta, la un festival internațional. În paralel, Alina lucrează deja la un al doilea film, care va avea în rol principal o câștigătoare a Premiului Oscar, Melissa Leo.

Iată ce spune Alina Grigore despre experiența sa ca regizoare și despre obstacolele întâmpinate.

Alina, cum și de ce ai făcut trecerea la regie?

Adrian Sitaru a fost cel care m-a încurajat, după ce am lucrat împreună la Ilegitim, unde el m-a lăsat să lucrez cu actorii. Și eu mai stăteam și la cameră și îl tot întrebam, iar el mi-a zis să fac partea asta de regie, că sigur o să fie bine.

Și m-am apucat.

Aveam un fel de carte pe care o scrisesem eu la 26 de ani, despre situația fetelor din mediul rural, care nu sunt încurajate să facă studii superioare.

Tot timpul am observat asta la mine la țară. Eu am stat în Roznov, în Neamț, vreo 5 ani, apoi m-am mutat la Piatra Neamț, dar prietenele mele de acolo cam toate au plecat în Italia sau și-au făcut familii. Ceea ce nu e rău, vreau doar să spun că ele și-ar fi dorit să facă studii superioare, dar nu a existat un context, nu au fost încurajate.

Există un tip de manipulare foarte subtilă, pe care îl simți doar atunci când ești mare. Când ajungi la 30 de ani îți dai seama că ceva te-a ținut acolo, la vatră – „Pe mine cine o să mă ajute la bătrânețe, unde pleci tu”.

Alina Grigore

Iar eu scrisesem o carte pe care mă gândesc să o public la un moment dat. Pornind de la această carte am făcut filmul.

Și am lucrat foarte mult cu actorii pentru a contura personajele, ne-am văzut cu 2 ani înainte să începem filmările. Am implicat editorul de montaj, directorul de imagine încă dinainte, am ascultat toate influențele creative.

A devenit povestea unei fete, povestea ei emoțională.

Ce actori sunt în distribuție?

Actorii sunt Ioana Chițu și Mircea Postelnicu, în roluri principale. Mai sunt Ioana Flora, Mircea Silaghi și Vlad Ivanov, restul sunt actori neprofesioniști.

Am avut cu toții o atmosferă foarte bună de colaborare și pentru mine asta e foarte important, să am acolo niște oameni.

Cum a fost pe platoul de filmare pentru tine, ca regizoare aflată la debut? Le dădeai indicații actorilor sau ei se implicau cu sugestii? De exemplu, cum a fost lucrul cu Vlad Ivanov?

Am lucrat astfel încât când am ajuns la filmare eram deja foarte bine pregătiți. Dar pentru asta a fost nevoie de foarte multă muncă de voluntariat, ăsta e adevărul.

Mi-ar plăcea să trăiesc într-o lume în care să pot plăti actorii pentru cei doi ani de repetiții sau pe oricare membru al echipei. Chestie care nu s-a întâmplat, evident.

Și nu doar că am repetat doi ani, în anumite luni am repetat în fiecare zi. Nu am stat numai pe scenariu, ci mai mult să construim personajele și istoria lor.

Dar ca să îți răspund la întrebarea cu Vlad Ivanov, nu a fost nevoie să îi dau indicații (râde). Pur și simplu era perfect.

De unde ați luat finanțare?

Am picat de 3 ori la CNC pentru că eu încercam să explic felul în care eu lucrez, în scenariu eu am păstrat absolut toată povestea, inclusiv zgomotele de fond.

Pe de altă parte, o să-ți spun unul dintre comentarii, care ne-a șocat pe toți. Că “este o poveste despre femei și femeia nu mai repezintă un subiect de interes național sau internațional”. Asta se întâmpla acum 2 ani.

După 3 eșecuri și acest comentariu, cum ai avut speranță să mai încerci la CNC?

Niciodată nu am crezut că nu se poate ceva. Asta e ceva ce mă reprezintă. Nu mi-am pus problema că cei de la CNC au dreptate. Mi-am zis că eu vreau să fac filmul ăsta orice ar fi, vreau să merg cu el mai departe. Tema este procesul de dezumanizare al acestei fete, Irina, care se transformă foarte ușor într-un mic monstruțet, din cauza agresivității din mediul de acasă.

În ce stadiu ești cu filmul?

În stadiul în care aplicăm la festivaluri. Am avut și șansa de a participa la Les Films de Cannes a Bucarest, am primit niște scutiri de taxe de înscrieri la festivaluri și sperăm să-l lansăm într-un festival internațional, apoi în România.

În paralel lucrezi și ca actriță, la alte filme?

Lucrez tot ca regizor la un alt proiect, tot cu Vlad Ivanov, Ioana Flora și cu Melissa Leo, care a câștigat Premiul Oscar. Ea m-a văzut vorbind despre primul film, despre felul în care eu lucrez cu actorii, că scriu scenariu în timp ce vorbesc cu oamenii din echipă. Și mi-a zis „dacă vrei să facem un film împreună, scrie-mi un scenariu.”

Și am stat un an să scriu un scenariu, i l-am trimis, mi-a răspuns, a venit în România, am lucrat anul trecut, eram foarte aproape să-i dăm drumul, a venit pandemia și așteptăm.

Iar pe partea de actorie mi-e foarte greu să mai lucrez pentru că nu mai e ceva ce îmi doresc, nu mai reprezintă o dorință a mea aproape deloc.

Dar îmi doresc să experimentez lucruri noi. De exemplu, sunt într-un proiect cu Adrian Sitaru și Vlad Ivanov, ca actriță. Îmi doresc să continui cu Adrian Sitaru fiindcă are un stil aparte, lucrăm împreună, ne punem întrebări.

Despre filmul cu Melissa Leo ce ne poți spune?

E vorba despre un cuplu, Vlad Ivanov e soțul Melissei Leo, care rezistă în ciuda problemelor de familie, dar divergențele politice ajung să îi despartă. Are ceva umor, e o zonă de dramă cu dark comedy.

Tu ai jucat acum mulți ani în telenovele. Acum faci cu totul altceva și aș vrea să te întreb cum a fost pentru tine să scapi de acea etichetă de telenovele?

Eu nu mi-am dorit niciodată să joc în telenovele. A fost o nevoie pur financiară. Eu am trăit cu 50 de lei pe lună în facultate. În secunda în care mie mi-a dat cineva parcă 150 de euro pe episod, nu mai țin minte, mi-au explodat stele în ochi.

Am zis: Doamne, să pot eu să mă duc acasă la mama singură, să nu-mi plătească ea, să nu-l trimită pe bunicul meu, veteran de război, să mă ia, ar fi senzațional.

Și atunci, pentru mine a fost o alegere pur financiară. După care mi-a plăcut ce se întâmpla, în sensul că lucram cu regizori și actori foarte mari. Ce nu-mi plăcea era textul. Și la un moment dat nu mi-a mai plăcut să fac asta, era ceva foarte ușor de abordat, tot ce însemna acolo personaj.

Eu am renunțat, dar eticheta a rămas până în ziua de azi, în sensul în care primesc zilnic cel puțin 10 mesaje de la oameni care îmi zic: „V-am văzut în Aniela!”.

Din fericire, au rămas și banii de pe drepturile de autor (râde), pentru redifuzări, la 6 luni mai primesc niște bani de la Credidam.

Nu mă mai interesează să scap de eticheta asta pentru că am ajuns să fac ce îmi place de la un capăt la altul și atunci e irelevant pentru mine dacă cineva zice că aia a jucat în telenovele. Și regizorii au început să înțeleagă că trebuie să și trăiești din ceva, ca actor.

Și eu sunt convinsă că va crește și calitatea serialelor de televiziune din România, deja se întâmplă asta.

The post Actrița Alina Grigore debutează în regie: „Am picat de 3 ori la CNC, dar mi-am zis că eu voi face filmul ăsta.” appeared first on Cultura la dubă.